Lucas 15

Pilda cu oaia rătăcită și leul

1 Toți vameșii și păcătoșii se apropiau*Mat. 9:10. de Isus ca să-L asculte. 2 Și fariseii, și cărturarii cârteau și ziceau: „Omul acesta primește pe păcătoși și*Fapte 11:3.Gal. 2:12. mănâncă cu ei." 3 Dar El le-a spus pilda aceasta: 4 „Care*Mat. 18:12.om dintre voi, dacă are o sută de oi și pierde pe una din ele, nu lasă pe celelalte nouăzeci și nouă pe islaz și se duce după cea*1 Pet. 2:10,25.pierdută, până când o găsește?5 După ce a găsit-o, o pune cu bucurie pe umeri6 și, când se întoarce acasă, cheamă pe prietenii și vecinii săi și le zice: ‘Bucurați-vă împreună cu mine, căci mi-am găsit oaia care era pierdută.’7 Tot așa, vă spun că va fi mai*Cap. 5:32.multă bucurie în cer pentru un singur păcătos care se pocăiește, decât pentru nouăzeci și nouă de oameni neprihăniți, care n-au nevoie de pocăință.8 Sau care femeie, dacă are zece lei*15:8 Grecește: drahme.de argint și pierde unul din ei, nu aprinde o lumină, nu mătură casa și nu caută cu băgare de seamă până când îl găsește?9 După ce l-a găsit, cheamă pe prietenele și vecinele ei și zice: ‘Bucurați-vă împreună cu mine, căci am găsit leul pe care-l pierdusem.’10 Tot așa, vă spun că este bucurie înaintea îngerilor lui Dumnezeu pentru un singur păcătos care se pocăiește."

Pilda fiului risipitor

11 El a mai zis: „Un om avea doi fii.12 Cel mai tânăr din ei a zis tatălui său: ‘Tată, dă-mi partea de avere ce mi se cuvine.’ Și tatăl le-a împărțit averea.13 Nu după multe zile, fiul cel mai tânăr a strâns totul și a plecat într-o țară depărtată, unde și-a risipit averea*Marcu 12:44., ducând o viață destrăbălată.14 După ce a cheltuit totul, a venit o foamete mare în țara aceea, și el a început să ducă lipsă.15 Atunci, s-a dus și s-a lipit de unul din locuitorii țării aceleia, care l-a trimis pe ogoarele lui să-i păzească porcii.16 Mult ar fi dorit el să se sature cu roșcovele pe care le mâncau porcii, dar nu i le dădea nimeni.17 Și-a venit în fire și a zis: ‘Câți argați ai tatălui meu au belșug de pâine, iar eu mor de foame aici!18 Mă voi scula, mă voi duce la tatăl meu și-i voi zice: «Tată, am păcătuit împotriva cerului și împotriva ta19 și nu mai sunt vrednic să mă chem fiul tău; fă-mă ca pe unul din argații tăi.»’20 Și s-a sculat și a plecat la tatăl său. Când era încă*Fapte 2:39.Efes. 2:13,17.departe, tatăl său l-a văzut și i s-a făcut milă de el, a alergat de a căzut pe grumazul lui și l-a sărutat mult.21 Fiul i-a zis: ‘Tată, am păcătuit împotriva cerului și*Ps. 51:4.împotriva ta, nu mai sunt vrednic să mă chem fiul tău.’22 Dar tatăl a zis robilor săi: ‘Aduceți repede haina cea mai bună și îmbrăcați-l cu ea; puneți-i un inel în deget și încălțăminte în picioare.23 Aduceți vițelul cel îngrășat și tăiați-l. Să mâncăm și să ne veselim,24 căci*Vers. 32.Efes. 2:1;5:14.Apoc. 3:1.acest fiu al meu era mort și a înviat; era pierdut și a fost găsit.’ Și au început să se veselească.25 Fiul cel mai mare era la ogor. Când a venit și s-a apropiat de casă, a auzit muzică și jocuri.26 A chemat pe unul din robi și a început să-l întrebe ce este.27 Robul acela i-a răspuns: ‘Fratele tău a venit înapoi și tatăl tău a tăiat vițelul cel îngrășat, pentru că l-a găsit iarăși sănătos și bine.’28 El s-a întărâtat de mânie și nu voia să intre în casă. Tatăl său a ieșit afară și l-a rugat să intre.29 Dar el, drept răspuns, a zis tatălui său: ‘Iată, eu îți slujesc ca un rob de atâția ani și niciodată nu ți-am călcat porunca și mie niciodată nu mi-ai dat măcar un ied să mă veselesc cu prietenii mei;30 iar când a venit acest fiu al tău, care ți-a mâncat averea cu femeile desfrânate, i-ai tăiat vițelul cel îngrășat.’31 ‘Fiule’, i-a zis tatăl, ‘tu întotdeauna ești cu mine și tot ce am eu este al tău.32 Dar trebuia să ne veselim și să ne bucurăm, pentru că*Vers. 24.acest frate al tău era mort și a înviat, era pierdut și a fost găsit.’"

Te Hipi Ngaro

1 Nā, ka whakatata ki a ia ngā pupirikana katoa me ngā tāngata hara, ki te whakarongo ki a ia. 2 Ā, ka amuamu ngā Parihi, me ngā karaipi, ka mea, "E manako ana tēnei tangata ki ngā tāngata hara, e kai tahi ana me rātou."

