Daniel 6

Daniel în groapa leilor

1 Darius a găsit cu cale să pună*Est. 1:1. peste împărăție o sută douăzeci de dregători, care trebuiau să fie răspândiți în toată împărăția; 2 a pus în fruntea lor trei căpetenii, în numărul cărora era și Daniel. Dregătorii aceștia aveau să le dea socoteală, ca împăratul să nu sufere nicio pagubă. 3 Daniel însă întrecea pe toate aceste căpetenii și pe dregători, pentru că în el era un duh*Cap. 5:12. înalt, și împăratul se gândea să-l pună peste toată împărăția. 4 Atunci*Ecl. 4:4., căpeteniile și dregătorii au căutat să afle ceva asupra lui Daniel, ca să-l pârască în ce privea treburile împărăției. Dar n-au putut să găsească nimic, niciun lucru vrednic de mustrare, pentru că el era credincios și nu se găsea nicio greșeală la el și niciun lucru rău. 5 Atunci, oamenii aceștia au zis: „Nu vom găsi niciun cuvânt de plângere împotriva acestui Daniel, afară numai dacă am găsi vreunul în Legea Dumnezeului lui!" 6 Apoi, aceste căpetenii și dregătorii aceștia s-au dus cu mare zarvă la împărat și i-au vorbit așa: „Să trăiești veșnic, împărate*Neem. 2:3. Vers. 21. Cap. 2:4. Darius! 7 Toate căpeteniile împărăției, îngrijitorii, dregătorii, sfetnicii și cârmuitorii sunt de părere să se dea o poruncă împărătească, însoțită de o aspră oprire, care să spună că oricine va înălța timp de treizeci de zile rugăciuni către vreun dumnezeu sau către vreun om, afară de tine, împărate, va fi aruncat în groapa cu lei. 8 Acum, împărate, întărește oprirea și iscălește porunca aceasta, pentru ca să nu se poată schimba după legea*Est. 1:19;8:8. Vers. 12,15. mezilor și perșilor, care, odată dată, rămâne neschimbată." 9 În urma celor de mai sus, împăratul Darius a scris porunca și oprirea. 10 Când a aflat Daniel că s-a iscălit porunca, a intrat în casa lui, unde ferestrele odăii de sus erau deschise înspre*1 Împ. 8:44,48.Ps. 5:7.Iona 2:4. Ierusalim, și de trei*Ps. 55:17.Fapte 2:1,2,15;3:1;10:9. ori pe zi îngenunchea, se ruga și lăuda pe Dumnezeul lui, cum făcea și mai înainte. 11 Atunci, oamenii aceștia au dat năvală în casă și au găsit pe Daniel rugându-se și chemând pe Dumnezeul lui. 12 Apoi, s-au înfățișat*Cap. 3:8. înaintea împăratului și i-au zis cu privire la oprirea împărătească: „N-ai scris tu o oprire care spune că oricine va înălța, timp de treizeci de zile, rugăciuni vreunui dumnezeu sau vreunui om, afară de tine, împărate, să fie aruncat în groapa cu lei?" Împăratul a răspuns: „Lucrul acesta este adevărat, după legea*Vers. 8. mezilor și perșilor, care nu se poate schimba!" 13 Ei au luat din nou cuvântul și au zis împăratului: „Daniel, unul*Cap. 1:6;5:13. din prinșii de război ai lui Iuda, nu*Cap. 3:12. ține deloc seama de tine, împărate, nici de oprirea pe care ai scris-o și își face rugăciunea de trei ori pe zi!" 14 Împăratul s-a mâhnit*Marcu 6:26. foarte mult când a auzit lucrul acesta; s-a gândit cum ar putea să scape pe Daniel și, până la asfințitul soarelui, s-a trudit să-l scape. 15 Dar oamenii aceia au stăruit de împărat și i-au zis: „Să știi, împărate, că, după legea*Vers. 8. mezilor și perșilor, orice oprire sau orice poruncă întărită de împărat nu se poate schimba!" 16 Atunci, împăratul a poruncit să aducă pe Daniel și să-l arunce în groapa cu lei. Împăratul a luat cuvântul și a zis lui Daniel: „Dumnezeul tău, căruia necurmat Îi slujești, să te scape!" 17 Au adus*Plâng. 3:53. o piatră și au pus-o la gura gropii. Împăratul*Mat. 27:66. a pecetluit-o cu inelul lui și cu inelul mai-marilor lui, ca să nu se schimbe nimic cu privire la Daniel. 18 Împăratul s-a întors apoi în palatul său. A petrecut noaptea fără să mănânce, nu i s-a adus nicio țiitoare și n-a putut*Cap. 2:1. să doarmă. 19 În revărsatul zorilor însă, împăratul s-a sculat și s-a dus în grabă la groapa cu lei. 20 Și, apropiindu-se de groapă, a chemat pe Daniel cu un glas plângător. Împăratul a luat cuvântul și a zis lui Daniel: „Daniele, robul Dumnezeului celui viu, a putut Dumnezeul*Cap. 3:15. tău, căruia Îi slujești necurmat, să te scape de lei?" 21 Și Daniel a zis împăratului: „Veșnic să trăiești*Cap. 2:4., împărate! 22 Dumnezeul*Cap. 3:28. meu a trimis pe îngerul Său și a închis*Evr. 11:33. gura leilor, care nu mi-au făcut niciun rău, pentru că am fost găsit nevinovat înaintea Lui. Și nici înaintea ta, împărate, n-am făcut nimic rău!" 23 Atunci, împăratul s-a bucurat foarte mult și a poruncit să scoată pe Daniel din groapă. Daniel a fost scos din groapă și nu s-a găsit nicio rană pe el, pentru că avusese încredere*Evr. 11:33. în Dumnezeul său. 24 Împăratul a poruncit să aducă*Deut. 19:19. pe oamenii aceia care pârâseră pe Daniel. Și au fost aruncați în groapa cu lei ei, copiii*Est. 9:10.Deut. 24:16.2 Împ. 14:6. lor și nevestele lor; și până să ajungă în fundul gropii, leii i-au și apucat și le-au fărâmițat oasele. 25 După aceea*Cap. 4:1., împăratul Darius a scris o scrisoare către toate popoarele, către toate neamurile, către oamenii de toate limbile care locuiau în toată împărăția: „Pacea să vă fie dată din belșug! 26 Poruncesc*Cap. 3:29. ca, în toată întinderea împărăției mele, oamenii să se teamă*Ps. 99:1. și să se înfricoșeze de Dumnezeul lui Daniel. Căci*Cap. 4:34. El este Dumnezeul cel viu și El dăinuiește veșnic; împărăția Lui nu se va nimici*Cap. 2:44;4:3,34;7:14,27.Luca 1:33. niciodată și stăpânirea Lui nu va avea sfârșit. 27 El izbăvește și mântuiește, El face semne*Cap. 4:3. și minuni în ceruri și pe pământ. El a izbăvit pe Daniel din ghearele leilor!" 28 Daniel a dus-o bine sub domnia*Cap. 1:21. lui Darius și sub domnia lui Cirus*Ezra 1:1,2. Persanul.

