Lucas 12

Despre fățărnicie, frica de oameni, hula împotriva Duhului Sfânt

1 În vremea aceea*Mat. 16:6.Marcu 8:15., când se strânseseră noroadele cu miile, așa că se călcau unii pe alții, Isus a început să spună ucenicilor Săi: „Mai întâi de toate, păziți-vă*Mat. 16:12.de aluatul fariseilor, care este fățărnicia.2 Nu*Mat. 10:26.Marcu 4:22. Cap. 8:17.este nimic acoperit care nu va fi descoperit, nici ascuns care nu va fi cunoscut.3 De aceea, orice ați spus la întuneric va fi auzit la lumină; și orice ați grăit la ureche, în odăițe, va fi vestit de pe acoperișul caselor.4 Vă*Is. 51:7,8,12,13.Ier. 1:8.Mat. 10:28.spun vouă, prietenii*Ioan 15:14,15.Mei, să nu vă temeți de cei ce ucid trupul, și după aceea nu mai pot face nimic.5 Am să vă arăt de cine să vă temeți. Temeți-vă de Acela care, după ce a ucis, are puterea să arunce în gheenă; da, vă spun, de El să vă temeți.6 Nu se vând oare cinci vrăbii cu doi bani? Totuși niciuna din ele nu este uitată înaintea lui Dumnezeu.7 Și chiar perii din cap, toți vă sunt numărați. Deci să nu vă temeți: voi sunteți mai de preț decât multe vrăbii.8 Eu*Mat. 10:32.Marcu 8:38.2 Tim. 2:12.1 Ioan 2:23.vă spun: pe oricine Mă va mărturisi înaintea oamenilor, îl va mărturisi și Fiul omului înaintea îngerilor lui Dumnezeu,9 dar cine se va lepăda de Mine înaintea oamenilor va fi lepădat și el înaintea îngerilor lui Dumnezeu.10 Și*Mat. 12:31,32.Marcu 3:28.1 Ioan 5:16.oricui va vorbi împotriva Fiului omului, i se va ierta, dar oricui va huli împotriva Duhului Sfânt, nu i se va ierta.11 Când*Mat. 10:19.Marcu 13:11. Cap. 21:14.vă vor duce înaintea sinagogilor, înaintea dregătorilor și înaintea stăpânirilor, să nu vă îngrijorați cum veți răspunde pentru apărarea voastră, nici ce veți vorbi,12 căci Duhul Sfânt vă va învăța chiar în ceasul acela ce va trebui să vorbiți."

Pilda bogatului căruia i-a rodit țarina

13 Unul din mulțime a zis lui Isus: „Învățătorule, spune fratelui meu să împartă cu mine moștenirea noastră." 14 „Omule*Ioan 18:36.", i-a răspuns Isus, „cine M-a pus pe Mine judecător sau împărțitor peste voi?"15 Apoi le-a zis: „Vedeți*1 Tim. 6:7.și păziți-vă de orice fel de lăcomie de bani, căci viața cuiva nu stă în belșugul avuției lui."16 Și le-a spus pilda aceasta: „Țarina unui om bogat rodise mult.17 Și el se gândea în sine și zicea: ‘Ce voi face? Fiindcă nu mai am loc unde să-mi strâng roadele.18 Iată, a zis el, ce voi face: îmi voi strica grânarele și voi zidi altele mai mari; acolo voi strânge toate roadele și toate bunătățile mele19 și voi zice sufletului meu: «Suflete*Ecl. 11:9.1 Cor. 15:32.Iac. 5:5., ai multe bunătăți strânse pentru mulți ani; odihnește-te, mănâncă, bea și veselește-te!»’20 Dar Dumnezeu i-a zis: ‘Nebunule! Chiar în noaptea aceasta ți se va*Iov 20:22;27:8.Ps. 52:7.Iac. 4:14.cere înapoi sufletul, și*Ps. 39:6.Ier. 17:11.lucrurile pe care le-ai pregătit ale cui vor fi?’21 Tot așa este și cu cel ce își adună comori pentru el și*Mat. 6:20. Vers. 33.1 Tim. 6:18,19.Iac. 2:5.nu se îmbogățește față de Dumnezeu."

