Lucas 19

Zacheu

1 Isus a intrat în Ierihon și trecea prin cetate. 2 Și un om bogat, numit Zacheu, mai-marele vameșilor, 3 căuta să vadă care este Isus, dar nu putea din pricina norodului, căci era mic de statură. 4 A alergat înainte și s-a suit într-un dud ca să-L vadă, pentru că pe drumul acela avea să treacă. 5 Isus, când a ajuns la locul acela, Și-a ridicat ochii și i-a zis: „Zachee, dă-te jos degrabă, căci astăzi trebuie să rămân în casa ta."6 Zacheu s-a dat jos în grabă și L-a primit cu bucurie. 7 Când au văzut lucrul acesta, toți cârteau și ziceau: „A*Mat. 9:11. Cap. 5:30. intrat să găzduiască la un om păcătos!" 8 Dar Zacheu a stat înaintea Domnului și I-a zis: „Iată, Doamne, jumătate din avuția mea o dau săracilor și, dacă am năpăstuit*Cap. 3:14. pe cineva cu ceva, îi dau înapoi*Exod 22:1.1 Sam. 12:3.2 Sam. 12:6. împătrit." 9 Isus i-a zis: „Astăzi a intrat mântuirea în casa aceasta, căci și*Rom. 4:11,12,16.Gal. 3:7.el este fiul*Cap. 13:16.lui Avraam.10 Pentru că*Mat. 10:6;15:24;18:11.Fiul omului a venit să caute și să mântuiască ce era pierdut."

Pilda polilor

11 Pe când ascultau ei aceste lucruri, Isus a mai spus o pildă, pentru că era aproape de Ierusalim, și ei*Fapte 1:6. credeau că Împărăția lui Dumnezeu are să se arate îndată. 12 Deci*Mat. 25:14.Marcu 13:34. a zis: „Un om de neam mare s-a dus într-o țară depărtată ca să-și ia o împărăție și apoi să se întoarcă.13 A chemat zece din robii săi, le-a dat zece poli*19:13 Grecește: mine.și le-a zis: ‘Puneți-i în negoț până mă voi întoarce.’14 Dar*Ioan 1:11.cetățenii lui îl urau și au trimis după el o solie să-i spună: ‘Nu vrem ca omul acesta să împărățească peste noi.’15 Când s-a întors înapoi, după ce își luase împărăția, a spus să cheme pe robii aceia cărora le dăduse banii, ca să vadă cât câștigase fiecare cu ei din negoț.16 Cel dintâi a venit și i-a zis: ‘Doamne, polul tău a mai adus zece poli.’17 El i-a zis: ‘Bine, rob bun, fiindcă ai fost credincios*Mat. 25:21. Cap. 16:10.în puține lucruri, primește cârmuirea a zece cetăți.’18 A venit al doilea și i-a zis: ‘Doamne, polul tău a mai adus cinci poli.’19 El i-a zis și lui: ‘Primește și tu cârmuirea a cinci cetăți.’20 A venit un altul și i-a zis: ‘Doamne, iată-ți polul, pe care l-am păstrat învelit într-un ștergar,21 căci*Mat. 25:24.m-am temut de tine, fiindcă ești un om aspru; iei ce n-ai pus și seceri ce n-ai semănat.’22 Stăpânul i-a zis: ‘Rob rău; te voi judeca după*2 Sam. 1:16.Iov 15:6.Mat. 12:37.cuvintele tale. Știai*Mat. 25:26.că sunt un om aspru, care iau ce n-am pus și secer ce n-am semănat;23 atunci de ce nu mi-ai pus banii la zarafi, pentru ca, la întoarcerea mea, să-i fi luat înapoi cu dobândă?’24 Apoi a zis celor ce erau de față: ‘Luați-i polul și dați-l celui ce are zece poli.’25 ‘Doamne’, i-au zis ei, ‘el are zece poli.’26 Iar el le-a zis: ‘Vă spun că*Mat. 13:12;25:29.Marcu 4:25. Cap. 8:18.celui ce are, i se va da, dar de la cel ce n-are, se va lua chiar și ce are.27 Cât despre vrăjmașii mei, care n-au vrut să împărățesc eu peste ei, aduceți-i încoace și tăiați-i înaintea mea.’"28 După ce a vorbit astfel, Isus a pornit*Marcu 10:32. în frunte și Se suia spre Ierusalim.

