Lucas 13

Galileenii măcelăriți de Pilat

1 În vremea aceea, au venit unii și au istorisit lui Isus ce se întâmplase unor galileeni, al căror sânge îl amestecase Pilat cu jertfele lor. 2 „Credeți voi", le-a răspuns Isus, „că acești galileeni au fost mai păcătoși decât toți ceilalți galileeni pentru că au pățit astfel?3 Eu vă spun: nu, ci, dacă nu vă pocăiți, toți veți pieri la fel.4 Sau acei optsprezece inși peste care a căzut turnul din Siloam și i-a omorât, credeți că au fost mai păcătoși decât toți ceilalți oameni care locuiau în Ierusalim?5 Eu vă spun: nu, ci, dacă nu vă pocăiți, toți veți pieri la fel."

Pilda smochinului neroditor

6 El a spus și pilda aceasta: „UnIs. 5:2.Mat. 21:19.om avea un smochin sădit în via sa. A venit să caute rod în el, și n-a găsit.7 Atunci a zis vierului: ‘Iată că sunt trei ani de când vin și caut rod în smochinul acesta, și nu găsesc. Taie-l. La ce să mai cuprindă și pământul degeaba?’8 ‘Doamne’, i-a răspuns vierul, ‘mai lasă-l și anul acesta; am să-l sap de jur împrejur și am să-i pun gunoi la rădăcină.9 Poate că de acum înainte va face rod; dacă nu, îl vei tăia.’"

Vindecarea unei femei gârbove

10 Isus învăța pe norod într-o sinagogă în ziua Sabatului. 11 Și acolo era o femeie stăpânită de optsprezece ani de un duh de neputință; era gârbovă și nu putea nicidecum să-și îndrepte spatele. 12 Când a văzut-o Isus, a chemat-o și i-a zis: „Femeie, ești dezlegată de neputința ta."13 Și-aMarcu 16:18.Fapte 9:17. întins mâinile peste ea: îndată s-a îndreptat și slăvea pe Dumnezeu. 14 Dar fruntașul sinagogii, mâniat că Isus săvârșise vindecarea aceasta în ziua Sabatului, a luat cuvântul și a zis norodului: „Sunt șaseExod 20:9. zile în care trebuie să lucreze omul; veniți dar în aceste zile să vă vindecați, și nuMat. 12:10.Marcu 3:2. Cap. 6:7;14:3. în ziua Sabatului!" 15 „Fățarnicilor", i-a răspuns Domnul; „oare în ziua Sabatului nu-și dezleagă fiecareCap. 14:5.din voi boul sau măgarul de la iesle și-l duce de-l adapă?16 Dar femeia aceasta, careCap. 19:9.este o fiică a lui Avraam și pe care Satana o ținea legată de optsprezece ani, nu trebuia oare să fie dezlegată de legătura aceasta în ziua Sabatului?"17 Pe când vorbea El astfel, toți potrivnicii Lui au rămas rușinați; și norodul se bucura de toate lucrurile minunate pe care le făcea El.

Pilda grăuntelui de muștar și a aluatului

18 ElMat. 13:31.Marcu 4:30. a mai zis: „Cu ce se aseamănă Împărăția lui Dumnezeu și cu ce o voi asemăna?19 Se aseamănă cu un grăunte de muștar pe care l-a luat un om și l-a aruncat în grădina sa; el a crescut, s-a făcut copac mare, și păsările cerului și-au făcut cuiburi în ramurile lui."20 El a zis iarăși: „Cu ce voi asemăna Împărăția lui Dumnezeu?21 Se aseamănă cu aluatul pe care l-a luat o femeie și l-a pus în trei măsuri de făină, până s-a dospit toată."

Ușa cea strâmtă

22 IsusMat. 9:35.Marcu 6:6. umbla prin cetăți și prin sate, învățând pe norod și călătorind spre Ierusalim. 23 Cineva I-a zis: „Doamne, oare puțini sunt cei ce sunt pe calea mântuirii?" El le-a răspuns: 24 „Nevoiți-văMat. 7:13.să intrați pe ușa cea strâmtă. Căci vă spun că mulțiIoan 7:34;8:21;13:33.Rom. 9:31.vor căuta să intre, și nu vor putea.25 OdatăPs. 32:6.Is. 55:6.ce Stăpânul casei Se va scula și vaMat. 25:10.încuia ușa, și voi veți fi afară și veți începe să bateți la ușă și să ziceți: ‘DoamneCap. 6:46., Doamne, deschide-ne!’ drept răspuns, El vă va zice: ‘NuMat. 7:23;25:12.știu de unde sunteți.’26 Atunci veți începe să ziceți: ‘Noi am mâncat și am băut în fața Ta și în ulițele noastre ai învățat pe norod.’27 ȘiMat. 7:23;25:41. Vers. 25.El va răspunde: ‘Vă spun că nu știu de unde sunteți; depărtați-văPs. 6:8.Mat. 25:41.de la Mine, voi toți lucrătorii fărădelegii.’28 VaMat. 8:12;13:42;24:51.fi plânsul și scrâșnirea dinților cândMat. 8:11.veți vedea pe Avraam, pe Isaac și pe Iacov și pe toți prorocii în Împărăția lui Dumnezeu, iar pe voi, scoși afară.29 Vor veni de la răsărit și de la apus, de la miazănoapte și de la miazăzi și vor ședea la masă în Împărăția lui Dumnezeu.30 Și iatăMat. 19:30;20:16.Marcu 10:31.că sunt unii din cei de pe urmă care vor fi cei dintâi și sunt unii din cei dintâi care vor fi cei de pe urmă."

