Lucas 20

Puterea lui Isus

1 Într-una*Mat. 21:23. din acele zile, când învăța Isus norodul în Templu și propovăduia Evanghelia, au venit deodată la El preoții cei mai de seamă și cărturarii, cu bătrânii, 2 și I-au zis: „Spune-ne, cu*Fapte 4:7;7:27. ce putere faci Tu aceste lucruri sau cine Ți-a dat puterea aceasta?" 3 Drept răspuns, El le-a zis: „Am să vă pun și Eu o întrebare. Spuneți-Mi:4 Botezul lui Ioan venea din cer sau de la oameni?"5 Dar ei cugetau astfel între ei: „Dacă răspundem: ‘Din cer’, va zice: ‘Atunci, de ce nu l-ați crezut?’ 6 Și dacă răspundem: ‘De la oameni’, tot norodul ne va ucide cu pietre; căci*Mat. 14:5;21:26. Cap. 7:29. este încredințat că Ioan era un proroc." 7 Atunci au răspuns că nu știu de unde venea botezul lui Ioan. 8 Și Isus le-a zis: „Nici Eu n-am să vă spun cu ce putere fac aceste lucruri."

Pilda vierilor

9 Apoi a început să spună norodului pilda aceasta: „Un*Mat. 21:33.Marcu 12:1.om a sădit o vie, a arendat-o unor vieri și a plecat într-o altă țară pentru o vreme îndelungată.10 La vremea roadelor, a trimis la vieri un rob, ca să-i dea partea lui din rodul viei. Vierii l-au bătut și l-au trimis înapoi cu mâinile goale.11 A mai trimis un alt rob; ei l-au bătut și pe acela, l-au batjocorit și l-au trimis înapoi cu mâinile goale.12 A mai trimis un al treilea rob; ei l-au rănit și pe acela și l-au scos afară.13 Stăpânul viei a zis: ‘Ce să fac? Am să trimit pe fiul meu preaiubit; poate că îl vor primi cu cinste.’14 Dar vierii, când l-au văzut, s-au sfătuit între ei și au zis: ‘Iată moștenitorul. Veniți să-l ucidem, ca moștenirea să fie a noastră.’15 Și l-au scos afară din vie și l-au omorât. Acum, ce le va face stăpânul viei?16 Va veni, va pierde pe vierii aceia, și via o va da altora." Când au auzit ei cuvintele acestea, au zis: „Nicidecum!" 17 Dar Isus i-a privit drept în față și a zis: „Ce înseamnă cuvintele acestea care au fost scrise: ‘Piatra*Ps. 118:22.Mat. 21:42.pe care au lepădat-o zidarii a ajuns să fie pusă în capul unghiului’?18 Oricine va cădea peste piatra aceasta va fi zdrobit de ea și*Dan. 2:34,35.Mat. 21:44., pe acela peste care va cădea ea, îl va spulbera."19 Preoții cei mai de seamă și cărturarii căutau să pună mâna pe El chiar în ceasul acela, dar se temeau de norod. Pricepuseră că Isus spusese pilda aceasta împotriva lor.

Birul Cezarului

20 Au*Mat. 22:15. început să pândească pe Isus și au trimis niște iscoditori, care se prefăceau că sunt neprihăniți, ca să-L prindă cu vorba și să-L dea pe mâna stăpânirii și pe mâna puterii dregătorului. 21 Iscoditorii aceștia L-au întrebat: „Învățătorule*Mat. 22:16.Marcu 12:14., știm că vorbești și înveți pe oameni drept și că nu cauți la fața oamenilor, ci-i înveți calea lui Dumnezeu în adevăr. 22 Se cuvine să plătim bir Cezarului sau nu?" 23 Isus le-a priceput viclenia și le-a răspuns: „Pentru ce Mă ispitiți?24 Arătați-Mi un ban*20:24 Grecește: dinar.. Al cui chip și ale cui slove sunt scrise pe el?" „Ale Cezarului", au răspuns ei. 25 Atunci, El le-a zis: „Dați dar Cezarului ce este al Cezarului, și lui Dumnezeu ce este al lui Dumnezeu."26 Nu L-au putut prinde cu vorba înaintea norodului; ci, mirați de răspunsul Lui, au tăcut.

