Daniel 2

Visul lui Nebucadnețar

1 În al doilea an al domniei lui Nebucadnețar, Nebucadnețar a avut niște vise. Duhul îi era*Gen. 41:8. Cap. 4:5. tulburat și i-a pierit somnul*Est. 6:1. Cap. 6:18.. 2 Împăratul*Gen. 41:8.Exod 7:11. Cap. 5:7. a poruncit să cheme pe vrăjitori, pe cititorii în stele, pe descântători și pe haldeeni ca să-i spună visele. Ei au venit și s-au înfățișat înaintea împăratului. 3 Împăratul le-a zis: „Am visat un vis; duhul îmi este tulburat și aș vrea să știu visul acela." 4 Haldeenii au răspuns împăratului în limba aramaică: „Veșnic să trăiești, împărate*1 Împ. 1:31. Cap. 3:9;5:10;6:6,21.! Spune robilor tăi visul și-ți vom arăta tâlcuirea lui!" 5 Împăratul a luat iarăși cuvântul și a zis haldeenilor: „Mi-a scăpat din minte lucrul acela. Dacă nu-mi veți face cunoscute visul și tâlcuirea lui, veți fi făcuți*2 Împ. 10:27.Ezra 6:11. Cap. 3:29. bucăți și casele voastre vor fi prefăcute într-un morman de murdării. 6 Dar*Cap. 5:16., dacă-mi veți spune visul și tâlcuirea lui, veți primi de la mine daruri și răsplătiri și mare cinste. De aceea, spuneți-mi visul și tălmăcirea lui!" 7 Ei au răspuns a doua oară: „Să spună împăratul robilor săi visul, și i-l vom tălmăci!" 8 Împăratul a luat iarăși cuvântul și a zis: „Văd, cu adevărat, că voiți să câștigați vreme, pentru că vedeți că lucrul mi-a scăpat din minte. 9 Dacă deci nu-mi veți spune visul, vă așteaptă pe toți aceeași*Est. 4:11. soartă, fiindcă vreți să vă înțelegeți ca să-mi spuneți minciuni și neadevăruri până se vor schimba vremurile. De aceea, spuneți-mi visul, ca să știu dacă sunteți în stare să mi-l și tâlcuiți!" 10 Haldeenii au răspuns împăratului: „Nu este nimeni pe pământ care să poată spune ce cere împăratul; de aceea niciodată niciun împărat, oricât de mare și puternic ar fi fost, n-a cerut așa ceva de la niciun vrăjitor, cititor în stele sau haldeean! 11 Ce cere împăratul este greu; nu este nimeni care să spună lucrul acesta împăratului, afară de zei*Vers. 28. Cap. 5:11., a căror locuință nu este printre muritori!" 12 La auzul acestor cuvinte, împăratul s-a mâniat și s-a supărat foarte tare. A poruncit să piardă pe toți înțelepții Babilonului. 13 Hotărârea ieșise, înțelepții începuseră să fie omorâți și căutau și pe Daniel și pe tovarășii lui ca să-i piardă. 14 Atunci, Daniel a vorbit cu minte și cu judecată lui Arioc, căpetenia străjerilor împăratului, care ieșise să omoare pe înțelepții Babilonului. 15 A luat cuvântul și a zis lui Arioc, căpitanul împăratului: „Pentru ce a dat împăratul o poruncă atât de aspră?" Arioc a spus lui Daniel cum stau lucrurile. 16 Și Daniel s-a dus la împărat și l-a rugat să-i dea vreme ca să dea împăratului tâlcuirea. 17 Apoi Daniel s-a dus în casa lui și a spus despre lucrul acesta tovarășilor săi Hanania, Mișael și Azaria, 18 rugându-i să ceară*Mat. 18:19. îndurarea Dumnezeului cerurilor pentru această taină, ca să nu piară Daniel și tovarășii săi odată cu ceilalți înțelepți ai Babilonului. 