Lucas 11

Tatăl nostru

1 Într-o zi, Isus Se ruga într-un loc anumit. Când a isprăvit rugăciunea, unul din ucenicii Lui I-a zis: „Doamne, învață-ne să ne rugăm, cum a învățat și Ioan pe ucenicii lui."

2 El le-a zis: „Când vă rugați, să ziceți:

‘Tatăl*Mat. 6:9.nostru care ești în ceruri! Sfințească-se Numele Tău; vie Împărăția Ta; facă-se voia Ta, precum în cer, așa și pe pământ.

3 Pâinea noastră cea de toate zilele dă-ne-o nouă în fiecare zi4 și ne iartă nouă păcatele noastre, fiindcă și noi iertăm oricui ne este dator, și nu ne duce în ispită, ci izbăvește-ne de cel rău.’"

Stăruința în rugăciune

5 Apoi le-a mai zis: „Dacă unul dintre voi are un prieten și se duce la el la miezul nopții și-i zice: ‘Prietene, împrumută-mi trei pâini,6 căci a venit la mine de pe drum un prieten al meu și n-am ce-i pune înainte’7 și dacă, dinăuntrul casei lui, prietenul acesta îi răspunde: ‘Nu mă tulbura; acum ușa este încuiată, copiii mei sunt cu mine în pat, nu pot să mă scol să-ți dau pâini’,8 vă spun: chiar*Cap. 18:1.dacă nu s-ar scula să i le dea, pentru că-i este prieten, totuși, măcar pentru stăruința lui supărătoare, tot se va scula și-i va da tot ce-i trebuie.9 De aceea și*Mat. 7:7;21:22.Marcu 11:24.Ioan 15:7.Iac. 1:6.1 Ioan 3:22.Eu vă spun: Cereți, și vi se va da; căutați, și veți găsi; bateți, și vi se va deschide.10 Fiindcă oricine cere capătă; cine caută găsește și celui ce bate, i se deschide.11 Cine este tatăl acela dintre voi care, dacă-i*Mat. 7:9.cere fiul său pâine, să-i dea o piatră? Ori, dacă cere un pește, să-i dea un șarpe în loc de pește?12 Sau, dacă cere un ou, să-i dea o scorpie?13 Deci, dacă voi, care sunteți răi, știți să dați daruri bune copiilor voștri, cu cât mai mult Tatăl vostru cel din ceruri va da Duhul Sfânt celor ce I-L cer!"

Vindecarea unui îndrăcit mut

14 Isus*Mat. 9:32;12:22. a scos dintr-un bolnav un drac, care era mut. După ce a ieșit dracul, mutul a grăit și noroadele s-au mirat. 15 Dar unii ziceau: „El*Mat. 9:34;12:24. scoate dracii cu Beelzebul, domnul dracilor." 16 Alții, ca să-L ispitească, Îi cereau*Mat. 12:38;16:1. un semn din cer. 17 Isus*Mat. 12:25.Marcu 3:24. le-a*Ioan 2:25. cunoscut gândurile și le-a zis: „Orice împărăție dezbinată împotriva ei este pustiită și o casă dezbinată împotriva ei se prăbușește peste alta.18 Deci, dacă Satana este dezbinat împotriva lui însuși, cum va dăinui împărăția lui, fiindcă ziceți că Eu scot dracii cu Beelzebul?19 Și dacă Eu scot dracii cu Beelzebul, fiii voștri cu cine îi scot? De aceea, ei înșiși vor fi judecătorii voștri.20 Dar, dacă Eu scot dracii cu*Exod 8:19.degetul lui Dumnezeu, Împărăția lui Dumnezeu a ajuns până la voi.21 Când*Mat. 12:29.Marcu 3:27.omul cel tare și bine înarmat își păzește casa, averile îi sunt la adăpost.22 Dar*Is. 53:12.Col. 2:15., dacă vine peste el unul mai tare decât el și-l biruiește, atunci îi ia cu sila toate armele în care se încredea și împarte prăzile luate de la el.23 Cine*Mat. 12:30.nu este cu Mine este împotriva Mea și cine nu adună cu Mine risipește.

Duhul necurat ieșit din om

24 Duhul necurat, când*Mat. 12:43.iese dintr-un om, umblă prin locuri fără apă și caută odihnă. Fiindcă n-o găsește, zice: ‘Mă voi întoarce în casa mea, de unde am ieșit.’25 Și când vine, o găsește măturată și împodobită.26 Atunci se duce de mai ia cu el alte șapte duhuri, mai rele decât el, intră împreună în casă, se așază în ea, și starea de pe urmă*Ioan 5:14.Evr. 6:4;10:26.2 Pet. 2:20.a omului aceluia ajunge mai rea decât cea dintâi."

Ferice de cei ce ascultă Cuvântul

27 Pe când spunea Isus aceste vorbe, o femeie din norod și-a ridicat glasul și a zis: „Ferice*Cap. 1:28,48. de pântecele care Te-a purtat și de țâțele pe care le-ai supt!" 28 Și El a răspuns: „Ferice*Mat. 7:21. Cap. 8:21.Iac. 1:25.mai degrabă de cei ce ascultă Cuvântul lui Dumnezeu și-L păzesc!"