Îngrijorările

22 Isus a zis apoi ucenicilor săi: „De aceea vă spun: Nu*Mat. 6:25.vă îngrijorați cu privire la viața voastră, gândindu-vă ce veți mânca, nici cu privire la trupul vostru, gândindu-vă cu ce vă veți îmbrăca.23 Viața este mai mult decât hrana, și trupul, mai mult decât îmbrăcămintea.24 Uitați-vă cu băgare de seamă la corbi: ei nu seamănă, nici nu seceră, n-au nici cămară, nici grânar, și totuși Dumnezeu*Iov 38:41.Ps. 147:9.îi hrănește. Cu cât mai de preț sunteți voi decât păsările!25 Și apoi, cine dintre voi, chiar îngrijorându-se, poate să adauge un cot la lungimea vieții lui?26 Deci, dacă nu puteți face nici cel mai mic lucru, pentru ce vă mai îngrijorați de celelalte?27 Uitați-vă cu băgare de seamă cum cresc crinii: ei nu torc, nici nu țes, totuși vă spun că nici Solomon, în toată slava lui, n-a fost îmbrăcat ca unul din ei.28 Dacă astfel îmbracă Dumnezeu iarba, care astăzi este pe câmp, iar mâine va fi aruncată în cuptor, cu cât mai mult vă va îmbrăca El pe voi, puțin credincioșilor?29 Să nu căutați ce veți mânca sau ce veți bea și nu vă frământați mintea.30 Căci toate aceste lucruri neamurile lumii le caută. Tatăl vostru știe că aveți trebuință de ele.31 Căutați*Mat. 6:33.mai întâi Împărăția lui Dumnezeu, și toate aceste lucruri vi se vor da pe deasupra.32 Nu te teme, turmă mică, pentru că*Mat. 11:25,26.Tatăl vostru vă dă cu plăcere Împărăția.33 Vindeți*Mat. 19:21.Fapte 2:45;4:34.ce aveți și dați milostenie. Faceți-vă*Mat. 6:20. Cap. 16:9.1 Tim. 6:19.rost de pungi care nu se învechesc, o comoară nesecată în ceruri, unde nu se apropie hoțul și unde nu roade molia.34 Căci unde este comoara voastră, acolo este și inima voastră.

Îndemn la veghere

35 Mijlocul*Efes. 6:14.1 Pet. 1:13.să vă fie încins și făcliile*Mat. 25:1., aprinse.36 Și să fiți ca niște oameni care așteaptă pe stăpânul lor să se întoarcă de la nuntă, ca să-i deschidă îndată, când va veni și va bate la ușă.37 Ferice*Mat. 24:46.de robii aceia pe care stăpânul îi va găsi veghind la venirea lui! Adevărat vă spun că el se va încinge, îi va pune să șadă la masă și se va apropia să le slujească.38 Fie că vine la a doua strajă din noapte, fie că vine la a treia strajă, ferice de robii aceia, dacă-i va găsi veghind!39 Să*Mat. 24:43.1 Tes. 5:2.2 Pet. 3:10.Apoc. 3:3;16:15.știți bine că, dacă ar ști stăpânul casei la ce ceas va veni hoțul, ar veghea și n-ar lăsa să-i spargă casa.40 Și*Mat. 24:44;25:13.Marcu 13:33. Cap. 21:34,36.1 Tes. 5:6.2 Pet. 3:12.voi dar fiți gata, căci Fiul omului va veni în ceasul în care nu vă gândiți."