19 După aceea i s-a descoperit lui Daniel taina într-o vedenie*Num. 12:6.Iov 33:15,16. în timpul nopții. Și Daniel a binecuvântat pe Dumnezeul cerurilor. 20 Daniel a luat cuvântul și a zis: „Binecuvântat*Ps. 113:2;115:18. să fie Numele lui Dumnezeu, din veșnicie în veșnicie! Ale Lui*Ier. 32:19. sunt înțelepciunea și puterea. 21 El schimbă vremurile*1 Cron. 29:30.Est. 1:13. Cap. 7:25; 11:6. și împrejurările; El răstoarnă*Iov 12:18.Ps. 75:6,7.Ier. 27:5. Cap. 4:17. și pune pe împărați; El dă înțelepciune*Iac. 1:5. înțelepților și pricepere celor pricepuți! 22 El descoperă*Iov 12:22.Ps. 25:14. Vers. 28,29. ce este adânc și ascuns; El știe*Ps. 139:11,12.Evr. 4:13. ce este în întuneric și la El locuiește lumina*Cap. 5:11,14.Iac. 1:17.. 23 Pe Tine, Dumnezeul părinților mei, Te slăvesc și Te laud că mi-ai dat înțelepciune și putere și mi-ai făcut cunoscut ce Ți-am cerut*Vers. 18. noi, căci ne-ai descoperit taina împăratului!" 24 După aceea, Daniel s-a dus la Arioc, căruia îi poruncise împăratul să piardă pe înțelepții Babilonului; s-a dus și i-a vorbit așa: „Nu pierde pe înțelepții Babilonului! Du-mă înaintea împăratului și voi da împăratului tâlcuirea!" 25 Arioc a dus degrabă pe Daniel înaintea împăratului și i-a vorbit așa: „Am găsit între prinșii de război ai lui Iuda un om care va da împăratului tâlcuirea!" 26 Împăratul a luat cuvântul și a zis lui Daniel, care se numea Beltșațar: „Ești tu în stare să-mi spui visul pe care l-am visat și tâlcuirea lui?" 27 Daniel a răspuns înaintea împăratului și a zis: „Ce cere împăratul este o taină pe care înțelepții, cititorii în stele, vrăjitorii și ghicitorii nu sunt în stare s-o descopere împăratului. 28 Dar*Gen. 40:8;41:16. Vers. 18,47.Amos 4:13. este în ceruri un Dumnezeu care descoperă tainele și care face cunoscut împăratului Nebucadnețar ce se va întâmpla*Gen. 49:1. în vremurile de pe urmă. Iată visul tău și vedeniile pe care le-ai avut în patul tău. 29 În patul tău, împărate, ți-au venit în minte gânduri cu privire la cele ce vor fi după aceste vremuri, și Cel ce*Vers. 22,28. descoperă tainele ți-a făcut cunoscut ce se va întâmpla. 30 Însă, dacă*Gen. 41:16.Fapte 3:12. mi s-a descoperit taina aceasta, nu înseamnă că este în mine o înțelepciune mai mare decât a tuturor celor vii, ci pentru ca să se dea împăratului tâlcuirea ei și să afli ce-ți dorește*Vers. 47. inima să știi. 31 Tu, împărate, te uitai și iată că ai văzut un chip mare. Chipul acesta era foarte mare și de o strălucire nemaipomenită. Stătea în picioare înaintea ta și înfățișarea lui era înfricoșătoare. 32 Capul chipului acestuia era de aur*Vers. 38. curat; pieptul și brațele îi erau de argint; pântecele și coapsele îi erau de aramă; 33 fluierele picioarelor, de fier; picioarele, parte de fier și parte de lut. 34 Tu te uitai la el, și s-a dezlipit o piatră fără ajutorul vreunei mâini*Cap. 8:25.Zah. 4:6.2 Cor. 5:1.Evr. 9:24., a izbit picioarele de fier și de lut ale chipului și le-a făcut bucăți. 