Lucas 8

Isus propovăduiește Evanghelia

1 Curând după aceea, Isus umbla din cetate în cetate și din sat în sat și propovăduia și vestea Evanghelia Împărăției lui Dumnezeu. Cei doisprezece erau cu El 2 și mai erau și niște*Mat. 27:55,56. femei care fuseseră tămăduite de duhuri rele și de boli: Maria, zisă Magdalena, din*Marcu 16:9. care ieșiseră șapte draci, 3 Ioana, nevasta lui Cuza, ispravnicul lui Irod, Susana și multe altele, care-L ajutau cu ce aveau.

Pilda semănătorului

4 Când*Mat. 13:2.Marcu 4:1. s-a strâns o gloată mare și a venit la El norod din felurite cetăți, Isus a spus pilda aceasta: 5 „Semănătorul a ieșit să-și semene sămânța. Pe când semăna el, o parte din sămânță a căzut lângă drum: a fost călcată în picioare și au mâncat-o păsările cerului.6 O altă parte a căzut pe stâncă și, cum a răsărit, s-a uscat, pentru că n-avea umezeală.7 O altă parte a căzut în mijlocul spinilor: spinii au crescut împreună cu ea și au înecat-o.8 O altă parte a căzut pe pământ bun și a crescut și a făcut rod însutit." După ce a spus aceste lucruri, Isus a strigat: „Cine are urechi de auzit să audă."9 Ucenicii*Mat. 13:10.Marcu 4:10. Lui L-au întrebat ce înțeles are pilda aceasta. 10 El le-a răspuns: „Vouă v-a fost dat să cunoașteți tainele Împărăției lui Dumnezeu, dar celorlalți li se vorbește în pilde, ca, măcar că*Is. 6:9.Marcu 4:12.văd, să nu vadă și, măcar că aud, să nu înțeleagă.11 Iată ce înțeles are pilda*Mat. 13:18.Marcu 4:14.aceasta: Sămânța este Cuvântul lui Dumnezeu.12 Cei închipuiți în sămânța căzută lângă drum sunt cei ce aud; apoi vine diavolul și ia Cuvântul din inima lor, ca nu cumva să creadă și să fie mântuiți.13 Cei închipuiți în sămânța căzută pe stâncă sunt aceia care, când aud Cuvântul, îl primesc cu bucurie, dar n-au rădăcină, ci cred până la o vreme, iar când vine ispita, cad.14 Sămânța care a căzut între spini îi închipuie pe aceia care, după ce au auzit Cuvântul, își văd de drum și-l lasă să fie înăbușit de grijile, bogățiile și plăcerile vieții acesteia și n-aduc rod care să ajungă la coacere.15 Sămânța care a căzut pe pământ bun sunt aceia care, după ce au auzit Cuvântul, îl țin într-o inimă bună și curată și fac rod în răbdare.16 Nimeni*Mat. 5:15.Marcu 4:21. Cap. 11:33., după ce a aprins o lumină, n-o acoperă cu un vas, nici n-o pune sub pat, ci o pune într-un sfeșnic, pentru ca cei ce intră să vadă lumina.17 Fiindcă*Mat. 10:26. Cap. 12:2.nu este nimic acoperit care nu va fi descoperit, nimic tăinuit care nu va fi cunoscut și nu va veni la lumină.18 Luați seama dar la felul cum ascultați; căci*Mat. 13:12;25:29. Cap. 19:26.celui ce are, i se va da, dar celui ce n-are, i se va lua și ce i se pare că are."

Mama și frații lui Isus

19 Mama*Mat. 12:46.Marcu 3:31. și frații lui Isus au venit la El, dar nu puteau să-I vorbească din pricina norodului. 20 Cineva I-a spus: „Mama Ta și frații Tăi stau afară și vor să Te vadă." 21 Dar El, drept răspuns, a zis: „Mama Mea și frații Mei sunt cei ce ascultă Cuvântul lui Dumnezeu și-l împlinesc."

Potolirea furtunii

22 Într-una*Mat. 8:23.Marcu 4:35. din zile, Isus S-a suit într-o corabie împreună cu ucenicii Lui. El le-a zis: „Haidem să trecem dincolo de lac." Și au plecat. 23 Pe când vâsleau ei, Isus a adormit. Pe lac s-a stârnit un așa vârtej de vânt, că se umplea corabia cu apă și erau în primejdie. 24 Au*Mat. 8:28.Marcu 5:1. venit la El, L-au deșteptat și au zis: „Învățătorule, Învățătorule, pierim." Isus S-a sculat, a certat vântul și valurile înfuriate, care s-au potolit, și s-a făcut liniște. 25 Apoi a zis ucenicilor Săi: „Unde vă este credința?" Plini de spaimă și de mirare, ei au zis unii către alții: „Cine este Acesta de poruncește chiar și vânturilor și apei și-L ascultă?"