3 Nā, ka kōrerotia e ia tēnei kupu whakarite ki a rātou, ā, ka mea: 4 "Ko tēhea tangata o koutou he rau āna hipi, ā, ka ngaro tētahi o rātou, e kore ianei e waiho e ia ngā mea e iwa tekau mā iwa i te koraha, ā, ka haere ki taua mea i ngaro, kia kitea rā anō? 5 Ā, ka kitea, ka waha i runga i ōna pokohiwi, ka koa. 6 Ā, nō ka tae ki te whare, ka karangatia ōna hoa me ngā tāngata e noho tata ana, ka mea ki a rātou, ‘Kia hari tahi tātou; kua kitea hoki tāku hipi i ngaro.’ 7 Ko tāku kupu tēnei ki a koutou, ka pērā anō te hari i te rangi mō te tangata hara kotahi ina rīpenetā, nui atu i te hari mō ngā tāngata tika e iwa tekau mā iwa, kāhore nei ō rātou mea e rīpenetā ai."

Te Moni Ngaro

8 "Ko tēhea wahine rānei, kotahi tekau nei āna moni hiriwa, ki te ngaro tētahi, e kore ianei ia e tahu i te rama, e tahi i te whare, e rapu mārie, kia kitea rā anō? 9 Ā, nō ka kitea, ka karangatia e ia ōna hoa me te hunga e noho tata ana, ka mea, ‘Kia hari tahi me ahau, kua kitea hoki tāku moni i ngaro rā.’ 10 Waihoki, ko tāku kupu tēnei ki a koutou, he hari kei te aroaro o ngā anahera a te Atua mō te tangata hara kotahi ina rīpenetā."

Te Tama Ngaro

11 I mea anō ia, "Tokorua ngā tama a tētahi tangata. 12 Ka mea tō muri o rāua ki tōna pāpā, ‘E pā, hōmai ki ahau te wāhi taonga e wehea e koe mōku.’ Nā, ka wehewehea e ia ki a rāua tōna oranga.

13 "Ā, kīhai i maha ngā rā, ka kohikohia e te tama ō muri ngā mea katoa, ā, haere ana ki te whenua tawhiti, maumauria ana ōna taonga ki reira, he tōreretanga ki te kino. 14 Ā, nō ka poto āna mea katoa, ka pā te matekai ki taua whenua, ā, ka tīmata ia te rawakore. 15 Nā, ka haere ia, ka piri ki tētahi o ngā tāngata o taua whenua; ka tonoa e ia ki āna māra ki te whāngai poaka. 16 I hiahia hoki ia kia whakakīia tōna kōpū ki ngā kiri e kainga ana e ngā poaka, heoi, kīhai i hoatu e tētahi ki a ia.

17 "Nō te hokinga ake ia o ōna whakaaro, ka mea ia, ‘Anō te tini o ngā kaimahi a tōku pāpā, he nui noa atu ā rātou taro, ko ahau ia ka ngaro i te kaikore! 18 Ka whakatika ahau, ka haere ki tōku matua, ka mea ki a ia, E pā, kua hara ahau ki te rangi, ki tōu aroaro anō. 19 Ā, heoi anō tikanga kia kīia ahau he tama nāu; meinga ahau kia rite ki tētahi o āu kaimahi.’

20 "Nā, ka whakatika ia, ā, haere ana ki tōna matua. Nā, i a ia anō i tawhiti, ka kite tōna matua i a ia, ka aroha, ka oma, hinga iho ki tōna kakī kihi ana i a ia. 21 Nā, ko te meatanga a te tama ki a ia, ‘E pā, kua hara ahau ki te rangi, ki tōu aroaro anō, ā, heoi anō tikanga kia kīia ahau he tama nāu.’

22 "Nā, ka mea te matua ki āna pononga, ‘Kia hohoro te mau mai i te kākahu pai rawa, ā, ka whakakākahu ki a ia; hōmai hoki he mōwhiti mō tōna ringa, he hū hoki mō ōna waewae. 23 Kawea mai anō te kūao kau, te mea whāngai, patua, kia kai tātou, kia koa te ngākau. 24 Ko tēnei tama hoki āku i mate, ā, kua ora; i ngaro, ā, kua kitea.’ Ā, ka anga rātou ka koa.

25 "Nā, kei te māra tāna tama mātāmua, ā, nō tōna haerenga mai, ka whakatata ki te whare, ka rongo i te waiata, i te kanikani. 26 Nā, karangatia ana e ia tētahi o ngā kaimahi, ka ui atu, ‘He aha rā ēnei mea?’ 27 Nā, ka mea mai tērā ki a ia, ‘Kua tae mai tōu teina; kua patua e tōu matua te kūao mōmona a te kau, nō te mea kua tae ora mai ia ki a ia.’

28 "Nā, ka riri ia, kīhai hoki i pai kia haere ki roto; me i reira ka haere atu tōna matua ki waho, ka tohe ki a ia. 29 Nā, ka whakahoki ia, ka mea ki tōna matua, ‘Nanā, te tini o ngā tau i mahi ai ahau ki a koe, kāhore rawa hoki i takatakahi i tāu kupu; heoi, kāhore rawa i hōmai e koe ki ahau he kūao koati, kia koa tahi ai ahau me ōku hoa. 30 Otirā, i te taenga mai o tēnei tama āu, i pau nei tōu oranga i a ia, rātou tahi ko ngā wāhine kairau, kua patua e koe te kūao mōmona a te kau māna.’

31 "Nā, ka mea tērā ki a ia, ‘E tama, kei ahau tonu koe, māu hoki āku mea katoa. 32 He tika ia kia koa tātou, kia hari; i mate hoki tōu teina nei, ā, kua ora, i ngaro, ā, kua kitea.’ "