Daniel 4

Copacul cel mare

1 „Nebucadnețar, împăratul, către toate*Cap. 3:4;6:25. popoarele, neamurile, oamenii de toate limbile, care locuiesc pe tot pământul: Să aveți multă pace! 2 Am găsit cu cale să fac cunoscute semnele și minunile pe care*Cap. 3:26. le-a făcut Dumnezeul cel Preaînalt față de mine. 3 Cât*Cap. 6:27. de mari sunt semnele Lui și cât de puternice sunt minunile Lui! Împărăția Lui este o împărăție*Vers. 34. Cap. 2:44;6:26. veșnică, și stăpânirea Lui dăinuiește din neam în neam! 4 Eu, Nebucadnețar, trăiam liniștit în casa mea și fericit în palatul meu. 5 Am visat un vis care m-a înspăimântat; gândurile de care eram urmărit în patul meu și vedeniile*Cap. 2:28,29. duhului meu mă umpleau*Cap. 2:1. de groază. 6 Am poruncit atunci să aducă înaintea mea pe toți înțelepții Babilonului ca să-mi tâlcuiască visul. 7 Îndată au venit*Cap. 2:2. vrăjitorii, cititorii în stele, haldeenii și ghicitorii. Le-am spus visul, și nu mi l-au putut tâlcui. 8 La urmă de tot, s-a înfățișat înaintea mea Daniel, numit*Cap. 1:7. Beltșațar după numele dumnezeului meu și care*Is. 63:11. Vers. 18. Cap. 2:11;5:11,14. are în el duhul dumnezeilor celor sfinți. I-am spus visul și am zis: 9 ‘Beltșațare, căpetenia*Cap. 2:48;5:11. vrăjitorilor, știu că ai în tine duhul dumnezeilor sfinți și că pentru tine nicio taină nu este grea, deci tâlcuiește-mi vedeniile pe care le-am avut în vis. 10 Iată vedeniile care mi-au trecut prin cap când eram în pat. Mă uitam și iată că în mijlocul pământului era un*Ezec. 31:3. Vers. 20. copac foarte înalt. 11 Copacul acesta s-a făcut mare și puternic, vârful lui se înălța până la ceruri și se vedea de la marginile întregului pământ. 12 Frunza lui era frumoasă și avea roade multe; în el se găsea hrană pentru toți; fiarele*Ezec. 17:23;31:6.Plâng. 4:20. câmpului se adăposteau sub umbra lui, păsările cerului își făceau cuibul în ramurile lui și orice făptură vie se hrănea din el. 13 În vedeniile care-mi treceau prin cap în patul meu, mă uitam și iată că s-a coborât din ceruri un străjer*Ps. 103:20. Vers. 17,23. sfânt*Deut. 33:2. Cap. 8:13.Zah. 14:5.Iuda 14.. 14 El a strigat cu putere și a vorbit așa: «Tăiați*Mat. 3:10. copacul și rupeți ramurile; scuturați-i frunza și risipiți roadele; fugăriți fiarele*Ezec. 31:12. de sub el și păsările din ramurile lui! 15 Dar trunchiul cu rădăcinile lui lăsați-l în pământ și legați-l cu lanțuri de fier și de aramă în iarba de pe câmp, ca să fie udat de roua cerului și să fie la un loc cu fiarele în iarba pământului. 16 Inima lui de om i se va preface într-o inimă de fiară și vor trece șapte vremuri*Cap. 11:13;12:7. peste el. 17 Hotărârea aceasta a fost luată în sfatul străjerilor și pusă la cale înaintea sfinților, ca să știe*Ps. 9:16. cei vii că*Cap. 2:21. Vers. 25,32. Cap. 5:21. Cel Preaînalt stăpânește peste împărăția oamenilor, că o dă cui îi place și înalță în ea pe cel mai de jos dintre oameni!» 18 Iată visul pe care l-am visat eu, împăratul Nebucadnețar. Tu, Beltșațar, tâlcuiește-l, fiindcă*Gen. 41:8,15. Cap. 5:8,15. toți înțelepții din împărăția mea nu pot să mi-l tâlcuiască; tu însă poți, căci ai în tine duhul*Vers. 8. dumnezeilor sfinți.’ 19 Atunci, Daniel, numit*Vers. 8. Beltșațar, a rămas uimit o clipă și gândurile lui îl tulburau. Împăratul a luat din nou cuvântul și a zis: ‘Beltșațare, să nu te tulbure visul și tâlcuirea!’ Și Beltșațar a răspuns: ‘Domnul meu, visul acesta*2 Sam. 18:32.Ier. 29:7. să fie pentru vrăjmașii tăi și tâlcuirea lui, pentru potrivnicii tăi! 20 Copacul*Vers. 10-12. pe care l-ai văzut, care se făcuse atât de mare și puternic încât i se înălța vârful până la ceruri și se vedea de la toate capetele pământului, 21 copacul acesta, a cărui frunză era așa de frumoasă și care avea roade atât de multe și în care era hrană pentru toți, sub care se adăposteau fiarele câmpului și în ramurile căruia își făceau cuibul păsările cerului, 22 ești tu*Cap. 2:38., împărate, care ai ajuns mare și puternic, a cărui mărime a crescut și s-a înălțat până la ceruri și a cărui stăpânire*Ier. 27:6,7,8. se întinde până la marginile pământului. 