Lucas 22

Sfat împotriva lui Isus

1 Praznicul Azimilor, numit Paștele, se*Mat. 26:2.Marcu 14:1. apropia. 2 Preoții cei mai de seamă și cărturarii căutau*Ps. 2:2.Ioan 11:47.Fapte 4:27. un mijloc cum să omoare pe Isus; căci se temeau de norod. 3 Dar*Mat. 26:14.Marcu 14:10.Ioan 13:2,27. Satana a intrat în Iuda, zis și Iscarioteanul, care era din numărul celor doisprezece. 4 Iuda s-a dus să se înțeleagă cu preoții cei mai de seamă și cu căpeteniile străjerilor Templului cum să-L dea în mâinile lor. 5 Ei s-au bucurat și au căzut*Zah. 11:12. la învoială să-i dea bani. 6 După ce le-a făgăduit că li-L va da în mâini, Iuda căuta un prilej nimerit să dea pe Isus în mâinile lor, fără știrea norodului.

Prăznuirea Paștelor

7 Ziua*Mat. 26:17.Marcu 14:12. Praznicului Azimilor, în care trebuiau jertfite Paștele, a venit. 8 Și Isus a trimis pe Petru și pe Ioan și le-a zis: „Duceți-vă de pregătiți-ne Paștele, ca să mâncăm."9 „Unde voiești să pregătim?", L-au întrebat ei. 10 El le-a răspuns: „Iată, când veți intra în cetate, vă va ieși înainte un om, ducând un urcior cu apă; mergeți după el în casa în care va intra11 și spuneți stăpânului casei: ‘Învățătorul îți zice: «Unde este odaia pentru oaspeți, în care să mănânc Paștele cu ucenicii Mei?»’12 Și are să vă arate o odaie mare de sus, așternută gata: acolo să pregătiți Paștele."13 Ei au plecat și au găsit așa cum le spusese El. Și au pregătit Paștele. 14 Când*Mat. 26:20.Marcu 14:17. a sosit ceasul, Isus a șezut la masă cu cei doisprezece apostoli. 15 El le-a zis: „Am dorit mult să mănânc Paștele acestea cu voi înainte de patima Mea;16 căci vă spun că, de acum încolo, nu le voi mai mânca până*Cap. 14:15.Fapte 10:41.Apoc. 19:9.la împlinirea lor în Împărăția lui Dumnezeu."17 Și a luat un pahar, a mulțumit lui Dumnezeu și a zis: „Luați paharul acesta și împărțiți-l între voi,18 pentru că vă spun*Mat. 26:29.Marcu 14:25.că nu voi mai bea de acum încolo din rodul viței, până când va veni Împărăția lui Dumnezeu."19 Apoi*Mat. 26:26.Marcu 14:22. a luat pâine și, după ce a mulțumit lui Dumnezeu, a frânt-o și le-a dat-o zicând: „Acesta este trupul Meu, care se dă pentru voi; să faceți lucrul acesta*1 Cor. 11:24.spre pomenirea Mea."20 Tot astfel, după ce au mâncat, a luat paharul și li l-a dat, zicând: „Acest*1 Cor. 10:16.pahar este legământul cel nou, făcut în sângele Meu, care se varsă pentru voi.

Descoperirea vânzătorului

21 Dar*Ps. 41:9.Mat. 26:21,23.Marcu 14:18.Ioan 13:21,26.iată că mâna vânzătorului Meu este cu Mine la masa aceasta.22 Negreșit*Mat. 26:24., Fiul omului Se duce după cum*Fapte 2:23;4:28.este rânduit. Dar vai de omul acela prin care este vândut El!"23 Și*Mat. 26:22.Ioan 13:22,35. au început să se întrebe unii pe alții cine din ei să fie acela care va face lucrul acesta.

Care este cel mai mare?

