Lucas 23

Isus înaintea lui Pilat

1 S-au sculat*Mat. 27:2.Marcu 15:1.Ioan 18:28. toți și au dus pe Isus înaintea lui Pilat. 2 Și au început să-L pârască și să zică: „Pe omul acesta L-am găsit ațâțând*Fapte 17:7. neamul nostru la răscoală, oprind*Mat. 17:27;22:21.Marcu 12:17. a plăti bir Cezarului și zicând că*Ioan 19:12. El este Hristosul, Împăratul." 3 Pilat*Mat. 27:11.1 Tim. 6:13. L-a întrebat: „Ești Tu Împăratul iudeilor?" „Da", i-a răspuns Isus, „sunt."4 Pilat a zis preoților celor mai de seamă și noroadelor: „Eu nu găsesc nicio*1 Pet. 2:22. vină în Omul acesta." 5 Dar ei stăruiau și mai mult și ziceau: „Întărâtă norodul și învață pe oameni prin toată Iudeea, din Galileea, unde a început, până aici."

Isus înaintea lui Irod

6 Când a auzit Pilat de Galileea, a întrebat dacă Omul acesta este galileean. 7 Și când a aflat că este de sub stăpânirea*Cap. 3:1. lui Irod, L-a trimis la Irod, care se afla și el în Ierusalim în zilele acelea. 8 Irod, când a văzut pe Isus, s-a bucurat foarte mult, căci de mult dorea*Cap. 9:9. să-L vadă din pricina celor auzite*Mat. 14:1.Marcu 6:14. despre El și nădăjduia să-L vadă făcând vreo minune. 9 I-a pus multe întrebări, dar Isus nu i-a răspuns nimic. 10 Preoții cei mai de seamă și cărturarii stăteau acolo și-L pârau cu înfierbântare. 11 Irod*Is. 53:3., cu ostașii lui de pază, se purtau cu El cu dispreț și, după ce și-a bătut joc de El și L-a îmbrăcat cu o haină strălucitoare, L-a trimis înapoi la Pilat. 12 În ziua aceea, Irod și Pilat*Fapte 4:27. s-au împrietenit unul cu altul, căci erau învrăjbiți între ei mai înainte.

Hotărârea de moarte întărită

13 Pilat*Mat. 27:23.Marcu 15:14.Ioan 18:38;19:4. a strâns pe preoții cei mai de seamă, pe fruntași și pe norod 14 și le-a zis: „Mi-ați*Vers. 1,2. adus înainte pe Omul acesta ca pe unul care ațâță norodul la răscoală. Și iată că, după ce l-am cercetat cu de-amănuntul*Vers. 4. înaintea voastră, nu l-am găsit vinovat de niciunul din lucrurile de care-l pârâți. 15 Nici Irod nu i-a găsit nicio vină, căci ni l-a trimis înapoi, și iată că Omul acesta n-a făcut nimic vrednic de moarte. 16 Eu deci*Mat. 27:26.Ioan 19:1., după ce voi pune să-L bată, îi voi da drumul." 17 La fiecare praznic al Paștelor, Pilat trebuia*Mat. 27:15.Marcu 15:6.Ioan 18:39. să le slobozească un întemnițat. 18 Ei au*Fapte 3:14. strigat cu toții într-un glas: „La moarte cu Omul acesta și slobozește-ne pe Baraba!" 19 Baraba fusese aruncat în temniță pentru o răscoală care avusese loc în cetate și pentru un omor. 20 Pilat le-a vorbit din nou, cu gând să dea drumul lui Isus. 21 Dar ei au strigat: „Răstignește-L! Răstignește-L!" 22 Pilat le-a zis pentru a treia oară: „Dar ce rău a făcut? Eu n-am găsit nicio vină de moarte în El. Așa că, după ce voi pune să-L bată, Îi voi da drumul." 23 Dar ei strigau în gura mare și cereau de zor să fie răstignit. Și strigătele lor și ale preoților celor mai de seamă au biruit. 24 Pilat*Mat. 27:26.Marcu 15:15.Ioan 19:16. a hotărât să li se împlinească cererea. 25 Le-a slobozit pe cel ce fusese aruncat în temniță pentru răscoală și omor și pe care-l cereau ei, iar pe Isus L-a dat în mâinile lor, ca să-și facă voia cu El.