Ispravnicul credincios

41 „Doamne", I-a zis Petru, „pentru noi spui pilda aceasta sau pentru toți?" 42 Și Domnul a zis: „Cine*Mat. 24:25;25:21.1 Cor. 4:2.este ispravnicul credincios și înțelept, pe care-l va pune stăpânul său peste slugile sale, ca să le dea partea lor de hrană la vremea potrivită?43 Ferice de robul acela pe care stăpânul, la venirea lui, îl va găsi făcând așa!44 Adevărat*Mat. 24:47.vă spun că îl va pune peste toată avuția sa.45 Dar*Mat. 24:48., dacă robul acela zice în inima lui: ‘Stăpânul meu zăbovește să vină’, dacă va începe să bată pe slugi și pe slujnice, să mănânce, să bea și să se îmbete,46 stăpânul robului aceluia va veni în ziua în care el nu se așteaptă și în ceasul în care nu știe și-l va tăia în bucăți; și soarta lui va fi soarta celor necredincioși în lucrul încredințat lor.47 Robul*Num. 15:30.Deut. 25:2.Ioan 9:41;15:22.Fapte 17:30.Iac. 4:17.acela, care a știut voia stăpânului său și nu s-a pregătit deloc și n-a lucrat după voia lui, va fi bătut cu multe lovituri.48 Dar*Lev. 5:17.1 Tim. 1:13.cine n-a știut-o și a făcut lucruri vrednice de lovituri va fi bătut cu puține lovituri. Cui i s-a dat mult, i se va cere mult și cui i s-a încredințat mult, i se va cere mai mult.

Foc pe pământ

49 Eu am venit să arunc un foc*Vers. 51.pe pământ. Și ce vreau decât să fie aprins chiar acum!50 Am un botez cu*Mat. 20:22.Marcu 10:38.care trebuie să fiu botezat, și cât de mult doresc să se îndeplinească!51 Credeți*Mat. 10:34. Vers. 49.că am venit să aduc pace pe pământ? Eu vă spun: Nu, ci*Mica 7:6.Ioan 7:43;9:16;10:19.mai degrabă dezbinare.52 Căci*Mat. 10:35., de acum înainte, din cinci, care vor fi într-o casă, trei vor fi dezbinați împotriva a doi și doi, împotriva a trei.53 Tatăl va fi dezbinat împotriva fiului și fiul, împotriva tatălui; mama, împotriva fiicei și fiica, împotriva mamei; soacra, împotriva nurorii și nora, împotriva soacrei."

Semnele vremurilor

54 El a mai zis noroadelor: „Când*Mat. 16:2.vedeți un nor ridicându-se la apus, îndată ziceți: ‘Vine ploaia.’ Și așa se întâmplă.55 Și când vedeți suflând vântul de la miazăzi, ziceți: ‘Are să fie zăduf.’ Și așa se întâmplă.56 Fățarnicilor, fața pământului și a cerului știți s-o deosebiți, vremea aceasta cum de n-o deosebiți?57 Și pentru ce nu judecați și voi singuri ce este drept?58 Când*Prov. 25:8.Mat. 5:25.te duci cu pârâșul tău înaintea judecătorului, pe drum*Ps. 32:6.Is. 55:6.caută să scapi de el, ca nu cumva să te târască înaintea judecătorului, judecătorul să te dea pe mâna temnicerului, și temnicerul să te arunce în temniță.59 Îți spun că nu vei ieși de acolo până nu vei plăti și cel mai de pe urmă bănuț."

He Whakatūpato ki te Tinihanga

1 Nā, kei te huihui anō tērā ngā mano, tōna tini, nō ka takatakahi i a rātou anō, ā, ka anga ia ka kōrero i te tuatahi tonu ki āna ākonga, ka mea, "Kia tūpato i te rēwena o ngā Parihi; arā i te tinihanga. 2 Kāhore hoki he mea i hīpokina e mahue te hura; kāhore hoki tētahi mea ngaro e mahue te mōhio. 3 Mō konei ko tā koutou e kōrero ai i te pōuri, ka rangona i te mārama. Ko tā koutou e kī ai ki te taringa i ngā rūma i roto rawa, ka kauwhautia i runga o ngā whare."