Vindecarea unui îndrăcit

26 Au venit cu corabia în ținutul gherghesenilor, care este în dreptul Galileii. 27 Când a ieșit Isus la țărm, L-a întâmpinat un om din cetate, stăpânit de mai mulți draci. De multă vreme nu se îmbrăca în haină și nu-și avea locuința într-o casă, ci în morminte. 28 Când a văzut pe Isus, a scos un strigăt ascuțit, a căzut jos înaintea Lui și a zis cu glas tare: „Ce am eu a face cu Tine, Isuse, Fiul Dumnezeului celui Preaînalt? Te rog nu mă chinui." 29 Căci Isus poruncise duhului necurat să iasă din omul acela, pe care pusese stăpânire de multă vreme; era păzit, legat cu cătușe la mâini și cu obezi la picioare, dar rupea legăturile și era gonit de dracul prin pustii. 30 Isus l-a întrebat: „Cum îți este numele?" „Legiune", a răspuns el; pentru că intraseră mulți draci în el. 31 Și dracii rugau stăruitor pe Isus să nu le poruncească să se ducă în*Apoc. 20:3. adânc. 32 Acolo, pe munte, era o turmă mare de porci, care pășteau. Și dracii au rugat pe Isus să le dea voie să intre în ei. El le-a dat voie. 33 Dracii au ieșit din omul acela, au intrat în porci, și turma s-a repezit de pe râpă în lac și s-a înecat. 34 Porcarii, când au văzut ce se întâmplase, au fugit și au dat de veste în cetate și prin sate. 35 Oamenii au ieșit să vadă cele întâmplate. Au venit la Isus și au găsit pe omul din care ieșiseră dracii șezând la picioarele lui Isus, îmbrăcat și în toate mințile; și i-a apucat frica. 36 Cei ce văzuseră cele petrecute le-au povestit cum fusese vindecat cel stăpânit de draci. 37 Tot*Mat. 8:34. norodul din ținutul gherghesenilor a*Fapte 16:39. rugat pe Isus să plece de la ei, pentru că îi apucase o mare frică. Isus S-a suit într-o corabie și S-a întors. 38 Omul*Marcu 5:18. din care ieșiseră dracii Îl ruga să-i dea voie să rămână cu El. Dar Isus l-a trimis acasă și i-a zis: 39 „Întoarce-te acasă și povestește tot ce ți-a făcut Dumnezeu." El a plecat și a vestit prin toată cetatea tot ce-i făcuse Isus.

Învierea fiicei lui Iair. Femeia cu scurgere de sânge

40 La întoarcere, Isus a fost primit cu bucurie de mulțime, căci toți Îl așteptau. 41 Și*Mat. 9:18.Marcu 5:22. iată că a venit un om, numit Iair, care era fruntaș al sinagogii. El s-a aruncat la picioarele lui Isus și L-a rugat să vină până la el acasă; 42 pentru că avea o singură copilă de vreo doisprezece ani, care trăgea să moară. Pe drum, Isus era îmbulzit de noroade. 43 Și*Mat. 9:20. era o femeie care, de doisprezece ani, avea o scurgere de sânge; ea își cheltuise toată averea cu doctorii, fără s-o fi putut vindeca vreunul. 44 Ea s-a apropiat pe dinapoi și s-a atins de poala hainei lui Isus. Îndată, scurgerea de sânge s-a oprit. 45 Și Isus a zis: „Cine s-a atins de Mine?" Fiindcă toți tăgăduiau, Petru și cei ce erau cu El au zis: „Învățătorule, noroadele Te împresoară și Te îmbulzesc, și mai întrebi: ‘Cine s-a atins de Mine?’" 46 Dar Isus a răspuns: „S-a atins cineva de Mine, căci am simțit că a ieșit din Mine o putere*Marcu 5:30. Cap. 6:19.."47 Femeia, când s-a văzut dată de gol, a venit tremurând, s-a aruncat jos, înaintea Lui, și a spus în fața întregului norod din ce pricină se atinsese de El și cum fusese vindecată numaidecât. 48 Isus i-a zis: „Îndrăznește, fiică; credința ta te-a mântuit. Du-te în pace."49 Pe*Marcu 5:35. când vorbea El încă, vine unul din casa fruntașului sinagogii și-i spune: „Fiica ta a murit, nu mai supăra pe Învățătorul." 50 Dar Isus, când a auzit lucrul acesta, a zis fruntașului sinagogii: „Nu te teme; crede numai și va fi tămăduită."51 Când a ajuns la casa fruntașului, n-a lăsat pe niciunul să intre împreună cu El, decât pe Petru, pe Iacov, pe Ioan, pe tatăl și pe mama fetei. 52 Toți plângeau și o boceau. Atunci, Isus a zis: „Nu plângeți; fetița n-a murit, ci*Ioan 11:11,13.doarme."53 Ei își băteau joc de El, căci știau că murise. 54 Dar El, după ce i-a scos pe toți afară, a apucat-o de mână și a strigat cu glas tare: „Fetițo, scoală-te*Cap. 7:14.Ioan 11:43.!"55 Și duhul ei s-a întors în ea, iar fata s-a sculat numaidecât. Isus a poruncit să-i dea să mănânce. 56 Părinții ei au rămas uimiți. Isus*Mat. 8:4;9:30.Marcu 5:43. le-a poruncit să nu spună nimănui cele întâmplate.