24 Între apostoli s-a*Marcu 9:34. Cap. 9:46. iscat și o ceartă, ca să știe care din ei avea să fie socotit ca cel mai mare. 25 Isus le-a*Mat. 20:25.Marcu 10:42. zis: „Împărații neamurilor domnesc peste ele și, celor ce le stăpânesc, li se dă numele de binefăcători.26 Voi*Mat. 20:26.1 Pet. 5:3.să nu fiți așa. Ci*Cap. 9:48.cel mai mare dintre voi să fie ca cel mai mic și cel ce cârmuiește, ca cel ce slujește.27 Căci*Cap. 12:37.care este mai mare: cine stă la masă sau cine slujește la masă? Nu cine stă la masă? Și Eu*Mat. 20:28.Ioan 13:13,14.Filip. 2:7.totuși sunt în mijlocul vostru ca cel ce slujește la masă.28 Voi sunteți aceia care ați rămas necontenit cu Mine în încercările*Evr. 4:15.Mele.29 De aceea vă*Mat. 24:47. Cap. 12:32.2 Cor. 1:7.2 Tim. 2:12.pregătesc Împărăția, după cum Tatăl Meu Mi-a pregătit-o Mie,30 ca*Mat. 8:11. Cap. 14:15.Apoc. 19:9.să mâncați și să beți la masa Mea în Împărăția Mea și să*Ps. 49:14.Mat. 19:28.1 Cor. 6:2.Apoc. 3:21.ședeți pe scaune de domnie, ca să judecați pe cele douăsprezece seminții ale lui Israel."

Înștiințarea lui Petru

31 Domnul a zis: „Simone, Simone, Satana*1 Pet. 5:8.v-a cerut să vă cearnă*Amos 9:9.ca grâul.32 Dar Eu*Ioan 17:9,11,15.M-am rugat pentru tine, ca să nu se piardă credința ta și, după ce te*Ps. 51:13.Ioan 21:15-17.vei întoarce la Dumnezeu, să întărești pe frații tăi."33 „Doamne", I-a zis Petru, „cu Tine sunt gata să merg chiar și în temniță și la moarte." 34 Și*Mat. 26:34.Marcu 14:30.Ioan 13:38. Isus i-a zis: „Petre, îți spun că nu va cânta astăzi cocoșul, până te vei lepăda de trei ori că nu Mă cunoști."35 Apoi*Mat. 10:9. Cap. 9:3;10:4., le-a mai zis: „Când v-am trimis fără pungă, fără traistă și fără încălțăminte, ați dus voi lipsă de ceva?" „De nimic", I-au răspuns ei. 36 Și El le-a zis: „Acum, dimpotrivă, cine are o pungă s-o ia; cine are o traistă de asemenea s-o ia și cine n-are sabie să-și vândă haina și să-și cumpere o sabie.37 Căci vă spun că trebuie să se împlinească cu Mine aceste cuvinte scrise: ‘El*Is. 53:12.Marcu 15:28.a fost pus în numărul celor fărădelege.’ Și lucrurile privitoare la Mine sunt gata să se împlinească."38 „Doamne", I-au zis ei, „iată aici două săbii." Și El le-a zis: „Destul!"

Ghetsimani

39 După ce*Mat. 26:36.Marcu 14:32.Ioan 18:1. a ieșit afară, S-a*Cap. 21:37. dus, ca de obicei, în Muntele Măslinilor. Ucenicii Lui au mers după El. 40 Când*Mat. 6:13;26:41.Marcu 14:38. Vers. 46. a ajuns la locul acela, le-a zis: „Rugați-vă, ca să nu cădeți în ispită."41 Apoi*Mat. 26:39.Marcu 14:35. S-a depărtat de ei ca la o aruncătură de piatră, a îngenuncheat și a început să Se roage, 42 zicând: „Tată, dacă voiești, depărtează paharul acesta de la Mine! Totuși facă-se nu*Ioan 5:30;6:38.voia Mea, ci a Ta."43 Atunci I s-a arătat un înger*Mat. 4:11. din cer, ca să-L întărească. 44 A*Ioan 12:27.Evr. 5:7. ajuns într-un chin ca de moarte și a început să Se roage și mai fierbinte; și sudoarea I se făcuse ca niște picături mari de sânge, care cădeau pe pământ. 45 După ce S-a rugat, S-a sculat și a venit la ucenici; i-a găsit adormiți de întristare 46 și le-a zis: „Pentru ce dormiți? Sculați-vă și rugați-vă*Vers. 40., ca să nu cădeți în ispită."