Răstignirea

26 Pe*Mat. 27:32.Marcu 15:21.Ioan 19:17. când Îl duceau să-L răstignească, au pus mâna pe un anume Simon din Cirene, care se întorcea de la câmp, și i-au pus crucea în spinare, ca s-o ducă după Isus. 27 În urma lui Isus mergea o mare mulțime de norod și femei, care se boceau, își băteau pieptul și se tânguiau după El. 28 Isus S-a întors spre ele și a zis: „Fiice ale Ierusalimului, nu Mă plângeți pe Mine, ci plângeți-vă pe voi însevă și pe copiii voștri.29 Căci*Mat. 24:19. Cap. 21:23.iată, vor veni zile când se va zice: ‘Ferice de cele sterpe, ferice de pântecele care n-au născut și de țâțele care n-au alăptat!’30 Atunci*Is. 2:19.Osea 10:8.Apoc. 6:16;9:6.vor începe să zică munților: ‘Cădeți peste noi!’ și dealurilor: ‘Acoperiți-ne!’31 Căci*Prov. 11:31.Ier. 25:29.Ezec. 20:47;21:3,4.1 Pet. 4:17.dacă se fac aceste lucruri copacului verde, ce se va face celui uscat?"32 Împreună*Is. 53:12.Mat. 27:38. cu El duceau și pe doi făcători de rele, care trebuiau omorâți împreună cu Isus. 33 Când*Mat. 27:33.Marcu 15:22.Ioan 19:17,18. au ajuns la locul numit „Căpățâna", L-au răstignit acolo, pe El și pe făcătorii de rele: unul la dreapta și altul la stânga. 34 Isus zicea: „Tată, iartă-i*Mat. 5:44.Fapte 7:60.1 Cor. 4:12., căci nu*Fapte 3:17.știu ce fac!" Ei și-au împărțit*Mat. 27:35.Marcu 15:24.Ioan 19:23. hainele Lui între ei, trăgând la sorți.

Batjocurile

35 Norodul*Ps. 22:17.Zah. 12:10. stătea acolo și privea. Fruntașii*Mat. 27:39.Marcu 15:29. își băteau joc de Isus și ziceau: „Pe alții i-a mântuit; să Se mântuiască pe Sine Însuși dacă este El Hristosul, Alesul lui Dumnezeu." 36 Ostașii, de asemenea, își băteau joc de El; se apropiau, Îi dădeau oțet 37 și-I ziceau: „Dacă ești Tu Împăratul iudeilor, mântuiește-Te pe Tine Însuți!" 38 Deasupra*Mat. 27:37.Marcu 15:26.Ioan 19:19. Lui era scris cu slove grecești, latinești și evreiești: „Acesta este Împăratul iudeilor." 39 Unul*Mat. 27:44.Marcu 15:32. din tâlharii răstigniți Îl batjocorea și zicea: „Nu ești Tu Hristosul? Mântuiește-Te pe Tine Însuți și mântuiește-ne și pe noi!" 40 Dar celălalt l-a înfruntat și i-a zis: „Nu te temi tu de Dumnezeu, tu, care ești sub aceeași osândă? 41 Pentru noi este drept, căci primim răsplata cuvenită pentru fărădelegile noastre, dar Omul acesta n-a făcut niciun rău." 42 Și a zis lui Isus: „Doamne, adu-Ți aminte de mine când vei veni în Împărăția Ta!" 43 Isus a răspuns: „Adevărat îți spun că astăzi vei fi cu Mine în rai."