35 Atunci, fierul, lutul, arama, argintul și aurul s-au sfărâmat împreună și s-au făcut ca pleava*Ps. 1:4.Osea 13:3. din arie vara; le-a luat vântul și nici urmă*Ps. 37:10,36. nu s-a mai găsit din ele. Dar piatra care sfărâmase chipul s-a făcut un munte*Is. 2:2,3. mare și a umplut*Ps. 80:9. tot pământul. 36 Iată visul. Acum îi vom spune și tâlcuirea înaintea împăratului. 37 Tu, împărate*Ezra 7:12.Is. 47:5.Ier. 27:6,7.Ezec. 26:7.Osea 8:10., ești împăratul împăraților, căci*Ezra 1:2. Dumnezeul cerurilor ți-a dat împărăție, putere, bogăție și slavă. 38 El ți-a dat în mâini, oriunde*Cap. 4:21,22.Ier. 27:6. locuiesc ei, pe copiii oamenilor, fiarele câmpului și păsările cerului și te-a făcut stăpân peste toate acestea: tu*Vers. 32. ești capul de aur! 39 După tine, se va ridica o altă*Cap. 5:28,31. împărăție, mai*Vers. 32. neînsemnată decât a ta; apoi o a treia împărăție, care va fi de aramă și care va stăpâni peste tot pământul. 40 Va fi o a patra*Cap. 7:7,23. împărăție, tare ca fierul; după cum fierul sfărâmă și rupe totul, și ea va sfărâma și va rupe totul, ca fierul care face totul bucăți. 41 Și, după cum ai văzut picioarele*Vers. 33. și degetele picioarelor parte de lut de olar și parte de fier, tot așa și împărăția aceasta va fi împărțită, dar va rămâne în ea ceva din tăria fierului, tocmai așa cum ai văzut fierul amestecat cu lutul. 42 Și, după cum degetele de la picioare erau parte de fier și parte de lut, tot așa și împărăția aceasta va fi în parte tare și în parte plăpândă. 43 Dacă ai văzut fierul amestecat cu lutul, înseamnă că se vor amesteca prin legături omenești de căsătorie, dar nu vor fi lipiți unul de altul, după cum fierul nu se poate uni cu lutul. 44 Dar, în vremea acestor împărați, Dumnezeul*Vers. 28. cerurilor va ridica o împărăție care nu va fi nimicită niciodată*Cap. 4:3,34;6:26;7:14,27.Mica 4:7.Luca 1:32,33. și care nu va trece sub stăpânirea unui alt popor. Ea va sfărâma*Ps. 2:9.Is. 60:12.1 Cor. 15:24. și va nimici toate acele împărății și ea însăși va dăinui veșnic. 45 Aceasta înseamnă piatra pe*Is. 28:16. Vers. 35. care ai văzut-o dezlipindu-se din munte fără ajutorul vreunei mâini și care a sfărâmat fierul, arama, lutul, argintul și aurul. Dumnezeul cel mare a făcut deci cunoscut împăratului ce are să se întâmple după aceasta. Visul este adevărat și tâlcuirea lui este temeinică." 46 Atunci, împăratul*Fapte 10:25;14:13;28:6. Nebucadnețar a căzut cu fața la pământ și s-a închinat înaintea lui Daniel și a poruncit să i se aducă jertfe de mâncare și miresme*Ezra 6:10.. 47 Împăratul a vorbit lui Daniel și a zis: „Cu adevărat, Dumnezeul vostru este Dumnezeul dumnezeilor și Domnul împăraților și El descoperă*Vers. 28. tainele, fiindcă ai putut să descoperi taina aceasta!" 48 Apoi, împăratul a înălțat pe Daniel și i-a dat daruri*Vers. 6. multe și bogate; i-a dat stăpânire peste tot ținutul Babilonului și l-a pus ca cea mai înaltă căpetenie*Cap. 4:9;5:11. a tuturor înțelepților Babilonului. 49 Daniel a rugat pe împărat să dea grija treburilor ținutului Babilonului în mâna*Cap. 3:12. lui Șadrac, Meșac și Abed-Nego. Daniel însă a rămas*Est. 2:19,21;3:2. la curtea împăratului.

