Lucas 10

Trimiterea celor șaptezeci de ucenici

1 După aceea, Domnul a mai rânduit alți șaptezeci de ucenici și i-a trimis*Mat. 10:1.Marcu 6:7. doi câte doi înaintea Lui, în toate cetățile și în toate locurile pe unde avea să treacă El. 2 Și le-a zis: „Mare este secerișul*Mat. 9:37,38.Ioan 4:35., dar puțini sunt lucrătorii! Rugați dar*2 Tes. 3:1.pe Domnul secerișului să scoată lucrători la secerișul Său.3 Duceți-vă; iată*Mat. 10:16., vă trimit ca pe niște miei în mijlocul lupilor.4 Să*Mat. 10:9,10.Marcu 6:8. Cap. 9:3.nu luați cu voi nici pungă, nici traistă, nici încălțăminte și să nu întrebați pe nimeni*2 Împ. 4:29.de sănătate pe drum.5 În*Mat. 10:12.orice casă veți intra, să ziceți întâi: ‘Pacea să fie peste casa aceasta!’6 Și dacă va fi acolo un fiu al păcii, pacea voastră va rămâne peste el, altminteri, ea se va întoarce la voi.7 Să*Mat. 10:11.rămâneți în casa aceea și să mâncați*1 Cor. 10:27.și să beți ce vi se va da, căci vrednic este lucrătorul*Mat. 10:10.1 Cor. 9:4.1 Tim. 5:18.de plata sa. Să nu umblați din casă în casă.8 În oricare cetate veți intra și unde vă vor primi oamenii, să mâncați ce vi se va pune înainte,9 să*Cap. 9:2.vindecați pe bolnavii care vor fi acolo și să le ziceți: ‘Împărăția lui Dumnezeu s-a*Mat. 3:2;4:17;10:7. Vers. 11.apropiat de voi.’10 Dar, în oricare cetate veți intra și nu vă vor primi, să vă duceți pe ulițele ei și să ziceți:11 ‘Scuturăm împotriva voastră chiar și*Mat. 10:14. Cap. 9:5.Fapte 13:51;18:6.praful din cetatea voastră, care s-a lipit de picioarele noastre; totuși să știți că Împărăția lui Dumnezeu s-a apropiat de voi.’12 Eu vă spun că, în ziua judecății, va fi mai*Mat. 10:15.Marcu 6:11.ușor pentru Sodoma decât pentru cetatea aceea.13 Vai*Mat. 11:21.de tine, Horazine! Vai de tine, Betsaido! Căci*Ezec. 3:6., dacă ar fi fost făcute în Tir și Sidon lucrările puternice care au fost făcute în voi, de mult s-ar fi pocăit stând în sac și cenușă.14 De aceea, în ziua judecății, va fi mai ușor pentru Tir și Sidon decât pentru voi.15 Și*Mat. 11:23.tu, Capernaume, vei fi înălțat*Gen. 11:4.Deut. 1:28.Is. 14:13.Ier. 51:53.oare până la cer? Vei fi coborât până*Ezec. 26:20;32:18.în Locuința morților.16 Cine*Mat. 10:40.Marcu 9:37.Ioan 13:20.vă ascultă pe voi pe Mine Mă ascultă și*1 Tes. 4:8.cine vă nesocotește pe voi pe Mine Mă nesocotește, iar*Ioan 5:23.cine Mă nesocotește pe Mine nesocotește pe Cel ce M-a trimis pe Mine."