Nelegiuirile și pedeapsa Ierusalimului

31 În aceeași zi, au venit câțiva farisei și I-au zis: „Pleacă și du-Te de aici, căci Irod vrea să Te omoare." 32 „Duceți-vă", le-a răspuns El, „și spuneți vulpii aceleia: Iată că scot dracii și săvârșesc vindecări astăzi și mâine, iar a treia zi voiEvr. 2:10.isprăvi. 33 Dar trebuie să umblu astăzi, mâine și poimâine, fiindcă nu se poate ca un proroc să piară afară din Ierusalim.34 IerusalimeMat. 23:37., Ierusalime, care omori pe proroci și ucizi cu pietre pe cei trimiși la tine; de câte ori am vrut să strâng pe fiii tăi cum își strânge găina puii sub aripi, și n-ați vrut!35 Iată că viLev. 26:31,32.Ps. 69:25.Is. 1:7.Dan. 9:27.Mica 3:12.se va lăsa casa pustie, dar vă spun că nu Mă veți mai vedea până veți zice: ‘BinecuvântatPs. 118:26.Mat. 21:9.Marcu 11:10. Cap. 19:38.Ioan 12:13.este Cel ce vine în Numele Domnului!’"

Rīpenetā, e Mate Rānei

1 Nā, i reira ētahi i taua wā, nāna i kōrero ki a ia ngā tāngata o Karirī, i whakaranua nei ō rātou toto e Pirato ki ā rātou patunga tapu. 2 Nā, ka whakahoki ia, ka mea ki a rātou, "E mea ana rānei koutou, he hara rawa aua tāngata o Karirī i ngā tāngata katoa o Karirī, nō te mea he pērā ō rātou mate? 3 Nā, ko tāku kupu tēnei ki a koutou, kāhore; engari ki te kore koutou e rīpenetā, ka pērā anō hoki koutou katoa te mate. 4 Me taua tekau mā waru i horoa nei e te pourewa o Hiroama, ā, mate iho, e mea ana oti koutou, he hara rawa rātou i ngā tāngata katoa e noho ana i Hiruhārama? 5 Ko tāku tēnei ki a koutou, kāhore; engari ki te kore koutou e rīpenetā, ka pērā anō koutou katoa te mate."

Te Kupu Whakarite o te Rākau Piki Huakore

6 Ā, i kōrerotia e ia tēnei kupu whakarite, "He piki tā tētahi tangata, he mea whakatō ki tāna māra wāina; nā, ka haere mai ia, ka rapu hua i runga, ā, kīhai i kitea. 7 Kātahi ia ka mea ki te kaimahi wāina, ‘Nā, ka toru ēnei ōku tau e haere mai ana ki te rapu hua i runga i tēnei piki, heoi, kāhore i kitea. Tuaina ki raro; hei aha i maumauria ai hoki te whenua?’

8 "Nā, ka whakahoki tērā, ka mea ki a ia, ‘E te ariki, waiho anō hoki i tēnei tau, kia keria rā anō e ahau ngā taha kia makā hoki he wairākau. 9 Ā, ki te whai hua ā houanga, ka waiho; ki te kāhore, māu e tua ki raro.’ "

Te Whakaora i te Wahine i te Hāpati

10 Ā, i roto ia i tētahi o ngā whare karakia e whakaako ana i te hāpati. 11 Nā, ko tētahi wahine, he wairua ngoikore tōna, kotahi tekau mā waru ngā tau, piko tonu, kīhai rawa i āhei te whakatika ake. 12 Ā, nō te kitenga o Īhu i a ia, ka karanga atu ki a ia, ka mea ki a ia, "E kui, ka oti tōu ngoikore te whakamatara." 13 Nā, whakapākia iho e ia ōna ringa ki a ia, ā, kīhai i aha kua tika, whakakorōria ana i te Atua.

14 Nā, he riri nōna mō Īhu i whakaora i te hāpati, ka kōrero te rangatira o te whare karakia, ka mea ki te mano, "E ono ngā rā e tika ai te tangata te mahi. Hei reira koutou haere mai ai kia whakaorangia, kauaka i te hāpati."