Moartea lui Isus

44 Era*Mat. 27:45.Marcu 15:33. cam pe la ceasul al șaselea. Și s-a făcut întuneric peste toată țara până la ceasul al nouălea. 45 Soarele s-a întunecat și perdeaua*Mat. 27:51.Marcu 15:38. dinăuntrul Templului s-a rupt prin mijloc. 46 Isus a strigat cu glas tare: „Tată*Ps. 31:5.1 Pet. 2:23., în mâinile Tale Îmi încredințez duhul!" Și*Mat. 27:50.Marcu 15:37.Ioan 19:30. când a zis aceste vorbe, Și-a dat duhul. 47 Sutașul*Mat. 27:54.Marcu 15:39., când a văzut ce se întâmplase, a slăvit pe Dumnezeu și a zis: „Cu adevărat, Omul acesta era neprihănit!" 48 Și tot norodul care venise la priveliștea aceea, când a văzut cele întâmplate, s-a întors bătându-se în piept. 49 Toți*Ps. 38:11.Mat. 27:55.Marcu 15:40.Ioan 19:25. cunoscuții lui Isus și femeile care-L însoțiseră din Galileea stăteau departe și se uitau la cele ce se petreceau.

Îngroparea lui Isus

50 Era*Mat. 27:57.Marcu 15:42.Ioan 19:38. un sfetnic al soborului, numit Iosif, om bun și evlavios, 51 care nu luase parte la sfatul și hotărârea celorlalți. El era din Arimateea, o cetate a iudeilor, și*Marcu 15:43. Cap. 2:25,38. aștepta și el Împărăția lui Dumnezeu. 52 Omul acesta s-a dus la Pilat și a cerut trupul lui Isus. 53 L-a*Mat. 27:59.Marcu 15:46. dat jos de pe cruce, L-a înfășurat într-o pânză de in și L-a pus într-un mormânt nou, săpat în piatră, în care nu mai fusese pus nimeni. 54 Era Ziua*Mat. 27:62. Pregătirii și începea ziua Sabatului. 55 Femeile care*Cap. 8:2. veniseră cu Isus din Galileea au însoțit pe Iosif, au văzut*Marcu 15:47. mormântul și felul cum a fost pus trupul lui Isus în el, 56 s-au întors și au*Marcu 16:1. pregătit miresme și miruri. Apoi, în ziua Sabatului, s-au odihnit, după*Exod 20:10. Lege.

Ka Mauria a Īhu i te Aroaro o Pirato

1 Kātahi ka whakatika tō rātou huihui katoa, ā, ārahina ana ia ki a Pirato. 2 Nā, ka anga rātou, ka whakapā hē ki a ia, ka mea, "Kua mau i a mātou tēnei tangata e kukume kē ana i te iwi, e mea ana kia kaua e hoatu te takoha ki a Hīhā, e kī ana he kīngi ia, ko te Karaiti."

3 Nā, ka ui a Pirato ki a ia, ka mea, "Ko koe rānei te kīngi o ngā Hūrai?"

Ka whakahoki ia ki a ia, ka mea, "Kua kōrerotia mai nā e koe."

4 Nā, ko te meatanga a Pirato ki ngā tohunga nui, ki ngā mano, "Kāhore tētahi hē o tēnei tangata i mau i ahau."

5 Ā, nui atu tā rātou tohe ka mea, "E whakatūtehu ana ia i te iwi, e whakaako ana puta noa i Hūria, tīmata mai i Karirī, ā tae noa mai ki konei."

Ka Tonoa a Īhu i te Aroaro o Herora

6 I te rongonga ia o Pirato ki Karirī, ka ui, "Nō Karirī rānei tēnei tangata?" 7 Ā, i tōna mōhiotanga nō te rangatiratanga ia o Herora, ka tonoa ia ki a Herora, i Hiruhārama hoki ia i aua rā. 8 Nā, i te kitenga o Herora i a Īhu, nui rawa tōna hari, kua roa ia e hiahia ana kia kite i a ia, he maha hoki ngā mea i rangona e ia mōna. Nā, ka tūmanako ia kia kite i tētahi merekara e meinga ana e ia. 9 Nā, he maha ngā kupu i ui ai ia ki a ia; heoi, kāhore kau he kupu i whakahokia e ia. 10 Nā, tū ana ngā tohunga nui me ngā karaipi, kaha rawa hoki tā rātou whakapā hē ki a ia. 11 Nā, ka whākorekore a Herora rātou ko āna hōia ki a ia, ka taunu, ā, ka oti ia te whakakākahu ki te kahu whakapaipai, ka whakahokia atu ki a Pirato. 12 I taua rangi anō ka houhia te rongo a Pirato rāua ko Herora; i mua hoki e mauāhara ana ki a rāua.