Întoarcerea celor șaptezeci

17 Cei șaptezeci s-au*Vers. 1. întors plini de bucurie și au zis: „Doamne, chiar și dracii ne sunt supuși în Numele Tău." 18 Isus le-a zis: „Am*Ioan 12:31;16:11.Apoc. 9:1;12:8,9.văzut pe Satana căzând ca un fulger din cer. 19 Iată că v-am*Marcu 16.Fapte 28:5.dat putere să călcați peste șerpi și peste scorpii și peste toată puterea vrăjmașului: și nimic nu vă va putea vătăma.20 Totuși să nu vă bucurați de faptul că duhurile vă sunt supuse, ci bucurați-vă că numele*Exod 32:32.Ps. 69:28.Is. 4:3.Dan. 12:1.Filip. 4:3.Evr. 12:23.Apoc. 13:8;20:12;21:27.voastre sunt scrise în ceruri."21 În*Mat. 11:25. ceasul acela, Isus S-a bucurat în Duhul Sfânt și a zis: „Tată, Doamne al cerului și al pământului, Te laud pentru că ai ascuns aceste lucruri de cei înțelepți și pricepuți și le-ai descoperit pruncilor. Da, Tată, fiindcă așa ai găsit cu cale Tu.22 Toate*Mat. 28:18.Ioan 3:35;5:27;17:2.lucrurile Mi-au fost date în mâini de Tatăl Meu; și*Ioan 1:18;6:44,46.nimeni nu știe cine este Fiul, afară de Tatăl, nici cine este Tatăl, afară de Fiul și acela căruia vrea Fiul să i-L descopere."23 Apoi, S-a întors spre ucenici și le-a spus deoparte: „Ferice*Mat. 13:16.de ochii care văd lucrurile pe care le vedeți voi!24 Căci vă spun că*1 Pet. 1:10.mulți proroci și împărați au voit să vadă ce vedeți voi, și n-au văzut, să audă ce auziți voi, și n-au auzit."

Pilda samariteanului

25 Un învățător*Mat. 19:16;22:35. al Legii s-a sculat să ispitească pe Isus și I-a zis: „Învățătorule, ce să fac ca să moștenesc viața veșnică?" 26 Isus i-a zis: „Ce este scris în Lege? Cum citești în ea?"27 El a răspuns: „Să*Deut. 6:5. iubești pe Domnul Dumnezeul tău cu toată inima ta, cu tot sufletul tău, cu toată puterea ta și cu tot cugetul tău și*Lev. 19:18. pe aproapele tău ca pe tine însuți." 28 „Bine ai răspuns", i-a zis Isus; „fă așa și vei*Lev. 18:5.Neem. 9:29.Ezec. 20:11,13,21.Rom. 10:5.avea viața veșnică."29 Dar el, care voia să*Cap. 16:15. se îndreptățească, a zis lui Isus: „Și cine este aproapele meu?" 30 Isus a luat din nou cuvântul și a zis: „Un om se cobora din Ierusalim la Ierihon. A căzut între niște tâlhari, care l-au dezbrăcat, l-au jefuit de tot, l-au bătut zdravăn, au plecat și l-au lăsat aproape mort.31 Din întâmplare, se cobora pe același drum un preot și, când a văzut pe omul acesta, a*Ps. 38:11.trecut înainte pe alături.32 Un levit trecea și el prin locul acela și, când l-a văzut, a trecut înainte pe alături.33 Dar un samaritean*Ioan 4:9., care era în călătorie, a venit în locul unde era el și, când l-a văzut, i s-a făcut milă de el.34 S-a apropiat de i-a legat rănile și a turnat peste ele untdelemn și vin, apoi l-a pus pe dobitocul lui, l-a dus la un han și a îngrijit de el.35 A doua zi, când a pornit la drum, a scos doi lei, i-a dat hangiului și i-a zis: ‘Ai grijă de el, și orice vei mai cheltui, îți voi da înapoi la întoarcere.’36 Care dintre aceștia trei ți se pare că a dat dovadă că este aproapele celui ce căzuse între tâlhari?"37 „Cel ce și-a făcut milă cu el", a răspuns învățătorul Legii. „Du-te de fă și tu la fel", i-a zis Isus.

Marta și Maria

38 Pe când era pe drum cu ucenicii Săi, Isus a intrat într-un sat. Și o femeie, numită Marta*Ioan 11:1;12:2,3., L-a primit în casa ei. 39 Ea avea o soră numită Maria, care*1 Cor. 7:32. s-a așezat jos*Cap. 3:35.Fapte 22:3., la picioarele Domnului, și asculta cuvintele Lui. 40 Marta era împărțită cu multă slujire, a venit repede la El și I-a zis: „Doamne, nu-Ți pasă că soră-mea m-a lăsat să slujesc singură? Zi-i dar să-mi ajute." 41 Drept răspuns, Isus i-a zis: „Marto, Marto, pentru multe lucruri te îngrijorezi și te frămânți tu,42 dar un*Ps. 27:4.singur lucru trebuie. Maria și-a ales partea cea bună, care nu i se va lua."