Tā Nepukaneha Moemoeā

1 Nā, i te rua o ngā tau o te kīngitanga o Nepukaneha ka moea ētahi moe e Nepukaneha; raruraru tonu iho tōna wairua, rere atu ana te moe i a ia. 2 Kātahi te kīngi ka kī atu kia karangatia ngā tohunga māori, ngā kaititiro whetū, ngā tohunga mākutu, ngā Karari, hei whakaatu i āna moe ki te kīngi. Nā, haere ana mai rātou, tū ana i te aroaro o te kīngi. 3 Nā, ka mea te kīngi ki a rātou, "Kua moea e ahau he moe, ā, raruraru ana tōku wairua, e mea ana kia mōhio ki taua moe."

4 Kātahi ka kōrero Hīriani mai ngā Karari ki te kīngi, "E te kīngi, kia ora tonu koe. Kōrerotia mai te moe ki āu pononga, ā, mā mātou e whakaatu tōna tikanga."

5 Ka whakahoki te kīngi, ka mea ki ngā Karari, "Kua ngaro taua mea i ahau; ki te kore e whakakitea mai e koutou ki ahau te moe me tōna tikanga hoki, ka haehaea koutou, ā, ka meinga ō koutou whare hei pūranga paru. 6 Ki te whakaaturia mai ia e koutou te moe me tōna tikanga, ka riro āku hākari mā koutou, ngā utu, me te hōnore nui; nā, whakaaturia mai te moe ki ahau, me tōna tikanga anō."

7 Nā, ka whakahoki tuarua rātou, ka mea, "Mā te kīngi e kōrero te moe ki āna pononga, ā, mā mātou e whakaatu tōna tikanga."

8 Ka whakautua e te kīngi, ka mea ia, "E mōhio rawa ana ahau e whai ana koutou kia roa, nō te mea ka kite koutou kua ngaro taua mea i ahau. 9 Ki te kore ia e whakaaturia mai e koutou te moe ki ahau, kotahi tonu te ture mō koutou. Nō te mea he teka, he tinihanga ngā kupu kua rite nā i a koutou hei kōrero mai ki tōku aroaro, ā, kia puta kē rā anō te wā. Nā reira kōrerotia mai te moe ki ahau, ā, ka mōhio ahau e taea ana anō e koutou te whakaatu tōna tikanga ki ahau."

10 Nā, ka whakahoki ngā Karari ki te aroaro o te kīngi, ka mea, "Kāhore he tangata i runga i te whenua hei whakaatu i te mea a te kīngi. Kāhore anō hoki he kīngi, kāhore he rangatira, kāhore he ariki, i ui i ngā mea pēnei ki tētahi tohunga māori, ki tētahi kaititiro whetū, ki tētahi Karari rānei. 11 He mea tupua rawa hoki tēnei e uia nei e te kīngi, kāhore atu hoki he kaiwhakaatu ki te kīngi, ko ngā atua anake, ehara nei ki te kikokiko tō rātou nohoanga."

12 Nā reira i riri ai te kīngi, nui atu te riri, kīia iho e ia ngā tāngata whakaaro nui katoa o Papurōna kia whakangaromia. 13 Heoi, kua puta te ture kia patua ngā tāngata whakaaro nui; ā, ka rapua a Raniera rātou ko ōna hoa kia patua.

14 Nā, he mōhio, he nui te whakaaro, i oho ai a Raniera ki a Arioko, ki te rangatira o ngā kaitiaki a te kīngi, i puta nei ki te patu i ngā tāngata whakaaro nui o Papurōna. 15 I oho ia, i mea ki a Arioko, ki tā te kīngi rangatira, "He aha i hohoro ai te ture i te kīngi?" Kātahi taua mea ka whakaaturia e Arioko ki a Raniera. 16 Nā, ka haere a Raniera ki roto, ka mea ki te kīngi kia whakaritea he wā ki a ia, ā, ka whakaaturia e ia te tikanga ki te kīngi.

Ka Whakaatua e Ihowā te Moemoeā o Nepukaneha

17 Kātahi ka haere a Raniera ki tōna whare, ka whakakite i taua mea ki ōna hoa ki a Hanania, ki a Mihāera, ki a Atāria. 18 Kia īnoia ai e rātou he mahi tohu i te Atua o te rangi, he mea mō tēnei mea ngaro; kei mate tahi a Raniera rātou ko ōna hoa, me ērā atu tāngata whakaaro nui o Papurōna. 19 Kātahi ka whakakitea mai taua mea ngaro ki a Raniera, he mea moemoeā i te pō. Nā, whakapai ana a Raniera ki te Atua o te rangi. 20 I oho a Raniera, i mea:

"Kia whakapaingia te ingoa o te Atua ā ake ake;

nōna hoki te whakaaro nui me te kaha.

21 E whakaputaia kētia ana hoki e ia ngā wā me ngā rā,

e whakakāhoretia ana e ia ngā kīngi.