Prinderea lui Isus

47 Pe când grăia El încă, iată*Mat. 26:47.Marcu 14:43.Ioan 18:3. că a venit o gloată. Și cel ce se chema Iuda, unul din cei doisprezece, mergea în fruntea lor. El s-a apropiat de Isus, ca să-L sărute. 48 Și Isus i-a zis: „Iudo, cu o sărutare vinzi tu pe Fiul omului?"49 Cei ce erau cu Isus au văzut ce avea să se întâmple și au zis: „Doamne, să lovim cu sabia?" 50 Și unul*Mat. 26:51.Marcu 14:47.Ioan 18:10. din ei a lovit pe robul marelui preot și i-a tăiat urechea dreaptă. 51 Dar Isus a luat cuvântul și a zis: „Lăsați-i! Până aici!" Și S-a atins de urechea omului aceluia și l-a vindecat. 52 Isus*Mat. 26:55.Marcu 14:48. a zis apoi preoților celor mai de seamă, căpeteniilor străjerilor Templului și bătrânilor, care veniseră împotriva Lui: „Ați ieșit după Mine ca după un tâlhar, cu săbii și cu ciomege?53 În toate zilele eram cu voi în Templu, și n-ați pus mâna pe Mine. Dar*Ioan 12:27.acesta este ceasul vostru și puterea întunericului."

Tăgăduirea lui Petru

54 După ce*Mat. 26:57. au pus mâna pe Isus, L-au dus și L-au băgat în casa marelui preot. Petru mergea*Mat. 26:58.Ioan 18:15. după El de departe. 55 Au*Mat. 26:69.Marcu 14:66.Ioan 18:17,18. aprins un foc în mijlocul curții și au șezut jos. Petru s-a așezat și el printre ei. 56 O slujnică l-a văzut cum ședea la para focului, s-a uitat țintă la el și a zis: „Și omul acesta era cu El." 57 Dar Petru s-a lepădat și a zis: „Femeie, nu-L cunosc." 58 Peste*Mat. 26:71.Marcu 14:69.Ioan 18:25. puțin, l-a văzut un altul și a zis: „Și tu ești unul din oamenii aceia." Iar Petru a zis: „Omule, nu sunt dintre ei." 59 Cam*Mat. 26:73.Marcu 14:70.Ioan 18:26. după un ceas, un altul întărea același lucru și zicea: „Nu mai încape îndoială că și omul acesta era cu El, căci este galileean." 60 Petru a răspuns: „Omule, nu știu ce zici." Chiar în clipa aceea, pe când vorbea el încă, a cântat cocoșul. 61 Domnul S-a întors și S-a uitat țintă la Petru. Și*Mat. 26:75.Marcu 14:72. Petru și-a adus aminte de vorba pe care i-o spusese Domnul: „Înainte*Mat. 26:34,75.Ioan 13:38.ca să cânte cocoșul, te vei lepăda de Mine de trei ori."62 Și a ieșit afară și a plâns cu amar.

Isus înaintea Sinedriului. Osândirea

63 Oamenii*Mat. 26:67,68.Marcu 14:65. care păzeau pe Isus Îl batjocoreau și-L băteau. 64 L-au legat la ochi, Îl loveau peste față și-L întrebau, zicând: „Prorocește, cine Te-a lovit?" 65 Și rosteau împotriva Lui multe alte batjocuri. 66 Când*Mat. 27:1. s-a făcut ziuă, bătrânii norodului, preoții cei mai de seamă și cărturarii s-au*Fapte 4:26;22:5. adunat împreună și au adus pe Isus în Soborul lor. Ei I-au zis: 67 „Dacă*Mat. 26:63.Marcu 14:61. ești Tu Hristosul, spune-ne!" Isus le-a răspuns: „Dacă vă voi spune, nu veți crede68 și dacă vă voi întreba, nu-Mi veți răspunde, nici nu-Mi veți da drumul.69 De acum*Mat. 26:64.Marcu 14:62.Evr. 1:3;8:1.încolo, Fiul omului va ședea la dreapta puterii lui Dumnezeu."70 Toți au zis: „Ești Tu dar Fiul lui Dumnezeu?" Și El le-a răspuns: „Așa cum o spuneți*Mat. 26:64.Marcu 14:62.; da, sunt."71 Atunci*Mat. 26:65.Marcu 14:63. ei au zis: „Ce nevoie mai avem de mărturie? Noi înșine am auzit-o din gura Lui."