Intrarea lui Isus în Ierusalim

29 Când*Mat. 21.Marcu 11:1. S-a apropiat de Betfaghe și de Betania, înspre muntele numit al Măslinilor, Isus a trimis pe doi din ucenicii Săi 30 și le-a zis: „Duceți-vă în satul dinaintea voastră. Când veți intra în el, veți găsi un măgăruș legat, pe care n-a încălecat nimeni niciodată: dezlegați-l și aduceți-Mi-l.31 Dacă vă va întreba cineva: ‘Pentru ce-l dezlegați?’, să-i spuneți așa: ‘Pentru că Domnul are trebuință de el.’"32 Cei ce fuseseră trimiși s-au dus și au găsit așa cum le spusese Isus. 33 Pe când dezlegau măgărușul, stăpânii lui le-au zis: „Pentru ce dezlegați măgărușul?" 34 Ei au răspuns: „Domnul are trebuință de el." 35 Și au adus măgărușul la Isus. Apoi*2 Împ. 9:13.Mat. 21:7.Marcu 11:7.Ioan 12:14., și-au aruncat hainele pe el și au așezat pe Isus călare, deasupra. 36 Pe când*Mat. 21:8. mergea Isus, oamenii își așterneau hainele pe drum. 37 Și când S-a apropiat de Ierusalim, spre coborâșul Muntelui Măslinilor, toată mulțimea ucenicilor, plină de bucurie, a început să laude pe Dumnezeu cu glas tare pentru toate minunile pe care le văzuseră. 38 Ei ziceau: „Binecuvântat*Ps. 118:26. Cap. 13:35. este Împăratul care vine în Numele Domnului! Pace*Cap. 2:14.Efes. 2:14. în cer și slavă în locurile preaînalte!" 39 Unii farisei din norod au zis lui Isus: „Învățătorule, ceartă-Ți ucenicii!" 40 Și El a răspuns: „Vă spun că, dacă vor tăcea ei, pietrele*Mat. 2:11.vor striga."

Isus plânge pentru cetate

41 Când S-a apropiat de cetate și a văzut-o, Isus a*Ioan 11:35. plâns pentru ea 42 și a zis: „Dacă ai fi cunoscut și tu, măcar în această zi, lucrurile care puteau să-ți dea pacea! Dar acum, ele sunt ascunse de ochii tăi.43 Vor veni peste tine zile când vrăjmașii tăi te vor înconjura*Is. 29:3,4.Ier. 6:3,6. Cap. 21:20.cu șanțuri, te vor împresura și te vor strânge din toate părțile:44 te*1 Împ. 9:7,8.Mica 3:12.vor face una cu pământul, pe tine și pe copiii tăi din mijlocul tău, și nu*Mat. 24:2.Marcu 13:2. Cap. 21:6.vor lăsa în tine piatră pe piatră, pentru că*Dan. 9:24. Cap. 1:68,78.1 Pet. 2:12.n-ai cunoscut vremea când ai fost cercetată."

Izgonirea vânzătorilor din Templu

45 În*Mat. 21:12.Marcu 11:11,15.Ioan 2:14,15. urmă, a intrat în Templu și a început să scoată afară pe cei ce vindeau și cumpărau în el. 46 Și le-a zis: „Este scris*Is. 56:7.: ‘Casa Mea va fi o casă de rugăciune.’ Dar voi*Ier. 7:11.ați făcut din ea ‘o peșteră de tâlhari’."47 Isus învăța în toate zilele pe norod în Templu. Și preoții cei mai de seamă*Marcu 11:18.Ioan 7:19;8:37., cărturarii și bătrânii norodului căutau să-L omoare, 48 dar nu știau cum să facă, pentru că tot norodul Îi sorbea vorbele de pe buze.

Ko Īhu me Hakiaha

1 Ā, ka tomo ia, ā, tika ana rā waenganui o Heriko. 2 Nā, ko tētahi tangata, ko Hakiaha te ingoa i huaina ai, he rangatira pupirikana, he tangata taonga anō. 3 I whai ia kia kite i a Īhu he pēhea rānei ia; heoi, kīhai i taea e ia i te mano, he tangata poto hoki. 4 Nā, ka oma ia ki mua, ā, kake ana ki tētahi hikamora, kia kite i a ia, meāke hoki ia tika rā reira.