Ngā Wāhine i Haere i te Taha o Īhu

1 Ā muri tata iho ka hāereere anō ia ki ngā pā ki ngā kāinga, ka kauwhau, ka whakapuaki i te rongopai o te rangatiratanga o te Atua. I a ia hoki te tekau mā rua, 2 me ētahi wāhine kua oti nei te whakaora i ngā wairua kino, i ngā ngoikoretanga. Ko Meri (e huaina ana ko Makarini), e whitu nei ngā rēwera i puta mai i roto i a ia, 3 ko Hoana hoki, ko te wahine a Kūha, a te kaiwhakahauhau a Herora, me Huhana, me te tokomaha noa atu. Nā rātou i mahi ētahi o ā rātou taonga hei mea mā rātou.

Te Kupu Whakarite mō te Kairui

4 Nā, ka rahi te hui i mine mai, ā, ka haere mai ki a ia o ia pā, o ia pā, ka kōrero kupu whakarite ia: 5 "I haere atu te kairui ki te rui i tāna purapura; ā, i a ia e rui ana, ka ngahoro ētahi ki te taha o te ara; ā, takahia ana ki raro, kainga ake e ngā manu o te rangi. 6 Ko ētahi i ngahoro ki runga ki te toka; ko te tupunga ake, kua maroke, kāhore hoki he mākūkū. 7 Ko ētahi i ngahoro ki roto ki ngā tātarāmoa; ā, tupu tahi ana ngā tātarāmoa, kōwaowaotia iho. 8 Ko ētahi i ngahoro ki te oneone pai; tupu ana, tātakirau ngā hua."

Ka mutu ēnei kōrero, ka karanga ia, "Ko ia he taringa ōna hei whakarongo, kia rongo ia."

Te Take o ngā Kupu Whakarite

9 Nā, ka ui āna ākonga ki a ia, ka mea, "He aha te tikanga o tēnei kupu whakarite?"

10 Ka mea ia, "Kua hoatu ki a koutou te mātauranga ki ngā mea ngaro o te rangatiratanga o te Atua; ki ērā atu ia, he whakarite ngā kupu.

‘Kia kite ai rātou, ā, e kore e kite,

kia rongo ai, ā, kore ake e mātau.’ "

Ka Whakamārama a Īhu i te Kupu Whakarite o te Kairui

11 "Nā, tēnei te kupu whakarite: Ko te purapura ko te kupu a te Atua. 12 Ko ērā i te huarahi, ko ngā kaiwhakarongo; me i reira ka haere mai te rēwera, ka kapo i te kupu i roto i ō rātou ngākau, kei whakapono rātou, ā, ka ora. 13 Ko ērā i runga i te toka ko te hunga i tango i te kupu me te hari anō i tō rātou rongonga; otirā kāhore ō rātou pakiaka, ka whakapono mō te wā poto nei, ā, i te wā o te whakamātautau ka taka atu. 14 Ko tērā i ngahoro ki roto ki ngā tātarāmoa, ko te hunga e whakarongo ana, ā, ko te haerenga atu, ka kōwaowaotia e ngā mānukanuka, e ngā taonga, e ngā whakaahuareka o te ao, ā, hore ake e pakari ō rātou hua. 15 Ko tērā i te oneone pai, ko te hunga e tika ana, e pai ana te ngākau, i te rongonga i te kupu, ka pupuri, ā, hua ana ngā hua i runga i te manawanui."