Ka Tonoa e Īhu te Whitu Tekau

1 Nā, i muri i ēnei mea ka whakaritea e te Ariki ētahi atu e whitu tekau, ā, tonoa ana rātou takirua, takirua, i mua i a ia ki ngā pā katoa, ki ngā wāhi meāke nei ia haere ki reira. 2 I mea anō ia ki a rātou, "He nui te kotinga, ko ngā kaimahi ia he ruarua; nā, īnoi atu ki te Ariki nāna te kotinga, kia tonoa e ia he kaimahi ki tāna kotinga. 3 Haere! Nanā, ka tonoa nei koutou e ahau, ānō he reme ki waenganui o ngā wuruhi. 4 Kaua e mauria he takotoranga moni, kaua he pūtea, kaua he hū; kaua anō e oha atu ki tētahi i te huarahi.

5 "Ki te tomo koutou ki tētahi whare, mātua mea atu, ‘Kia tau te rangimārie ki tēnei whare.’ 6 Ā, ki te mea kei reira te tama a te rangimārie, ka tau tā koutou rangimārie ki a ia; ki te kāhore, e hoki anō ki a koutou. 7 Nā, hei taua whare koutou noho ai, kai ai, inu ai i tā rātou e hōmai ai; ka tika hoki te utu mō te kaimahi. Kaua e hāereere i tēnei whare ki tērā whare.

8 "Ka tomo koutou ki tētahi pā, ā, ka manako rātou ki a koutou, kainga ngā mea e whakatakotoria ana mā koutou. 9 Me whakaora te hunga mate o reira, ka mea ki a rātou, ‘Kua tata ki a koutou te rangatiratanga o te Atua.’ 10 Tēnā, ki te tomo koutou ki tētahi pā, ā, e kore rātou e manako ki a koutou, me haere atu ki ngā huarahi o reira, me kī atu, 11 ‘Nā, ko te puehu o tō koutou pā e piri nei ki a mātou, tēnei ka tahia atu nei e mātou ki a koutou; otirā, kia mōhio koutou ki tēnei, kua tata ki a koutou te rangatiratanga o te Atua.’ 12 Ko tāku kupu tēnei ki a koutou, engari tō Horoma i taua rā e māmā i tō taua pā."

Ngā Taone Whakapono kore

13 "Auē te mate mōu, e Korahina! Auē te mate mōu, e Petahaira! Me i meatia hoki ki Tāira, ki Hairona ngā merekara kua meatia nei ki a kōrua, kua rīpenetā kē rāua, he taratara hoki te kākahu, me te noho i roto i te pungarehu. 14 Otirā, erangi tō Tāira, tō Hairona i te whakawā e māmā i tō kōrua. 15 Ā, ko koe, e Kaperenauma, tērā koe e ikeike, ā tae noa ki te rangi? Ka whakatakā koe ki te rēinga.

16 "Ki te whakarongo tētahi ki a koutou, e whakarongo ana ia ki ahau; ki te whakakāhore tētahi ki a koutou, e whakakāhore ana ia ki ahau; ki te whakakāhore tētahi ki ahau, e whakakāhore ana ki tōku kaitono mai."

Te Hokinga mai o te Whitu Tekau

17 Nā, hoki hari ana te whitu tekau, ka mea, "E te Ariki, rongo tonu ngā rēwera nei ki a mātou, he mea nā tōu ingoa!"

18 Ka mea ia ki a rātou, "I kite ahau i a Hātana, me te mea he uira te takanga i te rangi. 19 Nā, ka hoatu nei e ahau ki a koutou he mana e takahi ai koutou i runga i ngā nākahi, i ngā kopiona, i te kaha katoa anō o te hoa whawhai; ā, e kore rawa koutou e mate i tētahi mea. 20 Otirā, kaua e hari ki tēnei, ki ngā wairua ka riro nei ki raro i a koutou; ko tā koutou ia e tino hari ai, ko ō koutou ingoa kua oti te tuhituhi ki te rangi!"

Ka Hari a Īhu

21 I taua wā anō ka hari ia i te Wairua Tapu, ka mea, "Ka whakawhetai ahau ki a koe, e Pā, e te Ariki o te rangi, o te whenua, kua huna nei hoki e koe ēnei mea i te hunga mātau, i te hunga mahara, ā, whakakitea ana ki ngā kōhungahunga; āe rā, e Pā, i pai hoki te pēnei ki tāu titiro.