Koia hei Wehinga

4 "Nā, ko tāku kupu tēnei ki a koutou, e ōku hoa, kaua e wehi ki te hunga e whakamate nei i te tinana, ā muri iho kāhore he mea e taea e rātou. 5 Engari māku e whakaatu ki a koutou tā koutou e wehi ai. E wehi ki a ia kei a ia nei te mana, i muri i tāna whakamatenga, ki te maka ki Kehena. Āe rā hoki, ko tāku kupu tēnei ki a koutou, e wehi ki a ia!

6 "Kāhore ianei e hokona ngā pīhoihoi e rima ki ngā pātene e rua, ā, kāhore tētahi o rātou e wareware i te Atua? 7 Heoi, kua oti katoa te tatau ngā makawe katoa nei o ō koutou mātenga. Kaua e wehi; engari koutou i ngā pīhoihoi maha."

Te Whākinga, te Whakahāwea rānei, i a te Karaiti

8 "Ko tāku kupu tēnei ki a koutou, ki te whakaae tētahi ki ahau i te aroaro o ngā tāngata, ka whakaaetia anō ia e te Tama a te tangata i te aroaro o ngā anahera a te Atua. 9 Ki te whakakāhore tētahi i ahau i te aroaro o ngā tāngata, ka whakakāhoretia anō ia i te aroaro o ngā anahera a te Atua. 10 Ki te kōrero tētahi he whakahē mō te Tama a te tangata, ka murua tōna hara; tēnā ko te tangata e kohukohua ai te Wairua Tapu, e kore tōna e murua.

11 "Ki te kawea koutou ki ngā whare karakia, ki ngā rangatira, ki te hunga whai mana, kaua e mānukanuka ki te pēhea, ki te aha rānei e whakahoki atu ai koutou, ki tā koutou rānei e kōrero ai. 12 Mā te Wairua Tapu hoki koutou e ako i taua hāora anō ki ngā mea e tika ana kia kōrerotia e koutou."

Te Kupu Whakarite o te Kūare Whai Rawa

13 Nā, ka mea tētahi i roto i te mano ki a ia, "E te Kaiwhakaako, mea atu ki tōku tuakana, kia wehea mai mōku tētahi wāhi o te kāinga."

14 Nā, ko tāna meatanga ki a ia, "E te tangata nei, nā wai ahau i mea hei kaiwhakawā, hei kaiwehewehe i waenganui i a koutou?" 15 I mea anō ia ki a rātou, "Kia mahara, kia tūpato ki te apo; ehara i te mea mā te nui o ngā taonga a te tangata e ora ai ia."

16 Nā, ka kōrerotia e ia tētahi kupu whakarite ki a rātou, ka mea: "Nā, he nui te hua o te whenua o tētahi tangata whai taonga. 17 Nā, ka whakaaroaro ia i roto i a ia, ‘Me pēhea ahau? Kāhore hoki ōku wāhi hei putunga mō āku hua.’

18 "Ā, ka mea ia, ‘Tēnei tāku e mea ai, ka wāwāhia e ahau ōku whare wīti, ā, ka hangā kia nui. Ā, ka kohikohia ki reira āku hua katoa, me āku taonga. 19 Kātahi ahau ka mea ki tōku wairua, E tōku wairua, ka maha āu mea papai kei te rongoā mō ngā tau e maha; noho noa iho, e kai, e inu, kia koa te ngākau.’

20 "Otiia, ka mea te Atua ki a ia, ‘Kūware, ko ā tēnei pō anō tangohia ai tōu wairua i a koe; ā, mā wai ngā mea kua pae nā i a koe?’