He Rama i raro o te Oko

16 "E kore e tahuna te rama e tētahi, e hīpokina ki te oko, e waiho rānei i raro i te moenga; engari, ka whakatūria ki runga ki te tūranga, kia kitea ai te mārama e te hunga e tomo ana. 17 E kore hoki tētahi mea i huna, e mahue te whakakite; e kore anō tētahi mea i ngaro, e mahue te mōhio, te puta hoki ki te mārama. 18 Nā reira kia tūpato tā koutou whakarongo. Ki te whai mea hoki tētahi, ka hoatu anō ki a ia; ki te kāhore he mea a tētahi, ko te mea i mahara ai ia nāna ake, ka tangohia i a ia."

Te Whaea me ngā Tēina o Īhu

19 Nā, ka haere mai ki a ia tōna whaea, me ōna tēina, otirā, kāhore rātou i āhei te tutuki mai ki a ia, i te pipiri o te tangata. 20 Nā, ka kōrerotia ki a ia, "Ko tōu whaea me ōu tēina te tū mai nei i waho, e mea ana kia kite i a koe."

21 Otirā, ka whakahoki ia, ka mea ki a rātou, "Ko ēnei, e whakarongo nei, ā, e mahi nei i te kupu a te Atua, tōku whaea me ōku tēina."

Ka Whakamarinotia e Īhu tētahi Marangai

22 Nā, i tētahi o aua rā ka eke ia, rātou ko āna ākonga ki te kaipuke, ā, ka mea ia ki a rātou, "Tātou ka whakawhiti ki tāwāhi o te roto." Nā, rere ana rātou. 23 Otirā, i a rātou e rere ana, ka moe ia. Nā, ko te putanga o tētahi hau, he tūpuhi, ki te roto; ā, ka tomo rātou, tata pū te totohu.

24 Nā, ka haere rātou, ka whakaara i a ia, ka mea, "E kara, e kara, ka mate tātou!"

Nā, ka ara ia, ā, rīria ana e ia te hau, me te ngaru o te moana; ā, mutu iho, nā, kua marino. 25 Nā, ka mea ia ki a rātou, "Kei hea tō koutou whakapono?"

Mataku ana rātou, mīharo ana, ka mea ki a rātou anō, "Ko wai rā tēnei, ka tapa nei ki ngā hau, ki te moana, ā, rongo rawa ki a ia?"

Ka Whakaorangia e Īhu tētahi Tangata he Rēwera Ōna

26 Nā, ka tae rātou ki te whenua o ngā Kararini, ki tāwāhi atu o Karirī. 27 Ā, nō tōna haerenga atu ki uta, ka tūtaki ki a ia he tangata nō te pā, he rēwera ōna, he roa kāhore anō i mau kākahu, kīhai anō i noho i roto i te whare, engari ki ngā urupā. 28 Ā, i tōna kitenga i a Īhu, ka karanga, ka takoto ki tōna aroaro, he nui tōna reo ki te mea, "He aha tāku ki a koe e Īhu, e te Tama a te Atua, a te Runga Rawa? Ē, kaua rā ahau e whakamamaetia." 29 I mea hoki ia ki te wairua poke kia puta i taua tangata. He maha hoki ngā wā i hopukia ai ia e ia, e tiakina ana hoki ia, he mea here ki ngā mekameka, ki ngā here waewae; heoi, motumotuhia ana e ia ngā here, ā, āia ana ia e te rēwera ki te koraha.

30 Nā, ka ui a Īhu ki a ia, "Ko wai tōu ingoa?"

Ka mea ia, "Ko Rihiona"; he tokomaha hoki ngā rēwera i tomo ki roto ki a ia. 31 Kātahi ka īnoi rātou ki a ia kia kaua rātou e tonoa e ia kia haere ki te hōhonu.

32 Nā, i reira tētahi kāhui poaka maha e kai ana i runga i te maunga; ā, ka īnoi rātou ki a ia kia tukua rātou kia tomo ki aua poaka. Ā, tukua ana rātou. 33 Ā, ko te putanga o aua rēwera i roto i te tangata, ka tomo ki roto ki ngā poaka, nā, ko te tino rerenga o te kāhui rā te pari ki te moana, ā, paremo iho.