Te Whakangārahu ki a Īhu

1 Nā, kua tata te Hākari Taro Rēwenakore e kīia nei ko te Kapenga. 2 Ā, ka rapu ngā tohunga nui me ngā karaipi ki te pēhea e whakamate ai rātou i a ia, i mataku hoki rātou i te iwi.

Ka Whakaae a Hūrā ki te Tuku i a Īhu

3 Nā, ka uru a Hātana ki a Hūrā, tōna ingoa nei ko Ikariote, ko ia nei tētahi o te tekau mā rua. 4 Ā, ka haere ia, ka kōrero ki ngā tohunga nui, ki ngā rangatira hōia, me pēhea e tukua ai ia e ia ki a rātou. 5 Ā, ka hari rātou, ka whakaae kia hoatu he moni ki a ia. 6 Nā, ka whakaae ia, ka rapu i te wā pai hei tukunga i a ia ki a rātou i te mea e ngaro atu ana te mano.

Ka Whakariterite a Īhu ki te Kai i te Kapenga

7 Nā, ka taka mai te rā o te Taro Rēwenakore i tika nei kia patua te Kapenga. 8 Ka tonoa e ia a Pita rāua ko Hoani ka mea, "Tīkina, takā te Kapenga mā tātou, kia kai ai tātou."

9 Nā, ka mea rāua ki a ia, "Ko hea koe pai ai kia takā e māua?"

10 Ka mea ia ki a rāua "Nā, ka tomo kōrua ki te pā, ka tūtaki he tangata ki a kōrua e mau ana i te kāhaka wai, e aru kōrua i a ia ki te whare e tomo ai ia. 11 Ka kī atu ki te tangata i te whare, ‘E mea ana te Kaiwhakaako ki a koe, "Kei hea te rūma e kai ai mātou ko āku ākonga i te Kapenga?" ’ 12 Ā, ka whakaaturia e ia ki a kōrua he rūma nui i runga, oti rawa te whāriki; me taka e kōrua ki reira."

13 Nā, haere ana rāua, ā, rokohanga atu rite tonu ki tāna i kōrero ai ki a rāua, ā, takā ana e rāua te Kapenga.

Te Hapa a te Ariki

14 Ā, ka rite te hāora, ka noho ia, rātou ko ngā āpōtoro kotahi tekau mā rua. 15 Nā, ka mea ia ki a rātou, "Nui atu tōku hiahia kia kai tahi tātou i tēnei Kapenga, i te mea kāhore anō ahau i mate noa. 16 Ko tāku kupu hoki tēnei ki a koutou, e kore ahau e kai i tēnei ā muri ake nei, kia tino rite rā anō i te rangatiratanga o te Atua."

17 Nā, ka mau ia ki te kapu, ka mutu te whakawhetai, ka mea ia, "Tangohia tēnei, tuwhaina mā koutou, 18 ko tāku kupu hoki tēnei ki a koutou, e kore ahau e inu i te hua o te wāina, kia tae mai rā anō te rangatiratanga o te Atua."

19 Nā, ka mau ia ki te taro, ka mutu te whakawhetai, ka whawhati, ka hoatu e ia ki a rātou, ka mea, "Ko tōku tinana tēnei e hoatu ana mō koutou; meinga tēnei hei whakamahara ki ahau."

20 I pērātia anō hoki te kapu, i muri iho i te hapa, ā, i mea ia, "Ko te kawenata hou tēnei kapu i runga i ōku toto e ringihia nei mō koutou. 21 Otirā, tēnei kei ahau nei, kei te tēpu, te ringa o te kaituku i ahau. 22 E haere ana hoki rā te Tama a te tangata, e pērā ana me te mea i whakaritea; otirā, auē mō te tangata e tukua ai ia!" 23 Nā, ka anga rātou, ka rapu ki a rātou anō, mā wai o rātou tēnei e mea.

Te Tautohe e Pā ana ki te Tino Nui

24 Ā, ka ara anō he tautohe a rātou, ko wai o rātou e meinga ko te tangata tino nui. 25 Nā, ka mea ia ki a rātou, "Ko ngā kīngi o ngā tauiwi e whakarangatira ana ki a rātou; ko te hunga whai mana ki runga i a rātou ka kīia, He hunga atawhai. 26 Otiia, kaua koutou e pērā; engari, kia rite ki tō muri te mea nui o koutou kia rite anō te tino tangata ki te kaimahi. 27 Ko wai hoki te mea nui, ko ia e noho ana ki te kai, ko te kaimahi rānei? Ehara rānei te tangata e noho ana ki te kai? Tēnei rāia ahau i roto i a koutou te rite nei ki te kaimahi.