23 Împăratul*Vers. 13. a văzut pe un străjer sfânt coborându-se și zicând: «Tăiați copacul și nimiciți-l, dar trunchiul cu rădăcinile lui lăsați-l în pământ și legați-l cu lanțuri de fier și de aramă în iarba de pe câmp, ca să fie udat de roua cerului și să stea la un loc cu fiarele*Cap. 5:21. câmpului până vor trece șapte vremuri peste el.» 24 Iată tâlcuirea acestui fapt, împărate, iată hotărârea Celui Preaînalt, care se va împlini asupra domnului meu, împăratul. 25 Te vor izgoni*Vers. 32. Cap. 5:21. din mijlocul oamenilor, vei locui la un loc cu fiarele câmpului și îți vor da să mănânci iarbă*Ps. 106:20;83:18. Vers. 17,32.Ier. 27:5. ca la boi; vei fi udat de roua cerului și șapte vremuri vor trece peste tine, până vei cunoaște că Cel Preaînalt stăpânește peste împărăția oamenilor și o dă cui vrea. 26 Porunca să lase trunchiul cu rădăcinile copacului înseamnă că împărăția ta îți va rămâne ție îndată ce vei recunoaște stăpânirea Celui ce este în*Mat. 21:25.Luca 15:18,21. ceruri. 27 De aceea, împărate, placă-ți sfatul meu! Pune capăt*1 Pet. 4:8. păcatelor tale și trăiește în neprihănire, rupe-o cu nelegiuirile tale și ai milă de cei nenorociți, și poate*Ps. 41:1. că ți se va prelungi*1 Împ. 21:29. fericirea!’ 28 Toate aceste lucruri s-au împlinit asupra împăratului Nebucadnețar. 29 După douăsprezece luni, pe când se plimba pe acoperișul palatului împărătesc din Babilon, 30 împăratul*Prov. 16:18. Cap. 5:20. a luat cuvântul și a zis: ‘Oare nu este acesta Babilonul cel mare pe care mi l-am zidit eu, ca loc de ședere împărătească, prin puterea bogăției mele și spre slava măreției mele?’ 31 Nu se sfârșise încă vorba*Cap. 5:5.Luca 12:20. aceasta a împăratului, și un glas*Vers. 24. s-a coborât din cer și a zis: ‘Află, împărate Nebucadnețar, că ți s-a luat împărăția! 32 Te vor izgoni*Vers. 25. din mijlocul oamenilor și vei locui la un loc cu fiarele câmpului; îți vor da să mănânci iarbă ca la boi și vor trece peste tine șapte vremuri până vei recunoaște că Cel Preaînalt stăpânește peste împărăția oamenilor și că o dă cui vrea!’ 33 Chiar în clipa aceea s-a împlinit cuvântul acela asupra lui Nebucadnețar. A fost izgonit din mijlocul oamenilor, a mâncat iarbă ca boii, trupul i-a fost udat de roua cerului până i-a crescut părul ca penele vulturului și unghiile ca ghearele păsărilor. 34 După trecerea*Vers. 26. vremii sorocite, eu, Nebucadnețar, am ridicat ochii spre cer și mi-a venit iarăși mintea la loc. Am binecuvântat pe Cel Preaînalt, am lăudat și slăvit pe Cel ce trăiește*Cap. 12:7.Apoc. 4:10. veșnic, Acela a cărui stăpânire*Ps. 10:16. Cap. 2:44;7:14.Mica 4:7.Luca 1:1. este veșnică și a cărui împărăție dăinuiește din neam în neam. 35 Toți*Is. 40:15,17. locuitorii pământului sunt o nimica înaintea Lui; El face ce vrea*Ps. 115:3;135:6. cu oastea cerurilor și cu locuitorii pământului și nimeni*Iov 34:29. nu poate să stea împotriva mâinii Lui, nici să-I zică: ‘Ce*Iov 9:12.Is. 45:9.Rom. 9:20. faci?’ 36 În vremea aceea, mi-a venit mintea înapoi; slava*Vers. 26. împărăției mele, măreția și strălucirea mea mi s-au dat înapoi; sfetnicii și mai-marii mei din nou m-au căutat; am fost pus iarăși peste împărăția mea și puterea mea a crescut*Iov 42:12.Prov. 22:4.Mat. 6:33.. 37 Acum, eu, Nebucadnețar, laud, înalț și slăvesc pe Împăratul cerurilor, căci toate*Ps. 33:4.Apoc. 15:3;16:7. lucrările Lui sunt adevărate, toate căile Lui sunt drepte și El poate*Exod 18:11. Cap. 5:20. să smerească pe cei ce umblă cu mândrie!"