5 Ā, nō ka tae a Īhu ki taua wāhi, ka titiro ake, ka mea ki a ia, "E Hakiaha, kia hohoro te heke iho; me noho hoki ahau ki tōu whare āianei." 6 Ā, hohoro tonu tōna heke iho, ā, ka koa ki a ia hei manuhiri māna.

7 Ā, i tō rātou kitenga, ka amuamu katoa, ka mea, "Kua riro ia ki te tangata hara noho ai."

8 Nā, ka tū a Hakiaha, ka mea ki te Ariki, "E te Ariki, nā, e hoatu ana e ahau te hāwhe o āku taonga ki te hunga rawakore, ā, ki te mea kua riro hē mai i ahau te mea a tētahi, ka takiwhātia e ahau tāku utu."

9 Nā, ko te meatanga a Īhu ki a ia, "Nō nāianei te ora i tae mai ai ki tēnei whare, he tama nei hoki ia nā Āperahama. 10 I haere mai hoki te Tama a te tangata ki te rapu, ki te whakaora i te mea i ngaro."

Te Kupu Whakarite o ngā Moni Kōura

11 Ā, i a rātou e whakarongo ana ki ēnei mea ka kōrerotia anō e ia tētahi kupu whakarite, nō te mea e tata ana ia ki Hiruhārama, e mea ana hoki rātou, ko taua wā pū anō whakakitea ai te rangatiratanga o te Atua. 12 Nā reira ia ka mea, "I haere tētahi rangatira nui ki tētahi whenua mamao, kia riro mai i a ia tētahi rangatiratanga, ka hoki mai ai. 13 Kotahi tekau āna pononga i karangatia e ia, kotahi tekau ngā pāuna i hoatu e ia ki a rātou, ka mea ki a rātou, ‘Mahia ēnei, kia hoki mai rā anō ahau.’

14 "Otirā, i kino tōna iwi ki a ia, ka tono karere i muri i a ia, ka mea, ‘E kore mātou e pai ki tēnei hei kīngi mō mātou.’

15 "Ā, i tōna hokinga mai, kua riro mai hoki i a ia te rangatiratanga, ka mea kia karangatia ki a ia aua pononga, i hoatu nei e ia te moni ki a rātou, kia kite ai ia i tā tētahi, i tā tētahi i mahi ai. 16 Ka tae mai tō mua, ka mea, ‘E te ariki, ka ngahuru ngā pāuna kua mahia ki tāu pāuna.’ 17 Ka mea ia ki a ia, ‘Ka pai, e te pononga pai; pono tonu tāu mahi i te mea nohinohi rawa, nā, hei rangatira koe mō ngā pā kotahi tekau.’

18 "Ā, ko te haerenga mai o te tuarua, ka mea, ‘E te ariki, e rima ngā pāuna kua mahia ki tāu pāuna.’ 19 Ka mea ia ki tēnei, ‘Hei rangatira anō koe mō ngā pā e rima.’

20 "Nā, ko te haerenga mai o tētahi, ka mea, ‘E te ariki, nā, tāu pāuna, i te rongoā hoki i ahau i roto i te tauera. 21 I mataku hoki ahau i a koe, nō te mea he tangata uaua koe; e tango ana koe i te mea kīhai i whakatakotoria iho e koe, e kokoti ana i te mea kīhai i ruia e koe.’

22 "Nā, ko tāna meatanga ki a ia, ‘Kei tā tōu māngai he whakahēanga māku i a koe, e te pononga kino. I mōhio koe he tangata uaua ahau, e tango ana i te mea kīhai i whakatakotoria e ahau, e kokoti ana i te mea kīhai i ruia e ahau. 23 He aha koe tē hoatu ai i tāku moni ki te pēke, pēnei kua riro mai taua mea i ahau, me ōna hua anō, i tōku taenga mai?’

24 "Nā, ka mea ia ki te hunga e tū tata ana, ‘Tangohia te pāuna i a ia, hoatu hoki ki tērā i ngā pāuna kotahi tekau.’

25 "Ka mea rātou ki a ia, ‘E te ariki kotahi nei tekau āna pāuna.’