28 "Otirā, ko koutou te hunga i noho tahi tonu me ahau i ōku whakamātautauranga. 29 Ā, ka whakarite ahau i te rangatiratanga mō koutou, i te pērā me tā tōku Matua i whakarite ai mōku; 30 kia kai ai, kia inu ai koutou ki tāku tēpu i tōku rangatiratanga, ā, ka noho koutou ki runga ki ngā torōna, whakawā ai i ngā iwi kotahi tekau mā rua o Īharaira."

Ka Poropiti a Īhu i Whakakāhore a Pita

31 "E Haimona, e Haimona, nā, kua īnoi a Hātana kia riro koe i a ia, kia tātaritia ai koutou e ia, ānō he wīti. 32 Otiia, kua īnoi ahau mōu, kei hemo tōu whakapono, ā, ki te tahuri mai anō koe, whakakahangia ōu tēina."

33 Nā, ka mea tērā ki a ia, "E te Ariki, e pai ana ahau kia haere hei hoa mōu ki te whare herehere, ki te mate hoki."

34 Anō rā ko ia, "Tēnei tāku kupu ki a koe, e Pita, e kore te tīkaokao e tangi āianei, ka toru āu whakakāhoretanga i tōu mātau ki ahau."

Pāhi, Pūtea, me te Hoari

35 Ā, ka mea ia ki a rātou, "I tāku tononga i a koutou, kāhore he pēke moni, kāhore he pūtea, kāhore he hū, i hapa rānei koutou i tētahi mea?"

Ka mea rātou, "Kāhore."

36 Anō rā ko ia ki a rātou, "Tēnā ko tēnei, ki te mea he pēke moni tā tētahi, mauria atu, me te pūtea anō; me ia hoki kāhore āna hoari, hokona atu tōna kākahu, ka hoko mai ai i tētahi. 37 Ko tāku kupu hoki tēnei ki a koutou, ko te tikanga tēnei, kia rite i ahau te mea kua oti nei te tuhituhi, arā, ‘Kua huihuia ia ki te hunga hara,’ he tutukitanga hoki tō ngā mea mōku."

38 Nā, ka mea rātou, "E te Ariki, nā, e rua ēnei hoari."

Ka mea ia ki a rātou, "Kāti anō."

Ka Īnoi a Īhu i runga i Maunga Ōriwa

39 Nā, ka puta atu ia, ka haere ki Maunga Ōriwa, ko tāna hanga hoki tērā; me te aru anō āna ākonga i a ia. 40 Ā, i a ia i taua wāhi, ka mea ia ki a rātou, "Me īnoi kei uru koutou ki te whakamātautauranga."

41 Nā, ka mawehe atu ia i a rātou, kei tō te taunga kāmaka te matara, ā, ka tuku i ōna turi ka īnoi, 42 ka mea, "E Pā, ki te pai koe, tangohia atu tēnei kapu i ahau; otirā kauaka e waiho i tāku e pai ai, engari i tāu." 43 Nā, ka puta mai ki a ia tētahi anahera i te rangi, e whakakaha ana i a ia. 44 Ā, i te oke o tōna wairua, ka hōhonu ake tāna īnoi; ko tōna kakawa ka pēnā i te tepe toto e turuturu iho ana ki te whenua.

45 Nā, ka ara ia i te īnoi, ā, ka tae ki āna ākonga, rokohanga atu e moe ana rātou, he ngākau pōuri hoki. 46 Nā, ko tāna meatanga ki a rātou, "He aha koutou ka moe ai? Whakatika ki te īnoi, kei uru koutou ki te whakamātautauranga."

Te Hopukanga o Īhu

47 I a ia e kōrero ana, nā, ko te huihuinga tāngata, ā, ko tērā e huaina rā ko Hūrā, ko tētahi o te tekau mā rua, e haere ana i mua i a rātou; ā, ka whakatata ia ki a Īhu ki te kihi i a ia. 48 Anō rā ko Īhu ki a ia, "E Hūrā, he kihi tāu hei tuku mō te Tama a te tangata?"