15 Nā, ka whakahoki te Ariki ki a ia, ka mea, "E ngā tāngata tinihanga, e kore ianei tēnei tangata, tēnei tangata o koutou e wewete i tāna kau i te hāpati, i tāna kāihe rānei, ka ārahi atu ai i te tūranga ki te whakainu? 16 Kāhore rānei tēnei wahine, he tamāhine nei nā Āperahama, i herea nei e Hātana i ēnei tau tekau mā waru, e tika kia wetekina i tōna here i te rā hāpati?"

17 Ā, nō ka kōrerotia ēnei mea e ia, ka whakamā katoa te hunga e whakahē ana ki a ia, ā, hari katoa te mano ki ngā mea korōria katoa i meinga e ia.

Te Kupu Whakarite o te Pua Nanī

18 Nā, ka mea ia, "He rite te rangatiratanga o te Atua ki te aha? Ā, me whakarite e ahau ki te aha? 19 He rite ki te pua nanī, i kawea e te tangata, i ruia ki tāna kāri; ā, ka tupu, ka whakarākau, nō ka noho ngā manu o te rangi ki ōna manga."

Te Kupu Whakarite o te Rēwena

20 Ā, i mea anō ia, "Me whakarite e ahau te rangatiratanga o te Atua ki te aha? 21 He rite ki te rēwena i tangohia e tētahi wahine, ā, whaongia ana ki roto ki ngā mēhua parāoa e toru, nō ka rēwenatia katoa."

Te Kūwaha Kūiti

22 Ā, ka hāereerea e ia ngā pā, ngā kāinga, whakaako ai, me te ahu tonu ki Hiruhārama. 23 Nā, ka mea tētahi ki a ia, "E te Ariki, he torutoru koia te hunga e ora?"

Nā, ko tāna meatanga ki a rātou, 24 "Kia kaha te tohe ki te tomo mā te kūwaha kūiti. Ko tāku kupu hoki tēnei ki a koutou, he tokomaha e whai ki te tomo, ā, e kore e taea. 25 Kia whakatika kau te tangata i te whare, kia tūtakina te tatau, kātahi koutou ka anga, ka tū i waho, ka pātuki ki te tatau, ka mea, ‘E te Ariki, uakina ki a mātou,’ nā, ka whakahoki ia, ka mea ki a koutou, ‘Kāhore ahau i mōhio ki a koutou, nō hea rānei.’ 26 Ko reira koutou tīmata ai te mea, ‘Kua kai mātou, kua inu i tōu aroaro, i whakaako anō koe i ō mātou huarahi.’ 27 Ā, ka kī anō ia, ‘Ka mea atu ahau ki a koutou, kāhore ahau i mātau ki a koutou, nō hea rānei. Mawehe atu i ahau, e ngā kaimahi katoa i te kino.’

28 "Ko te wā tēnā o te tangi, o te tetēā o ngā niho, ina kite koutou i a Āperahama, i a Īhaka, i a Hākopa, i ngā poropiti katoa, kei te rangatiratanga o te Atua, ā, ko koutou kua makā ki waho. 29 Ā, ka haere mai rātou i te rāwhiti, i te hauāuru, i te hauraro, i te tonga, ka noho ki te rangatiratanga o te Atua 30 Nā, tērā ētahi ō muri e meinga ki mua, me ētahi ō mua ki muri."

Te Aroha o Īhu ki Hiruhārama

31 I taua hāora anō ka tae mai ētahi Parihi, ka mea ki a ia, "Haere, whakarērea a konei; e hiahia ana hoki a Herora kia whakamatea koe."

32 Ka mea ia ki a rātou, "Haere, mea atu ki taua pokiha, ‘Nā, tēnei ahau te pei rēwera nei, te mahi nei i te mahi whakaora āianei, āpōpō, ā, i te toru o ngā rā ka oti tāku. 33 Otiia, me hāereere ahau āianei, āpōpō, ā tahi rā; e kore hoki e āhei kia mate he poropiti i waho o Hiruhārama.’

34 "E Hiruhārama, e Hiruhārama, e whakamate nei i ngā poropiti, e āki nei ki te kāmaka i te hunga e tonoa ana ki a koe; anō te tini o āku meatanga kia whakaminea āu tamariki, kia pērātia me te heihei e whakamine nei i āna pī ki raro ki ōna parirau, ā, kīhai koutou i pai! 35 Nā, ka mahue atu ki a koutou tō koutou whare kia takoto noa ana. He pono tāku e mea nei ki a koutou, e kore koutou e kite i ahau, kia tae mai rā anō te rā e mea ai koutou, ‘Ka whakapaingia ia e haere mai ana i runga i te ingoa o te Ariki.’ "