Te Moemoeā Tuarua o Nepukaneha

1 Nā Nepukaneha, nā te kīngi ki ngā tāngata katoa, ki ngā iwi, ki ngā reo e noho ana i te whenua katoa:

Kia whakanuia tō koutou rangimārie.

2 I mea ahau e pai ana kia whakakitea ngā tohu me ngā mea whakamīharo i mahia nei e te Atua, e te Runga Rawa ki ahau.

3 Anō te nui o āna tohu!

Anō te nui o āna mea whakamīharo!

Ko tōna kīngitanga he kīngitanga mau tonu,

ko tōna kāwanatanga kei tērā whakatupuranga, kei tērā whakatupuranga.

4 I te āta noho ahau, a Nepukaneha, i roto i tōku whare, koa tonu i roto i tōku whare kīngi. 5 Ka kite ahau i tētahi moe i wehi ai ahau; raruraru ana ahau i ngā whakaaro i runga i tōku moenga, i ngā mea anō hoki i kitea e tōku māhunga. 6 Nā reira i puaki ai tāku ture kia kawea mai ngā tāngata whakaaro nui katoa o Papurōna ki tōku aroaro, kia whakakitea ai e rātou te tikanga o te moe ki ahau. 7 Nā, ko te haerenga mai o ngā tohunga māori, o ngā kaititiro whetū, o ngā Karari, rātou ko ngā tohunga tūāhu, kōrerotia ana e ahau te moe ki tō rātou aroaro. Heoi, kīhai i whakaaturia mai e rātou tōna tikanga ki ahau. 8 Nāwai ā kua tae mai ki tōku aroaro a Raniera, ko tōna ingoa nei ko Peretehatara, ko te ingoa o tōku atua, he tangata kei a ia nei te wairua o ngā atua tapu; ā, kōrerotia ana e ahau te moe ki tōna aroaro.

I mea ahau, 9 "E Peretehatara, e te rangatira o ngā tohunga māori, e mōhio ana hoki ahau kei a koe te wairua o ngā atua tapu, e kore koe e hē ki tētahi mea ngaro, whakaaturia mai ki ahau ngā mea i puta mai, te moemoeā i kitea e ahau, me te tikanga o aua mea. 10 Ko ngā mea ēnei i kitea e tōku māhunga, i runga i tōku moenga; titiro rawa atu ahau, nā, ko tētahi rākau i waenganui o te whenua, nui atu tōna tiketike. 11 Kua tupu taua rākau, kua kaha, roa tonu, tutuki tonu ki te rangi, he mea hoki i kitea mai i ngā pito o te whenua katoa. 12 Ātaahua tonu ngā rau, he maha ngā hua, ā, i runga i a ia he kai mā te katoa. I whai taumarumarunga iho ngā kīrehe o te pārae i raro i a ia, i noho anō ngā manu o te rangi i runga i ōna manga, i reira hoki ngā kikokiko katoa e kai ana.