Ka Whakataua a Īhu ki te Mate

13 Nā, ka karangatia e Pirato ngā tohunga nui, ngā rangatira, me te iwi anō, 14 ka mea ia ki a rātou, "Kua kawea mai nei e koutou tēnei tangata ki ahau, me te kī anō kei te kukume kē ia i te iwi; ā, ka oti nei ia te uiui e ahau i tō koutou aroaro, nā, kīhai i mau i ahau tētahi hē o tēnei tangata i roto i ngā mea i whakapāngia nei e koutou ki a ia. 15 Ā, kīhai anō hoki a Herora, nāna ia i whakahoki mai ki a tātou, nā, kāhore āna mahi e tika ai kia mate ia. 16 Nā, me whiu ia e ahau, ka tuku atu ai." 17 Kua takoto hoki te tikanga kia tukua atu tētahi ki a rātou i te hākari.

18 Nā, ka pānui rātou ki te karanga, ka mea, "Whakamatea tēnei, ko Parapa te tuku mai ki a mātou." 19 (Ko tēnei hoki i makā ki te whare herehere mō te nananga i nanā ai ia i roto i te pā, mō te patu tangata.)

20 Nā, ka mea atu anō a Pirato, he mea hoki nāna kia tukua a Īhu. 21 Heoi, hāmama ana rātou, mea ana, "Rīpekatia ia, rīpekatia!"

22 Ka mea anō ia ki a rātou, ko te toru o ngā meatanga, "He aha rā te kino i meinga e tēnei tangata? Kāhore anō i mau i ahau tētahi hē ōna e mate ai; māku ia e whiu, ka tuku atu ai."

23 Otirā, nui atu ō rātou reo ki te tohe e tono ana kia rīpekatia ia. Ā, riro rawa i tā ō rātou reo. 24 Nā, ka whakaōtia e Pirato kia waiho i tā rātou i tono ai. 25 Nā, ka tukua anō ki a rātou te tangata i makā ki te whare herehere mō te nananga, mō te patu tangata, tā rātou hoki i tono ai; ko Īhu ia i tukua ki tā rātou i pai ai.

Ka Rīpekatia a Īhu

26 Ā, i a rātou e ārahi ana i a ia, ka mau rātou ki tētahi tangata o Hairini, ki a Haimona, e haere mai ana i ngā whenua, ā, utaina ana ki a ia te rīpeka, kia amohia i muri i a Īhu.

27 Nā, he nui te huihuinga o te iwi i aru i a ia, me ngā wāhine hoki e tangi ana, e auē ana ki a ia. 28 Nā, ka tahuri a Īhu ki a rātou, ka mea, "E ngā tamāhine o Hiruhārama, kaua e tangi ki ahau, engari me tangi ki a koutou anō, ki ā koutou tamariki. 29 Tērā hoki e puta ngā rā e mea ai rātou, ‘Koa tonu ngā pākoko, me ngā kōpū kāhore i whānau, me ngā ū kāhore i ngotea.’ 30 Ko reira tīmata ai rātou te mea ki ngā maunga,

‘Horo iho ki runga ki a mātou,’

ki ngā pukepuke hoki, ‘Hīpokina mātou.’

31 Ki te meinga hoki ēnei mea e rātou i te rākau e kaimata ana, ko te aha e meatia i te rākau ka maroke?"

32 Nā, tērā atu ētahi tokorua, he hunga mahi kino, e ārahina ngātahitia ana me ia kia whakamatea. 33 Ā, ka tae rātou ki te wāhi e kīia nei ko te Angaanga, ka rīpekatia ia ki reira, me aua kaimahi kino, kotahi ki matau, kotahi ki mauī. 34 Nā, ka mea a Īhu, "E Pā, houhia te rongo ki a rātou; kāhore hoki rātou e mōhio ki tā rātou e mea nei." Ā, wehewehea ana ōna kākahu e rātou he mea maka ki te rota.