21 "Nā, ka pēnā te tangata e whakapūranga ana i te taonga māna ake, ā, kāhore e hua tāna whaka te Atua."

Whakawhirinaki ki te Atua

22 Nā, ka mea ia ki āna ākonga, "Koia ahau ka mea nei ki a koutou, kaua e mānukanuka ki tō koutou oranga, ki tā koutou e kai ai, ki te tinana rānei, ki tā koutou e kākahu ai. 23 Rahi atu te ora i te kai, me te tinana i te kākahu. 24 Whakaaroa ngā raweni: kāhore nei e whakatō, kāhore e kokoti, kāhore ā rātou pākoro, kāhore he whare wīti, heoi, e whāngaia ana rātou e te Atua. Tērā noa ake koutou i ngā manu? 25 Ā, ko wai o koutou e taea e ia te whakaaro iho, te hono tētahi wāhi ki tōna roa, kia kotahi te whatīanga? 26 Ā, ki te kore e taea e koutou te mea nohinohi rawa, he aha i mānukanuka ai ki tētahi atu?

27 "Whakaaroa ngā rengarenga, tō rātou tupu; e kore nei e mahi, e kore e miro, nā, ko tāku tēnei ki a koutou, kīhai a Horomona me tōna korōria katoa i rite ki tētahi o ēnei te whai kākahu. 28 Nā, ki te pēnei tā te Atua whakakākahu i te tarutaru i te pārae, kei reira āianei, ā, āpōpō ka makā ki te oumu. Tērā noa ake tāna i a koutou, e te hunga whakapono iti. 29 Kaua rā e rapu ki tā koutou e kai ai, ki tā koutou e inu ai, kaua e tīrengi noa te whakaaro. 30 E rapu ana hoki ngā iwi o te ao i ēnei mea katoa, otirā e mātau ana tō koutou Matua e matea ana e koutou ēnei mea. 31 Engari rapua te rangatiratanga o te Atua; ā, ka tāpiritia ēnei mea katoa mā koutou."

Ngā Taonga i te Rangi

32 "Kaua e mataku, e te kāhui nohinohi; kua pai hoki tō koutou Matua ki te hōmai i te rangatiratanga ki a koutou. 33 Hokona ō koutou taonga, hoatu he mea mā te hunga rawakore. Hangā mā koutou he pēke moni e kore e tawhitotia, he taonga ki te rangi e kore e memeha, ki te wāhi e kore nei e tata atu te tāhae, e kore anō te huhu e kai. 34 Ko te wāhi hoki i tō koutou taonga, ko reira anō ō koutou ngākau."

Ngā Pononga Pono Mataara

35 "Whītikiria ō koutou hope, tahuna ngā rama kia kā; 36 ko tō koutou rite hei ngā tāngata e tatari ana ki tō rātou rangatira, ina hoki mai i te hākari o te mārena, mō tōna tae rawa mai, ka pātōtō, nā uaki tonu atu rātou ki a ia. 37 Ka koa ngā pononga e rokohina mai e tō rātou rangatira, ā tōna taenga mai, e mataara ana. He pono tāku e mea nei ki a koutou, ka whītiki ia i a ia, ā, ka mea i a rātou kia noho, ka haere ki te mahi mea mā rātou. 38 Ā, ki te haere mai ia i te rua o ngā mataaratanga, i te toru rānei, ā, ka rokohina mai e pērā ana anō, ka koa aua pononga. 39 Otirā, kia mōhio koutou ki tēnei, me i mātau te tangata i te whare, ki te wā e haere mai ai te tāhae, kua mataara ia, ā, kāhore i tukua kia pokaia tōna whare. 40 Kia tatanga rā koutou, nō te mea e puta mai te Tama a te tangata i te hāora e kore ai koutou e mahara."