49 Ā, nō te kitenga o te hunga i tōna taha i ngā mea tērā e tūpono, ka mea rātou, "E te Ariki, me patu rānei e mātou ki te hoari?" 50 Nā, hāua iho e tētahi o rātou te pononga a te tohunga nui, poroa ana tōna taringa matau.

51 Nā, ka oho a Īhu, ka mea, "Kāti rā i tēnei." Whakapākia ana tōna taringa, nā kua ora.

52 Kātahi a Īhu ka mea ki ngā tohunga nui, ki ngā rangatira o te temepara, ki ngā kaumātua, i haere atu ki a ia, "He tāhae ahau i haere mai ai koutou me ngā hoari, me ngā patu? 53 I ahau e noho ana i a koutou i te temepara i ia rā, i ia rā, kīhai i totoro mai ō koutou ringa ki ahau. Otirā, nō koutou tēnei hāora, ko te kahanga hoki o te pōuri."

Ka Whakakāhorengia a Īhu e Pita

54 Nā, ka hopukina ia e rātou, ka ārahina atu, ā, kawea ana ki roto ki te whare o te tino tohunga. Ko Pita ia i aru mai i tawhiti. 55 Ā, nō ka oti i a rātou he kāpura te tahu ki waenga marae, i a rātou e noho tahi ana, ka noho hoki a Pita i waenganui o rātou. 56 Nā, ka kitea ia e tētahi kōtiro, i a ia e noho ana i te mārama o te kāpura; ā, matatau tonu te titiro ki a ia, ka mea, "I a ia anō hoki tēnei."

57 Nā, ka whakakāhore ia ki a ia, ka mea, "E kō, kāhore ahau e mōhio ki a ia."

58 Ā, taro kau iho ka kite tētahi atu i a ia, ka mea, "Nō rātou hoki koe."

Nā, ka mea a Pita, "E mara, kāhore."

59 Ā, me te mea kotahi te hāora i muri iho, ka tohe anō tētahi atu, ka mea, "He pono i a ia anō hoki tēnei; nō Karirī hoki."

60 Ā, ka mea a Pita, "E mara, kāhore ahau e mātau ki tāu e mea nā."

Ā, i reira pū anō, i a ia e kōrero ana, ka tangi te tīkaokao. 61 Nā, ka tahuri te Ariki, ka titiro ki a Pita. Ā, ka mahara a Pita ki te kupu a te Ariki, ki tāna meatanga ki a ia, "E kore e tangi te tīkaokao, ka toru āu whakakāhoretanga i ahau." 62 Nā, haere atu ana a Pita ki waho, ā, nui atu tōna tangi.

Ka Taunutia, ka Patua a Īhu

63 Nā, ka taunu ngā kaipupuri o Īhu ki a ia, ka whiu i a ia. 64 Ka kōparea ōna kanohi, ā, ka ui rātou ki a ia, ka mea, "Poropiti mai, nā wai koe i papaki?" 65 He maha hoki ērā atu kupu kino i kōrero ai rātou ki a ia.

Ka Mauria a Īhu i te Aroaro o te Rūnanga

66 Ā, i te aonga tonutanga o te rā, ka huihui ngā kaumātua o te iwi, ngā tohunga nui, me ngā karaipi, ā, ārahina atu ana ia ki tō rātou rūnanga, ka mea rātou, 67 "Ki te mea ko te Karaiti koe, kōrerotia mai ki a mātou."

Anō rā ko ia ki a rātou, "Ki te kōrerotia e ahau ki a koutou, e kore koutou e whakapono; 68 ki te ui ahau, e kore koutou e whakahoki kupu mai ki ahau. 69 Haere ake nei ka noho te Tama a te tangata ki matau o te kaha o te Atua."

70 Nā, ka mea rātou katoa, "Ko te Tama rānei koe a te Atua?"

Anō rā ko ia ki a rātou, "Kua kōrerotia mai nā e koutou ko ahau ia."

71 Nā, ka mea rātou, "Hei aha ake he kaiwhakaatu mā tātou? Kua rongo nei hoki tātou i tā tōna māngai."