E whakatūria ana anō ngā kīngi e ia,

e hōmai ana e ia te whakaaro nui ki te hunga whakaaro nui,

te mātauranga anō ki te hunga e mātau ana ki te whakaaro.

22 E whakapuakina ana e ia ngā mea hōhonu, ngā mea ngaro;

e mātau ana ia ki ngā mea o te pōuri;

kei a ia te nohoanga o te mārama.

23 Whakawhetai tonu ahau ki a koe,

whakamoemiti tonu ki a koe, e te Atua o ōku mātua,

nāu nei hoki i hōmai he whakaaro nui, he kaha ki ahau,

ā, kua whakaatu mai nei koe ki ahau i ngā mea i īnoi ai mātou ki a koe,

kua whakaaturia nei hoki e koe te mea a te kīngi ki a mātou."

Ka Whakahuatia, ka Whakamāramatia te Moemoeā e Raniera

24 Nā reira i haere ai a Raniera ki roto, ki a Arioko, ki tā te kīngi i whakarite ai hei whakangaro mō ngā tāngata whakaaro nui o Papurōna; haere ana ia, ā, ko tāna kupu tēnei ki a ia, "Kaua e whakangaromia ngā tāngata whakaaro nui o Papurōna; kawea ahau ki te aroaro o te kīngi, ā, māku e whakakite te tikanga ki te kīngi."

25 Kātahi ka hohoro tonu a Arioko ka kawe i a Raniera ki te aroaro o te kīngi; ko tāna kupu anō tēnei ki a ia: "Kua kitea e ahau he tangata i roto i ngā whakarau o Hūrā hei whakakite i te tikanga ki te kīngi."

26 Ka oho te kīngi, ka mea ki Raniera, ko tōna ingoa nei ko Peretehatara, "E taea rānei e koe te whakaatu mai te moe i kitea e ahau, me tōna tikanga anō ki ahau?"

27 Ka whakahoki a Raniera i te aroaro o te kīngi, ka mea, "E kore taua mea ngaro i uia rā e te kīngi e taea te whakaatu ki te kīngi e te hunga whakaaro nui, e ngā kaititiro whetū, e ngā tohunga māori, e ngā tohunga tūāhu rānei; 28 engari, tērā te Atua kei te rangi hei whakaatu i ngā mea ngaro; ā, kua whakakitea e ia ki a Kīngi Nepukaneha ngā mea e puta mai i ngā rā whakamutunga. Ko tāu moe tēnei, me ngā mea i kitea e tōu māhunga, i runga i tōu moenga:

29 "Ko koe ia e te kīngi, i puta ake ōu whakaaro ki tōu ngākau i runga i tōu moenga mō ngā mea e puta mai ā mua. E whakakitea ana ki a koe e te kaiwhakaatu o ngā mea ngaro, ngā mea e puta ā mua. 30 Ko ahau nei ia, ehara i te mea he nui atu ōku whakaaro i o tētahi tangata ora, i whakapuakina ai tēnei mea ngaro ki ahau; engari kia whakakitea ai tōna tikanga ki te kīngi, kia mōhio ai hoki koe ki ngā whakaaro o tōu ngākau.

31 "Nā, i titiro koe, e te kīngi, nā, ko tētahi whakapakoko nui. Nā, ko taua whakapakoko, he mea nui, he nui atu tōna kanapa, i tū i tōu aroaro; ā, ko tōna āhua he hanga whakamataku rawa. 32 Ko taua whakapakoko, he kōura parakore tōna pane, ko tōna uma, ko ōna ringa, he hiriwa, ko tōna kōpū, ko ōna hūhā he parāhi, 33 ko ōna waewae he rino, ko ōna raparapa he rino tētahi wāhi, he uku tētahi wāhi.

34 "Titiro tonu atu koe, nā, ko tētahi kōhatu, he mea tapahi mai, kāhore hoki he ringa, āki tonu ki te whakapakoko, ki ōna raparapa, he rino nei tētahi wāhi, he uku tētahi wāhi, wāhia pūtia iho. 35 Kātahi ka mongamonga ngātahi te rino, te uku, te parāhi, te hiriwa, te kōura; kua rite ki te pāpapa o ngā patunga wīti i te raumati; kāhakina ana e te hau, ā, kāhore noa iho i kitea he wāhi mō aua mea. Nā, ko te kōhatu i ākina ai te whakapakoko, kua meinga hei maunga nui, kapi ana te whenua katoa i a ia.