13 "I kite ahau i roto i ngā mea i kitea e tōku māhunga i runga i tōku moenga, nā, he tūtei, he mea tapu, e heke iho ana i te rangi. 14 Nui atu tāna karanga; i mea ia: ‘Tuaina te rākau, pōutoutoa ōna manga, whakahoroa ōna rau, tītaria ōna hua. Kia haere atu ngā kararehe i raro i a ia, me ngā manu i ōna manga. 15 Me waiho anō ia te take o ōna pakiaka i te whenua, here rawa ki te rino, ki te parāhi, i roto i te taru hou o te pārae; kia mākū anō i te tōmairangi o te rangi.

" ‘Nā, ko te wāhi mōna kei tō ngā kararehe, kei te tarutaru o te whenua. 16 Kia puta kē tōna ngākau tangata, kia hoatu he ngākau kararehe ki a ia, kia whitu hoki ōna wā e taka.

17 " ‘Ko tēnei mea he mea whakatakoto nā ngā tūtei; he mea kī mai anō nā te kupu a ngā mea tapu. Kia mōhio ai te hunga ora kei te kāwana te Runga Rawa ki te kīngitanga o ngā tāngata, ā, e hoatu ana e ia ki tāna e pai ai, e meinga ana hoki e ia ngā ware rawa o ngā tāngata hei rangatira mō reira.’

18 "Ko tēnei moe, he mea kite nāku, nā Kīngi Nepukaneha. Nā, māu, e Peretehatara, e whakaatu mai tōna tikanga, kāhore nei hoki i taea e ngā tāngata whakaaro nui katoa o tōku kīngitanga te whakaatu te tikanga ki ahau; e taea ia e koe, kei roto nā hoki i a koe te wairua o ngā atua tapu."

Ka Whakamāramatia te Moemoeā e Raniera

19 Kātahi a Raniera, ko tōna ingoa nei ko Peretehatara, ka ketekete, he wā poto anō, ā, raruraru ana ia i ōna whakaaro. Ka whakahoki te kīngi, ka mea, "Kei raruraru koe, e Peretehatara, i te moe, i tōna tikanga rānei."

Ka whakahoki a Peretehatara, ka mea, "E tōku ariki, waiho tēnei moe mō te hunga e kino ana ki a koe, me tōna tikanga anō mō ōu hoariri. 20 Ko te rākau i kite nā koe, ko tērā i tupu rā, ā, kua kaha, ko tōna tiketike nei i tutuki atu ki te rangi, ā, i kitea hoki e te whenua katoa. 21 Ko ōna rau he ātaahua, he maha ōna hua, ā, he kai i runga mā te katoa; ā, i noho ngā kararehe o te pārae i raro i a ia, he nohoanga hoki a runga i ōna manga nō ngā manu o te rangi. 22 Ko koe, e te kīngi, kua tupu nā, kua kaha nā. Kua tupu nā hoki tōu nui, kua tutuki atu ki te rangi, me tōu kīngitanga ki te pito o te whenua.

23 "Nā, i kite nā te kīngi i te tūtei, i te mea tapu hoki e heke iho ana i te rangi, e mea ana, ‘Tuaina te rākau, whakangaromia; me waiho anō ia te take o ōna pakiaka ki te whenua, here rawa ki te rino, ki te parāhi, i te taru hou o te pārae. Kia māku anō i te tōmairangi o te rangi; ā, ko te wāhi mōna, hei tō ngā kararehe o te pārae, kia taka rā anō ōna wā e whitu.’