26 "Ko tāku kupu hoki tēnei ki a koutou, ‘Ki te whai mea tētahi, ka hoatu anō ki a ia; ki te kāhore he mea a tētahi, ko āna mea ake ka tangohia i a ia. 27 Tēnā ko aua hoariri ōku kīhai nei i pai ki ahau hei kīngi mō rātou, ārahina mai ki konei, ka patu ki tōku aroaro!’ "

Te Tomonga Manahau ki Hiruhārama

28 Ā, nō ka mutu ēnei kōrero, ka tūria atu e ia ki mua, ka haere ki Hiruhārama. 29 Ā, nō ka tata ia ki Petapaki, ki Petani, ki te maunga e kīia nei ko tō ngā Ōriwa, nā, tokorua āna ākonga i tonoa e ia. 30 I mea ia, "Haere kōrua ki te kāinga e anga mai ana ki a kōrua; ā, nō ka tomo atu, ka kite kōrua i tētahi kūao kāihe e here ana, he mea kāhore anō i nohoia noatia e te tangata. Wetekina, ārahina mai. 31 Ki te mea hoki tētahi, ki a kōrua, ‘He aha i wetekina ai e kōrua?’ Kia pēnei tā kōrua kī atu, ‘E mea ana te Ariki ki a ia mōna.’ "

32 Nā, haere atu ana te hunga i tonoa, rokohanga atu, rite tonu ki tāna i kōrero ai ki a rāua. 33 Nā, i a rāua e wewete ana i te kūao, ka mea ōna rangatira ki a rāua "He aha kōrua ka wewete ai i te kūao nā?"

34 Nā, ko tā rāua meatanga atu, "E mea ana te Ariki ki a ia mōna." 35 Nā, ka ārahina ia ki a Īhu; ā, pangā iho e rāua ō rāua kākahu ki runga ki te kūao, whakanohoia ana a Īhu ki runga. 36 Ā, i a ia e haere ana, ka whārikitia ō rātou kākahu ki te huarahi.

37 Ā, i a ia e whakatata ana ki te heketanga o Maunga Ōriwa, ka koa te huihui katoa o ngā ākonga, ka anga, ka whakamoemiti ki te Atua, he nui hoki te reo, mō ngā merekara katoa i kite ai rātou; 38 ka mea,

"Ka whakapaingia te Kīngi e haere mai ana i runga i te ingoa o te Ariki!

He rongo mau ki runga ki te rangi, he korōria ki runga rawa!"

39 Nā, ka mea ētahi o ngā Parihi i roto i te mano ki a ia, "E te Kaiwhakaako, rīria āu ākonga!"

40 Nā, ka whakahoki ia, ka mea, "Ko tāku kupu tēnei ki a koutou, me i noho puku ēnei, kua karanga ake ngā kāmaka."

Ka Tangi a Īhu mō Hiruhārama

41 Ā, nō ka tata ia, ka kite i te pā, ka tangihia e ia. 42 Ka mea ia, "Me i mōhio koe, ā, koe anō, ahakoa i tēnei rā nei anō ōu, ki ngā mea e mau ai tōu rongo! Ko tēnei kua huna atu i ōu kanohi. 43 Tērā hoki e tae mai ngā rā ki a koe, e hangā ai e ōu hoariri he parepare mōu ā taka noa, ā, ka karapotia koe, ka kōpania hoki i ngā taha katoa. 44 Ā, ka whakahoroa koe ki raro, me āu tamariki i roto i a koe. E kore anō e waiho tētahi kāmaka i runga i tētahi kāmaka i roto i a koe, nō te mea kīhai koe i mātau ki te wā i tirohia ai koe!"

Ka Haere a Īhu ki te Temepara

45 Ā, ka tomo ia ki te temepara, ka anga, ka pei ki waho i te hunga i reira e hoko ana. 46 Ka mea ki a rātou, "Kua oti te tuhituhi, ‘Ko tōku whare hei whare īnoi,’ ā, kua meinga nei e koutou hei ana mō ngā kaipāhua!"

47 Ā, whakaako ana ia i te temepara i ia rā, i ia rā. Otiia, ka rapu ngā tohunga nui me ngā karaipi me ngā rangatira o te iwi kia whakangaromia ia. 48 Heoi, kīhai i kitea tā rātou e mea ai, nō te mea e ū ana ngā tāngata katoa ki a ia, e whakarongo ana.