Despre înviere

27 Unii*Mat. 22:23.Marcu 12:18. din saduchei, care*Fapte 23:6,8. zic că nu este înviere, s-au apropiat și au întrebat pe Isus: 28 „Învățătorule, iată ce ne-a scris Moise*Deut. 25:5.: ‘Dacă moare fratele cuiva, având nevastă, dar fără să aibă copii, fratele lui să ia pe nevasta lui și să ridice urmaș fratelui său.’ 29 Au fost dar șapte frați. Cel dintâi s-a însurat și a murit fără copii. 30 Pe nevasta lui, a luat-o al doilea; și a murit și el fără copii. 31 A luat-o și al treilea, și tot așa toți șapte; și au murit fără să lase copii. 32 La urma tuturor, a murit și femeia. 33 Deci, la înviere, nevasta căruia dintre ei va fi femeia? Fiindcă toți șapte au avut-o de nevastă." 34 Isus le-a răspuns: „Fiii veacului acestuia se însoară și se mărită,35 dar cei ce vor fi găsiți vrednici să aibă parte de veacul viitor și de învierea dintre cei morți nici nu se vor însura, nici nu se vor mărita.36 Pentru că nici nu vor putea muri, căci vor fi*1 Cor. 15:42,49,52.1 Ioan 3:2.ca îngerii. Și vor fi fiii lui Dumnezeu, fiind*Rom. 8:23.fii ai învierii.37 Dar că morții înviază, a*Exod 3:6.arătat însuși Moise, în locul unde este vorba despre ‘Rug’, când numește pe Domnul: ‘Dumnezeul lui Avraam, Dumnezeul lui Isaac și Dumnezeul lui Iacov’.38 Dar Dumnezeu nu este un Dumnezeu al celor morți, ci al celor vii, căci pentru El toți*Rom. 6:10,11.sunt vii."39 Unii din cărturari au luat cuvântul și au zis: „Învățătorule, bine ai zis." 40 Și nu mai îndrăzneau să-I mai pună nicio întrebare.

Al cui fiu este Hristosul?

41 Isus le-a zis: „Cum*Mat. 22:42.Marcu 12:35.se zice că Hristosul este fiul lui David?42 Căci însuși David zice în cartea Psalmilor: ‘Domnul a zis*Ps. 110:1.Fapte 2:34.Domnului meu: «Șezi la dreapta Mea43 până voi pune pe vrăjmașii Tăi sub picioarele Tale.»’44 Deci David Îl numește Domn; atunci cum este El fiul lui?"

Cărturarii mustrați de Isus

45 Atunci*Mat. 23:1.Marcu 12:38. a zis ucenicilor Săi, în auzul întregului norod: 46 „Păziți-vă*Mat. 23:5.de cărturari, cărora le place să se plimbe în haine lungi și să le*Cap. 11:43.facă lumea plecăciuni prin piețe; ei umblă după scaunele dintâi în sinagogi și după locurile dintâi la ospețe47 și*Mat. 23:14.casele văduvelor le mănâncă, în timp ce, de ochii lumii, fac rugăciuni lungi. De aceea vor lua o mai mare osândă."

Te Take e Pā ana ki te Mana o Īhu

1 Ā, i tētahi o aua rā, i a ia e whakaako ana i te iwi i roto i te temepara, e kauwhau ana i te rongopai, ka tae mai ngā tohunga nui, ngā karaipi, me ngā kaumātua ki a ia, 2 ka kōrero ki a ia, ka mea, "Kōrerotia mai ki a mātou te mana i mea ai koe i ēnei mea? Nā wai hoki i hoatu tēnā mana ki a koe?"

3 Ka whakahoki ia, ka mea ki a rātou, "Māku hoki e ui ki a koutou kia kotahi kupu; mā koutou e mea mai ki ahau. 4 Ko te iriiringa a Hoani, nō te rangi rānei, nō te tangata rānei?"