Ka Whakangārahu ki a Raniera

1 I pai a Tariuha kia whakaritea ētahi ariki kotahi rau e rua tekau mō te kīngitanga, hei kāwana mō te kīngitanga katoa, 2 e toru hoki ngā rangatira nui mō ēnei, ā, ko Raniera tētahi o rātou; mā ngā ariki rā ngā kōrero e hōmai ki ēnei, kei hē ngā mea a te kīngi. 3 Kātahi ka whakanuia tēnei Raniera ki runga ake i ngā rangatira nui, i ngā ariki, nō te mea he pai rawa te wairua i roto i a ia, ā, i whakaaro te kīngi kia meinga ia hei rangatira mō te kīngitanga katoa.

4 Kātahi ngā rangatira nunui rātou ko ngā ariki ka rapu take mō Raniera i roto i ngā mea o te kīngitanga. Heoi, kīhai i kitea tētahi take, tētahi hē; he mahi pono hoki tāna, kāhore ōna kino, ōna hē.

5 Kātahi ka mea aua tāngata, "E kore e kitea e tātou he take mō tēnei Raniera, ki te kāhore e kitea he mea mōna i roto i te ture a tōna Atua."

6 Kātahi ēnei rangatira nunui rātou ko ngā ariki ka huihui ki te kīngi; ko tā rātou kōrero tēnei ki a ia, "E Kīngi Tariuha, kia ora tonu koe! 7 Kua kōrerorero ngā rangatira nunui katoa o te kīngitanga, ngā kāwana, ngā ariki, ngā kaiwhakatakoto whakaaro, ngā rangatira, kia whakatakotoria he tikanga kīngi, kia whakapūmautia he ture kaha, arā ki te īnoia he mea e tētahi ki tētahi atua, tangata rānei, ā, kia toru tekau rā anō ngā rā, he mea ehara i te īnoi ki a koe, e te kīngi, me maka ia ki te ana o ngā raiona. 8 Nā, māu e whakapūmau te ture, e te kīngi, whaitohungia hoki te mea i tuhituhia, kei puta kē, kia rite ai ki te ture a ngā Meri, a ngā Pahi, e kore nei e puta kē."

9 Mō reira whaitohungia ana e Kīngi Tariuha te mea i tuhituhia me te ture.

Ko Raniera i roto i te Ana o ngā Raiona

10 Nā, ka mōhio a Raniera ka oti taua mea i tuhituhia te whaitohu, haere ana ia ki tōna whare; nā, ko ōna matapihi tuwhera tonu ai i roto i tōna rūma ki te ritenga atu o Hiruhārama. E toru ngā tukunga o ōna turi i te rā, īnoi ana ia, whakawhetai ana ki te aroaro o tōna Atua, pērā ana me tāna i mua.