36 "Ko te moe tēnei; nā, me kōrero tōna tikanga e mātou ki te aroaro o te kīngi. 37 Ko koe, e te kīngi, te kīngi o ngā kīngi, kua hōmai hoki e te Atua o te rangi he kīngitanga ki a koe, he kaha, he mana, he korōria. 38 Nā, ko ngā wāhi katoa e nohoia ana e ngā tama a te tangata, ko ngā kararehe o te pārae, ko ngā manu o te rangi, hōmai ana e ia ki tōu ringa, kua oti anō koe te mea e ia hei rangatira mō rātou katoa. Ko koe taua pane kōura.

39 "Nā, ka puta ake tētahi atu kīngitanga i muri i a koe; iti iho i a koe, me tētahi atu, arā te tuatoru o ngā kīngitanga, he parāhi, ā, ka kāwana tērā i te whenua katoa. 40 Nā, ko te whā o ngā kīngitanga ka rite ki te rino te kaha; he mea wāwāhi hoki te rino, e taea anō e ia ngā mea katoa. Ka rite ki tā te rino e wāwāhi nei i ēnei katoa tāna wāwāhi, tāna kuru.

41 "Nā, i kite nā koe i ngā raparapa, i ngā matimati, he uku nā te kaipokepoke tētahi wāhi, he rino tētahi wāhi, ka wehea te kīngitanga; ka mau anō ia he kaha rino i roto, ka pērā anō me te rino i kitea e koe e whakauruuru ana ki te uku paru nā. 42 Nā, ko ngā matimati o ngā raparapa rā, he rino nei tētahi wāhi, he uku tētahi wāhi, ka pēnā anō te kīngitanga, he kaha tētahi wāhi, ko tētahi wāhi he pākarukaru. 43 Nā, i kite atu nā koe i te rino e whakauru ana ki te uku paru nā, ka whakauru anō rātou ki roto ki ngā uri tāngata. E kore ia e piri tētahi ki tētahi, ka rite ki te rino e kore nei e uru ki te uku.

44 "Nā, i ngā rā o ēnei kīngi, ka whakatūria e te Atua o te rangi he kīngitanga e kore e ngaro, e kore anō hoki tōna mana e waiho ki tētahi atu iwi; engari ko tērā hei wāhi, hei whakamōtī i ēnei kīngitanga katoa, ko ia anō ka tū tonu ā ake ake. 45 Nā, i kite nā koe he mea tapahi mai te kōhatu i roto i te maunga, kāhore hoki he ringa, ā, mongamonga noa i a ia te rino, te parāhi, te uku, te hiriwa, te kōura. E whakapuakina ana e te Atua nui ki te kīngi ngā mea e puta ā mua. Nā, tūturu rawa te moe, pūmau tonu tōna tikanga."

Ka Hāpaitia a Raniera rātou ko ōna Hoa

46 Ko te tino tāpapatanga iho o Kīngi Nepukaneha, koropiko ana ki a Raniera, whakahaua tonutia iho e ia kia whakaherea he whakahere, he whakakakara reka ki a ia. 47 I oho te kīngi ki a Raniera, i mea, "Tika rawa, ko tōu Atua te Atua o ngā atua, te Ariki o ngā kīngi, te kaiwhakapuaki o ngā mea ngaro, ka taea nei hoki e koe te whakapuaki tēnei mea ngaro."

48 Kātahi ka meinga e te kīngi a Raniera hei tangata rahi, he maha anō ngā hākari nui i hōmai e ia ki a ia, ā, meinga ana ia hei kāwana mō te kāwanatanga katoa o Papurōna, hei tino kāwana mō ngā tāngata whakaaro nui katoa o Papurōna. 49 Nā, ka tono a Raniera ki te kīngi, ā, whakaritea ana e ia a Hataraka, a Mehaka, a Apereneko hei kaitirotiro mō ngā mea o te kāwanatanga o Papurōna. Ko Raniera ia i noho ki te kūwaha o te kīngi.