5 Ā, ka kōrero rātou ki a rātou anō, ka mea, "Ki te mea tātou, ‘Nō te rangi,’ ka mea mai ia, ‘Ha, he aha koutou tē whakapono ai ki a ia?’ 6 Ā, ki te mea tātou, ‘Nō te tangata,’ ka ākina tātou e te iwi katoa ki te kāmaka, e whakapono ana hoki rātou he poropiti a Hoani."

7 Nā, ka whakahokia e rātou, "E kore e kitea nō hea rānei."

8 Nā, ko te meatanga a Īhu ki a rātou, "E kore anō e kōrerotia e ahau ki a koutou te mana i mea ai ahau i ēnei mea."

Te Kupu Whakarite o ngā Kaimahi i roto i te Māra Wāina

9 Nā, ka anga ia, ka kōrero i tēnei kupu whakarite ki te iwi: "I whakatōkia tētahi māra wāina e tētahi tangata, ā, tukua ana ki ngā kaimahi, ā, haere ana ki tawhiti, ā, maha noa ngā rā. 10 Ā, i te pō i tika ai ka tonoa e ia he pononga ki ngā kaimahi, kia hoatu ai e rātou ki a ia ētahi o ngā hua o te māra wāina; otirā, ka whiua ia e ngā kaimahi, whakahokia kautia ana. 11 Nā, ka tonoa anō e ia tētahi atu pononga; ā, ka whiua anō ia e rātou, ka tūkinotia, whakahokia kautia ana. 12 Nā, ka tonoa anō hoki tētahi e ia, te tuatoru, ā, tukitukia ana ia e rātou, makā ana ki waho.

13 "Nā, ka mea te rangatira o te māra wāina, ‘Me pēhea ahau? Ka tonoa e ahau tāku tama, tāku e aroha nei, tērā pea rātou e hopohopo ki a ia.’

14 "Otirā, nō te kitenga o ngā kaimahi i a ia, ka kōrerorero ki a rātou anō, ka mea, ‘Ko te rangatira tēnei mōna te kāinga, tēnā, tātou ka whakamate i a ia, kia riro mai ai te kāinga i a tātou.’ 15 Nā, makā ana ia ki waho o te māra wāina, whakamatea iho.

"Nā, ka aha te rangatira o te māra wāina ki a rātou? 16 Ka haere ia, ka whakangaro i aua kaimahi, ka hoatu te māra wāina ki ētahi atu."

Ā, ka rongo rātou, ka mea, "Kauaka!"

17 Ka titiro ia ki a rātou, ka mea, "He aha rā tēnei kua oti nei te tuhituhi,

‘Ko te kōhatu i kapea e ngā kaihanga,

kua meinga tēnei hei upoko mō te kokonga’?

18 Nā, ki te hinga tētahi ki runga ki tēnei kōhatu, mongamonga noa; ki te hinga tēnei kōhatu ki runga ki tētahi, ngotangota noa ia, ānō he puehu."

Te Take e Pā ana ki te Hoatu Takoha

19 Nā, ka whai ngā tohunga nui me ngā karaipi kia hopukia ia i taua wā anō, ka mataku rātou i te iwi, i mōhio hoki rātou i kōrerotia e ia tēnei kupu whakarite mō rātou. 20 Nā, ka āta tirohia ia e rātou, ka tonoa mai he kaiwhakarongo, anō te āhua kei tō te hunga tika, hei hopu mō tāna kōrero, kia tukua ai ia ki te rangatiratanga, ki te kaha o te kāwana. 21 Ā, ka ui rātou ki a ia, ka mea, "E te Kaiwhakaako, e mōhio ana mātou he tika tāu e kōrero nei, e whakaako nei, e kore anō e manakohia e koe te kanohi tangata, engari e whakaako pono ana koe i te huarahi o te Atua. 22 He mea tika rānei te hoatu takoha e mātou ki a Hīhā, kāhore rānei?"

23 Otirā, i kitea e ia tō rātou hīanga, ā, ka mea ki a rātou, "He aha koutou ka whakamātautau nei i ahau? 24 Kia kite ahau i tētahi pene. Nō wai tōna āhua me te tuhituhinga?"