24 "Ko te tikanga tēnei, e te kīngi, ko te ture anō tēnei a te Runga Rawa ka tae iho nei ki runga ki tōku ariki, ki te kīngi: 25 Arā, kia āia atu koe i roto i ngā tāngata, ki ngā kararehe o te pārae he nohoanga mōu, kia meinga anō koe kia kai tarutaru, kia pērā me ngā kau, kia mākū anō i te tōmairangi o te rangi, ā, e whitu ngā wā ōu ka taka. Kia mōhio rā anō koe kei te kāwana te Runga Rawa ki te kīngitanga o ngā tāngata, ā, e hoatu ana e ia ki tāna e pai ai. 26 Nā, ko te kīanga mai rā kia waiho te take o ngā pakiaka o te rākau. Ka pūmau ki a koe tōu kīngitanga, ina mōhio koe ko ngā rangi hei kāwana. 27 Mō reira kia manakohia mai tōku whakaaro e koe, e te kīngi, kia whatia atu anō ōu hara e te tika, kia whatia anō ōu kino e te mahi tohu ki ngā rawakore; ā tērā pea e roa tōu āta noho."

Te Whakaiti o Nepukaneha

28 I pā katoa mai tēnei ki a Kīngi Nepukaneha. 29 I te mutunga o ngā marama kotahi tekau mā rua e hāereere ana ia i te whare kīngi o Papurōna. 30 Ka kōrero te kīngi, ka mea, "He teka ianei ko Papurōna nui tēnei i hangā nei e ahau hei whare mō te kīngitanga; he nui nō tōku kaha, hei whakahōnore anō mō tōku korōria?"

31 I te kupu anō i te māngai o te kīngi ka pā he reo nō te rangi: "E Kīngi Nepukaneha, he kupu tēnei ki a koe. Ka riro tōu kīngitanga. 32 Ka āia atu anō koe i roto i ngā tāngata, ā, ko te kāinga mōu kei ngā kararehe o te pārae. Ka meinga koe kia kai tarutaru, kia pērā me ngā kau, ā, e whitu ngā wā ōu ka taka; kia mōhio rā anō koe kei te kāwana te Runga Rawa ki te kīngitanga o ngā tāngata, ā, e hoatu ana e ia ki tāna e pai ai."

33 I taua hāora anō ka rite taua mea ki a Nepukaneha. Nā, ka āia atu ia i roto i ngā tāngata, ā, kai tarutaru ana ia, pērā ana me ngā kau, i mākū anō tōna tinana i te tōmairangi o te rangi, tupu noa iho ōna huruhuru, kei ngā huruhuru ēkara te rite, ōna matikuku rite tonu ki ō te manu.

Ka Whakamoemititia te Atua e Nepukaneha

34 Nā, i te mutunga o ngā rā ka anga ake ngā kanohi ōku, o Nepukaneha, ki te rangi, ā, hoki mai ana tōku ngākau mahara ki ahau.

Ā, whakapaingia ana e ahau te Runga Rawa,

whakamoemiti atu ana ahau,

Whakahōnore ana i a ia, e ora tonu ana hoki ia,

he rangatiratanga mau tonu tōna rangatiratanga.

Ko tōna kīngitanga anō kei tērā whakatupuranga,

kei tērā whakatupuranga.

35 Ki tā te whakaaro he kāhore noa iho ngā tāngata katoa o te whenua;

ā, e mahia ana e ia tāna e pai ai i roto i te ope o te rangi,

i waenga anō o ngā tāngata o te whenua.

E kore anō tōna ringa e taea te pupuri e tētahi,

kāhore hoki he kīanga ki a ia: "E aha ana koe?"

36 I taua wā anō ka hoki mai ōku mahara ki ahau; i hoki mai anō tōku hōnore me tōku āhua rangatira ki ahau, hei whakakorōria mō tōku kīngitanga; i rapua mai anō ahau e āku kaiwhakatakoto whakaaro, e āku ariki. Nā, ka ū ahau ki tōku kīngitanga, ā, nui atu te korōria i whakanekehia ake mōku. 37 Nā, tēnei ahau, a Nepukaneha, te whakamoemiti, te whakanui, te whakahōnore nei i te Kīngi o te rangi; he pono hoki āna mahi katoa, ko ōna ara he whakarite whakawā. Ko te hunga anō e haere ana i runga i te whakapehapeha, ka taea e ia te whakaiti.