11 Kātahi ka huihui aua tāngata, ka kite i a Raniera e karakia ana, e īnoi ana ki te aroaro o tōna Atua. 12 Kātahi rātou ka whakatata, ā, ka kōrero i te ture a te kīngi ki te aroaro o te kīngi; "Kīhai ianei i whaitohungia e koe he ture, nā, ko ngā tāngata katoa e īnoi ana ki tētahi atua, tangata rānei, i ēnei rangi e toru tekau, he mea ehara i te īnoi ki a koe, e te kīngi, ka makā ki te ana raiona?"

Ka whakahoki te kīngi, ka mea, "He pono taua mea nā, e rite ana ki te ture a ngā Meri, a ngā Pahi, e kore nei e puta kē."

13 Kātahi rātou ka whakahoki, ka mea ki te aroaro o te kīngi, "Ko te Raniera rā, ko tērā o ngā tama o ngā whakarau o Hūrā, kāhore ōna mahara ki a koe, e te kīngi, ki te ture anō i whaitohungia e koe, heoi e toru āna īnoinga i te rā."

14 Ā, nō te rongonga o te kīngi ki ēnei kupu, kātahi ka nui tōna kino, ā, ka anga tōna ngākau ki a Raniera kia whakaorangia ia. Whai ana ia ki te whakaora i a ia ā tō noa te rā. 15 Kātahi ka huihui ngā tāngata nei ki te kīngi, ā, ka mea ki te kīngi, "Kia mōhio koe, e te kīngi, ko te ture tēnei a ngā Meri, a ngā Pahi, kia kaua e whakaputaia kētia tētahi ture, tikanga rānei, kua oti te whakapūmau e te kīngi."

16 Kātahi te kīngi ka whakahau, ā, kawea ana mai a Raniera, makā ana ki te ana raiona. I kōrero anō te kīngi, i mea ki a Raniera, "Ko tōu Atua e mahi tonu nā koe ki a ia, māna koe e whakaora."

17 Nā, ka maua mai he kōhatu, ka whakatakotoria ki te kūwaha o te ana; hīritia iho e te kīngi ki tāna ake hīri, ki te hīri anō a āna ariki; kei puta kē tētahi tikanga mō Raniera. 18 Kātahi te kīngi ka haere ki tōna whare, ā pau noa taua pō kīhai i kai, kīhai anō ngā mea whakatangi i kawea mai ki tōna aroaro; ā, tūrere atu ana tōna moe i a ia.

Ka Whakaoratia a Raniera i ngā Raiona

19 Kātahi te kīngi ka maranga i te atatū tonu, ā, hohoro tonu te haere ki te ana raiona. 20 Ā, nō tōna tatanga atu ki te ana, ki a Raniera, ka karanga ia, he reo tangi te reo; i kōrero te kīngi, i mea ki a Raniera, "E Raniera, e te pononga a te Atua ora, he kaha rānei tōu Atua e mahi tonu nā koe ki a ia, ki te whakaora i a koe kei mate i ngā raiona?"

21 Nā, ka mea a Raniera ki te kīngi, "E te kīngi, kia ora tonu koe! 22 Kua tukua mai e tōku Atua tāna anahera, ā, tūtakina ana e ia ngā māngai o ngā raiona, ā, kīhai rātou i pā ki ahau. Nō te mea kua kitea tōku kore hara i tōna aroaro; kāhore anō āku mahi hē i tōu aroaro, e te kīngi."

23 Nā, nui atu te koa o te kīngi, ā, whakahaua ana e ia kia tangohia ake a Raniera i roto i te ana. Nā, kua tangohia ake a Raniera i roto i te ana, kīhai rawa anō i kitea tētahi ahatanga ki a ia, nō te mea i whakapono ia ki tōna Atua.

24 Nā, ka whakahau te kīngi, ā, ka maua aua tāngata i whakapae rā ki a Raniera, ka makā ki te ana raiona, rātou, ā rātou tamariki, ā rātou wāhine, riro pū rātou i ngā raiona, ā, wāwāhia ana e rātou ō rātou wheua katoa i te mea kīanō i tatū noa ki raro o te ana.

25 Kātahi a Kīngi Tariuha ka tuhituhi ki ngā tāngata katoa, ki ngā iwi, ki ngā reo, e noho ana i te whenua katoa:

"Kia whakanuia te rangimārie ki a koutou.

26 "Tēnei ahau te whakatakoto tikanga nei; nā, i ngā kāwanatanga katoa o tōku kīngitanga, kia wiri ngā tāngata, kia wehi ki te aroaro o te Atua o Raniera.

"Ko ia hoki te Atua ora,

pūmau tonu ā ake ake.

E kore tōna kīngitanga e ngaro,

tōna kāwanatanga hoki ā te mutunga rā anō.

27 Māna e whakaora, māna e mawhiti ai;

e mahia ana hoki e ia he tohu,

he mea whakamīharo i te rangi, i te whenua;

nāna hoki a Raniera i ora ai

i te kaha o ngā raiona."

28 Nā, ka kake tēnei Raniera i te kīngitanga o Tariuha, i te kīngitanga anō hoki o Hairuha Pahi.