Nā, ka whakahoki rātou, ka mea, "Nō Hīhā."

25 Kātahi ia ka mea ki a rātou, "Hoatu rāpea ki a Hīhā ngā mea a Hīhā, ki te Atua anō ngā mea a te Atua."

26 Heoi, kīhai i taea e rātou te hopu i tētahi kōrero āna i te aroaro o te iwi; nā, ka mīharo rātou ki tāna kupu, ā, whakarongo kau ana.

Te Take e Pā ana ki te Aranga ake i te Mate

27 Nā, ka tae mai ētahi o ngā Haruki e mea nei kāhore he aranga; ka ui ki a ia, 28 ka mea, "E te Kaiwhakaako, i tuhituhi a Mohi ki a mātou: ‘Ki te mate te tuakana o tētahi tangata, he wahine anō tāna, ā, ka mate urikore ia, me tango te wahine e tōna teina, ka whakatupu uri ai mō tōna tuakana.’ 29 Nā, tokowhitu taua whānau; ka tango tō mua i te wahine, ā, mate urikore āna. 30 Nā, ka tango te tuarua i te wahine, ā, ka mate urikore anō ia. 31 Nā, ka tango te tuatoru i a ia; pēnei anō ngā tokowhitu, kāhore ā rātou tamariki i waiho ai, ā, mate iho rātou. 32 Nā, muri iho i te katoa ka mate hoki te wahine. 33 Nā, i te aranga, mā wai o rātou te wahine? He wahine hoki ia nā te tokowhitu."

34 Ka whakahoki a Īhu, ka mea ki a rātou, "E mārena ana, e hoatu ana ki te mārena, ngā tamariki o tēnei ao. 35 Tēnā, ko te hunga e paingia ana kia whiwhi ki tērā ao, ki te aranga anō i roto i te hunga mate, e kore e mārena, e kore anō e hoatu ki te mārena. 36 E kore anō rātou e āhei kia mate. E rite ana hoki ki ngā anahera, he tama hoki rātou nā te Atua, he tama nā te aranga. 37 Nā, ko te aranga o te hunga mate, kua whakakitea mai tēnā e Mohi i tāna mō te Rākau, i karangatia ai te Ariki ‘Ko te Atua o Āperahama, ko te Atua o Īhaka, ko te Atua o Hākopa.’ 38 Nā, ehara ia i te Atua nō te hunga mate, engari nō te hunga ora, e ora katoa ana hoki i roto i a ia."

39 Nā, ka whakahoki ētahi o ngā karaipi ka mea, "E te Kaiwhakaako, he pai tāu kōrero." 40 Kīhai hoki rātou i māia ki te ui anō ki a ia i tētahi mea.

Te Take e Pā ana ki te Karaiti

41 Nā, ka mea ia ki a rātou, "Nā te aha rātou i mea ai he tama nā Rāwiri a te Karaiti? 42 Kua mea nei a Rāwiri i te pukapuka o Ngā Waiata:

‘I mea te Ariki ki tōku Ariki,

"Hei tōku matau koe noho ai,

43 kia meinga rā anō e ahau ōu hoariri

hei tūranga waewae mōu." ’

44 Nā, ka kīia ia e Rāwiri he Ariki, ā, he pēhea i tama ai ki a ia?"

Te Whakatūpato a Īhu ki ngā Kaiwhakaako o te Ture

45 Ā, i te iwi katoa e whakarongo ana, ka mea ia ki āna ākonga, 46 "Kia tūpato ki ngā karaipi, ko tā rātou nei e rawe ai ko ngā kākahu roroa ina hāereere rātou, e matenui ana ki ngā ohatanga i ngā kāinga hokohoko, me ngā nohoanga rangatira i ngā whare karakia me ngā nohoanga rangatira i ngā hākari. 47 Pau ake hoki i a rātou ngā whare o ngā pouaru, e īnoi roa ana hoki, he āhua kau. Nui rawa te hē e tau ki a rātou!"