Te Pononga Pono, Ponokore Rānei

41 Nā, ka mea a Pita ki a ia, "E te Ariki, ki a mātou tēnei kupu whakarite e kōrero nei koe? Ki te katoa rānei?"

42 Nā, ka mea te Ariki, "Ko wai rā te tuari pono, mahara, e meinga e tōna ariki hei rangatira mō āna tāngata, hei hoatu i te mēhua kai i te wā e tika ai? 43 Ka koa taua pononga, ki te rokohina e tōna rangatira ina tae mai, e pēnā ana. 44 He pono tāku e mea nei ki a koutou, ka meinga ia hei rangatira mō āna taonga katoa. 45 Otirā, ki te mea taua pononga i roto i tōna ngākau, ‘Ka roa te haerenga mai o tōku ariki’; ā, ka anga, ka whiu i ngā pononga tāne, i ngā pononga wāhine, ka kai, ka inu, ka haurangi, 46 ka haere mai te rangatira o taua pononga i te rā e kore ai ia e mahara, i te hāora e kore ai ia e mōhio, ā, ka hautopea ia, ka meinga mōna he wāhi i roto i te hunga whakapono kore.

47 "Nā, ko taua pononga, i mōhio nei ki tā tōna rangatira i pai ai, ā, kīhai i whakaaro wawe, kīhai hoki i mea i tāna i pai ai, he maha ngā whiu mōna. 48 Tēnā, ko ia kīhai i mōhio, ā, i mahi i ngā mea e tika ai kia whiua, he torutoru ngā whiu mōna. Ko te tangata hoki i nui te hoatutanga ki a ia he nui anō hei hōmaitanga māna; ā, ko te tangata i nui te tukunga ki a ia, hira noa atu te mea e tonoa i a ia."

Ko Īhu te Pūtake o te Wehewehenga

49 "I haere mai ahau ki te maka kāpura ki te whenua; ā, ka pēhea ahau, mehemea kua kā kē? 50 Otirā, he iriiringa tōku e iriiria ai ahau; anō tōku tākarekare kia oti rā anō! 51 E mea ana rānei koutou, i haere mai ahau ki te hōmai i te rangimārire ki te whenua? Tēnei tāku kupu ki a koutou, kāhore; engari i te wehewehe. 52 Hei ngā rā hoki e takoto ake nei ka tokorima i roto i te whare kotahi, ā, ka tahuri ki a rātou anō, tokotoru ki te tokorua, tokorua ki te tokotoru. 53 Ka tahuri atu te pāpā ki te tama, te tama ki te pāpā, te whaea ki te tamāhine, te tamāhine ki tōna whaea, te hungawai wahine ki tāna hunaonga wahine, me te hunaonga wahine ki tōna hungawai wahine."

Te Mātau ki te Wā

54 Ā, i mea anō ia ki ngā mano, "Ka kite koutou i te kapua e puta mai ana i te hauāuru, nā, mea tonu ake koutou, ‘He ua te haere mai nei,’ ā, ko ia anō ia. 55 Ka kite koutou i te tonga e pupuhi ana, ka mea koutou, ‘Meāke ko te werawera,’ ā, ko ia anō ia. 56 E te hunga tinihanga, e mātau ana koutou ki te titiro ki te mata o te whenua, o te rangi; he aha koutou tē mātau ai ki te titiro ki tēnei tāima?"

Whakaritea tōu Hoa Tauwhāinga

57 "Ā, he aha koutou tē whakaaro noa ake ai i te mea tika? 58 I a kōrua ko tōu hoa tauwhāinga e haere ana ki te kaiwhakawā, hei te huarahi anō kia kaha te mea kia makere atu ia i a koe; kei tōia koe e ia ki te kaiwhakawā, ā, ka tukua koe e te kaiwhakawā ki te kātipa, ā, ka makā koe e te kātipa ki te whare herehere. 59 Ko tāku kupu tēnei ki a koe, E kore rawa koe e puta mai i reira, kia poto rā anō ngā moni iti rawa te utu e koe."