35 Me te tū anō te iwi mātakitaki ai. Ko ngā rangatira hoki ka tāwai ki a ia, ka mea, "Ko ērā atu i whakaorangia e ia, māna anō ia e whakaora, ki te mea ia ko te Karaiti a te Atua, ko tāna i whiriwhiri ai!"

36 Ko ngā hōia ētahi i taunu ki a ia, ka haere mai me te kawe mai he winika ki a ia, 37 ka mea, "Ki te mea ko koe te Kīngi o ngā Hūrai, whakaora i a koe."

38 Ā, tērā te mea i tuhituhia ki runga ake i a ia, "Ko te Kīngi tēnei o ngā Hūrai."

39 Nā, ko tētahi o ngā kaimahi kino i whakairia rā i kohukohu ki a ia, i mea, "Ki te mea ko te Karaiti koe, whakaorangia koe, māua hoki."

40 Nā, ka whakahoki tētahi, ka riri ki a ia, ka mea, "E kore rānei koe e wehi ki te Atua, kei tēnei mate tahi nei hoki koe? 41 Ka tika rāia tō tāua; ka whiwhi hoki tāua ki ngā mea e tika ana mō ā tāua hanga; ko tēnei ia kāhore āna mahi hē."

42 Nā, ko tāna meatanga ki a Īhu, "E te Ariki, kia mahara koe ki ahau ina haere mai koe i runga i tōu rangatiratanga."

43 Anō rā ko Īhu ki a ia, "He pono tāku e mea nei ki a koe, ko āianei koe noho ai ki ahau ki Pararaiha."

Te Matenga o Īhu

44 Nā, kua tata ki te ono o ngā hāora, ā, ka pōuri a runga o te whenua katoa, tae noa ki te iwa o ngā hāora. 45 I pōuri hoki te rā, ā, i wāhia te ārai o te whare tapu i waenganui pū. 46 Ā, nui atu te reo o Īhu ki te karanga; i mea ia, "E Pā, tēnei tōku wairua ka tukua atu nei ki ōu ringa." Ka mutu ēnei kupu, ka hemo ia.

47 Ā, i te kitenga o te keneturio i taua mea, ka whakakorōria ia i te Atua, ka mea, "He pono he tangata tika tēnei." 48 Me te hunga katoa hoki i huihui mai ki te mātakitaki, i tō rātou kitenga i aua mea i meatia rā, ka pātuki i ō rātou uma, ā, hoki ana. 49 Ā, ko te hunga katoa i mōhio ki a ia, rātou ko ngā wāhine i aru mai i a ia i Karirī, i tū mai i tawhiti, mātakitaki ai ki ēnei mea.

Te Tanumanga o Īhu

50 Nā, tērā tētahi tangata, ko Hōhepa te ingoa, he tangata noho rūnanga; he tangata pai, he tangata tika. 51 Kīhai ia i whakaae ki tō rātou whakaaro, ki tā rātou mahi, nō Arimatia ia, nō tētahi pā o ngā Hūrai, ā, he tangata ia e tatari ana ki te rangatiratanga o te Atua. 52 I haere ia ki a Pirato, ā, tonoa ana e ia te tinana o Īhu. 53 Nā, ka tangohia iho e ia taua tinana, ā, takaia ana ki te rīnena, ka waiho ki te rua i hāua ki roto ki te kōhatu, kāhore hoki i takoto noa tētahi tangata ki reira. 54 Nā, ko te rā Takanga hākari ia, ā, meāke pūao te hāpati.

55 I aru anō ngā wāhine i haere tahi mai nei me ia i Karirī, ā, kite ana i te urupā, i te whakatakotoranga anō o tōna tinana. 56 Nā, ka hoki rātou, ka mahi i ngā mea kakara, i ngā hinu. Ā, noho ana i te hāpati, he whakaaro hoki ki te ture.