34 Ā, nō ka kite ngā kaiwhāngai i taua mea i meatia, ka whati, ka haere ka kōrero ki te pā, ki aua whenua hoki. 35 Nā, ka haere rātou kia kite i taua mea i meatia, ā, i tō rātou taenga mai ki a Īhu, ka kite i te tangata i puta nei ngā rēwera i roto i a ia, kua oti te whakakākahu, kua tika ōna whakaaro, e noho ana i ngā waewae o Īhu, ā, ka mataku rātou. 36 Ā, kōrerotia ana ki a rātou e te hunga i kite, te whakaoranga o te tangata i ngā rēwera. 37 Nā, ka mea te huihui katoa o ngā kāinga pātata o ngā Kararini kia mawehe atu ia i a rātou, i mataku whakaharahara hoki rātou; ā, eke ana ia ki te kaipuke, hoki ana.

38 Otirā, ka īnoi ki a ia te tangata i puta rā ngā rēwera i roto i a ia, kia waiho ia hei hoa mōna. Heoi, ka tono atu a Īhu i a ia, ka mea, 39 "Hoki atu ki tōu whare, kōrerotia ngā mea nui kua meinga nei e te Atua ki a koe." Nā, haere ana ia, kōrerotia ana ki te pā katoa ngā mea nui i mea ai a Īhu ki a ia.

He Kōtiro Whakahemohemo me te Wahine Māuiui

40 Ā, i a Īhu i hoki ai, ka koa te mano, i te tatari katoa hoki rātou ki a ia. 41 Nā, ka haere mai tētahi tangata, ko Hairuha te ingoa, he rangatira nō te whare karakia. Ā, takoto ana ki ngā waewae o Īhu, ka īnoi ki a ia kia tomo ki tōna whare. 42 Kotahi tāna tamāhine, he huatahi kei te tekau mā rua ōna tau, nā, e whakahemohemo ana.

Nā, i tōna haerenga atu, ka popō ngā mano ki a ia. 43 Nā, tērā tētahi wahine e mate ana i te pākaruhanga toto, tekau mā rua ngā tau, ā, poto katoa tōna oranga ki ngā rata, kīhai rawa i taea te whakaora e tētahi. 44 Ka haere ia i muri i a ia, ka pā ki te tāniko o tōna kākahu; ā, mutu iho te rere o ōna toto.

45 Nā, ka mea a Īhu, "Ko wai tēnei kua pā nei ki ahau?"

Ā, nō ka whakakāhore katoa, ka mea a Pita rātou ko ōna hoa, "E kara, e pipiri ana ngā mano ki a koe, e tutetute ana."

46 Otirā, i mea a Īhu, "Ehara, kua pā tētahi ki ahau; e mōhio ana ahau, kua puta atu he mana i ahau."

47 Ā, nō te kitenga o te wahine kīhai ia i ngaro, haere wiri ana, takoto ana i tōna aroaro, kōrerotia ana e ia ki a ia i te aroaro o te iwi katoa te take i pā ai ia ki a ia, me te hohoro o tōna oranga. 48 Nā, ka mea ia ki a ia, "E kō, nā tōu whakapono koe i ora ai; haere mārie."

49 I a ia anō e kōrero ana, ka haere mai tētahi i te whare o te rangatira o te whare karakia, ka mea ki a ia, "Kua mate tāu tamāhine; kaua e whakararuraru i te Kaiwhakaako."

50 Otiia, i te rongonga o Īhu, ka whakahoki ki a ia, ka mea, "Kaua e mataku; ko te whakapono ia kia whakapono, ā, ka ora ia."

51 Ā, i tōna tomokanga ki te whare, kīhai tētahi i tukua e ia kia tapoko, ko Pita anake, ko Hēmi, ko Hoani, me te pāpā rāua ko te whaea o te kōtiro. 52 E tangi ana rātou katoa, e auē ana mōna. Nā, ka mea ia, "Kaua e tangi; kāhore ia i mate, engari e moe ana."

53 Ā, kataina iho ia e rātou, i mōhio hoki rātou kua mate ia. 54 Otirā, ka mau ia ki tōna ringa, ka karanga, ka mea, "E kō, e ara." 55 Nā, hoki mai ana tōna wairua, ā, whakatika tonu ake ia. Nā, ka whakahautia e ia kia hoatu he kai māna. 56 Ā, mīharo tonu ōna mātua; nā, ka whakatūpato ia i a rātou kia kaua e kōrerotia taua meatanga ki tētahi.