22 "Kua oti ngā mea katoa te tuku ki ahau e tōku Matua; e kore anō tētahi e mātau ki te Tama ko wai ia, ko te Matua anake; ko wai rānei te Matua, ko te Tama anake, me te tangata anō hoki e pai ai te Tama kia whakakitea ia."

23 Nā, ka tahuri ia ki ngā ākonga, ka mea puku atu, "Ka hari ngā kanohi e kite ana i ngā mea e kite nei koutou! 24 Ko tāku kupu hoki tēnei ki a koutou, he tokomaha ngā poropiti me ngā kīngi i hiahia kia kite i ngā mea e kite nei koutou, ā, kāhore i kite; kia rongo anō i ngā mea e rongo nei koutou, ā, kāhore i rongo."

Te Kupu Whakarite o te Hamari Pai

25 Nā, ka whakatika tētahi kaiwhakaako o te ture, ka whakamātautau i a ia, ka mea, "E te Kaiwhakaako, me aha ahau ka whiwhi ai ki te ora tonu?"

26 Ka mea ia ki a ia, "He aha te mea i tuhituhia ki te ture? Ka pēhea tāu kōrero?"

27 Nā, ka whakahoki ia, ka mea, " ‘Kia whakapaua tōu ngākau, tōu wairua, tōu kaha, tōu hinengaro, ki te aroha ki te Ariki, ki tōu Atua; me aroha hoki ki tōu hoa tata ānō ko koe.’ "

28 Ka mea ia ki a ia, "Ka tika tāu kōrero; meinga tēnei, ā, ka ora koe."

29 Otirā, ka mea ia ki te whakatika i a ia, ka kī atu ki a Īhu, "Ko wai rā tōku hoa tata?"

30 Nā, ka whakahoki a Īhu, ka mea, "E haere iho ana tētahi tangata i Hiruhārama ki Heriko, ā, ka tūtaki ki ngā kaipāhua, nā, ka huia ōna e rātou, ka tukitukia ia, ā, haere ana, whakarērea iho ia, me te mea kua mate. 31 Nā, ko tētahi tohunga e haere noa ana i taua ara, ā, i tōna kitenga i a ia, ninihi kē ana nā tahaki. 32 I pēnā hoki tētahi Rīwaiti, tae kau ki taua wāhi, ka haere, ka titiro, ninihi kē ana nā tahaki. 33 Otirā, ko tētahi Hamari e haere ana ki ngā whenua, i te taenga ki a ia, ka kite i a ia, ka aroha. 34 Nā, ka haere, ka takai i ōna patunga, ringihia iho ki te hinu, ki te wāina, ka whakanoho i a ia ki tōna ake kararehe, ā, kawea ana ia ki te whare tira, atawhaitia ana ia. 35 I te aonga ake, i tōna haerenga, ka tangohia e ia e rua ngā pene, hoatu ana ki te tangata i te whare, ka mea ki a ia, ‘Māu ia e tiaki; ā, ki te maha atu āu mea e pau, māku koe e utu ina hoki mai ahau.’

36 "Nā, ki tōu whakaaro, ko wai o tēnei tokotoru te hoa ōna i tūtaki nei ki ngā kaipāhua?"

37 Ka mea ia, "Ko tērā i atawhaitia ai ia."

Nā, ka mea a Īhu ki a ia, "Haere, kia pērā anō tāu mahi."

Ka Toro a Īhu i a Māta rāua ko Meri

38 Ā, i tō rātou haerenga atu, ka tomo ia ki tētahi kāinga, nā, ko tētahi wahine ko Māta te ingoa, i whakamanuhiri i a ia ki tōna whare. 39 He teina anō tōna, ko Meri te ingoa. Nā, ka noho tēnei ki ngā waewae o Īhu, whakarongo ai ki tāna kupu. 40 Nā, raruraru noa iho a Māta i te nui o te mahi tuari, ā, haere ana, ka mea, "E te Ariki, he mea noa oti ki a koe kia waiho e tōku teina māku anake te tuari? Nā, kōrero atu kia haere mai ia hei hoa mōku."

41 Ka whakahoki te Ariki, ka mea ki a ia, "E Māta, e Māta, e mānukanuka ana koe, e raruraru ana ki ngā mea maha. 42 Kotahi ia te mea e matea ana; ā, kua whiriwhiria e Meri tēnā wāhi pai, e kore nei e tangohia i a ia."