Minunea cu Iona

29 Pe când*Mat. 12:38,39. noroadele se strângeau cu grămada, El a început să spună: „Neamul acesta este un neam viclean; el cere un semn, dar nu i se va da alt semn decât semnul prorocului Iona.30 Căci după cum Iona*Iona 1:17;2:10.a fost un semn pentru niniviteni, tot așa și Fiul omului va fi un semn pentru neamul acesta.31 Împărăteasa*1 Împ. 10:1.de la miazăzi se va scula, în ziua judecății, alături de bărbații acestui neam și-i va osândi; pentru că ea a venit de la capătul pământului ca să audă înțelepciunea lui Solomon; și iată că aici este Unul mai mare decât Solomon.32 Bărbații din Ninive se vor scula, în ziua judecății, alături de neamul acesta și-l vor osândi, pentru că ei*Iona 3:5.s-au pocăit la propovăduirea lui Iona; și iată că aici este Unul mai mare decât Iona.

Lumina

33 Nimeni*Mat. 5:15.Marcu 4:21. Cap. 8:16.n-aprinde o lumină ca s-o pună într-un loc ascuns sau sub baniță, ci o pune într-un sfeșnic, pentru ca cei ce intră să vadă lumina.34 Ochiul este lumina*Mat. 6:22.trupului tău. Dacă ochiul tău este sănătos, tot trupul tău este plin de lumină, dar, dacă ochiul tău este rău, trupul tău este plin de întuneric.35 Ia seama, dar, ca lumina care este în tine să nu fie întuneric.36 Așa că, dacă tot trupul tău este plin de lumină, fără să aibă vreo parte întunecată, va fi în totul plin de lumină, întocmai ca atunci când te-ar lumina o lampă cu lumina ei mare."

Mustrarea cărturarilor și fariseilor

37 Pe când vorbea Isus, un fariseu L-a rugat să prânzească la el. El a intrat și a șezut la masă. 38 Fariseul*Marcu 7:3. a văzut cu mirare că Isus nu Se spălase înainte de prânz. 39 Dar*Mat. 23:25. Domnul i-a zis: „Voi, fariseii, curățiți partea de afară a paharului și a blidului, dar lăuntrul*Tit 1:15.vostru este plin de jefuire și de răutate.40 Nebunilor, oare Acela care a făcut partea de afară n-a făcut și pe cea dinăuntru?41 Dați*Is. 58:7.Dan. 4:27. Cap. 12:33.mai bine milostenie din lucrurile dinăuntru, și atunci toate vă vor fi curate.42 Dar*Mat. 23:23.vai de voi, fariseilor! Pentru că voi dați zeciuială din izmă, din rută și din toate zarzavaturile, și dați uitării dreptatea și dragostea de Dumnezeu: pe acestea trebuia să le faceți, și pe celelalte să nu le lăsați nefăcute!43 Vai*Mat. 23:6.Marcu 12:38,39.de voi, fariseilor! Pentru că voi umblați după scaunele dintâi la sinagogi și vă place să vă facă lumea plecăciuni prin piețe!44 Vai*Mat. 23:27.de voi, cărturari și farisei fățarnici! Pentru că*Ps. 5:9.voi sunteți ca mormintele, care nu se văd și peste care oamenii umblă fără să știe."45 Unul din învățătorii Legii a luat cuvântul și I-a zis: „Învățătorule, spunând aceste lucruri, ne ocărăști și pe noi." 46 „Vai și de voi, învățători ai Legii", a răspuns Isus. „Pentru că*Mat. 23:4.voi puneți pe spinarea oamenilor sarcini grele de purtat, iar voi nici măcar cu unul din degetele voastre nu vă atingeți de ele.47 Vai*Mat. 23:29.de voi! Pentru că voi zidiți mormintele prorocilor pe care i-au ucis părinții voștri.48 Prin aceasta mărturisiți că încuviințați faptele părinților voștri, căci ei au ucis pe proroci, iar voi le zidiți mormintele.49 De aceea Înțelepciunea lui Dumnezeu a zis: ‘Le voi trimite*Mat. 23:34.proroci și apostoli; pe unii din ei îi vor ucide, iar pe alții îi vor prigoni,50 ca să se ceară de la acest neam sângele tuturor prorocilor care a fost vărsat de la întemeierea lumii:51 de la*Gen. 4:8.sângele lui Abel până la sângele*2 Cron. 24:20,21.lui Zaharia, ucis între altar și Templu’; da, vă spun, se va cere de la neamul acesta!52 Vai*Mat. 23:13.de voi, învățători ai Legii! Pentru că voi ați pus mâna pe cheia cunoștinței: nici voi n-ați intrat, iar pe cei ce voiau să intre, i-ați împiedicat să intre."53 După ce a ieșit de acolo, cărturarii și fariseii au început să-L pună la strâmtoare și să-L facă să vorbească despre multe lucruri; 54 I-au întins astfel lațuri, ca*Marcu 12:13. să prindă vreo vorbă din gura Lui, pentru care să-L poată învinui.

Te Īnoi o te Ariki

1 Ā, i a ia e īnoi ana i tētahi wāhi, ā, ka mutu, ka kī atu tētahi o āna ākonga ki a ia, "E te Ariki, whakaakona mātou ki te īnoi, me Hoani hoki i whakaako rā i āna ākonga."

2 Ka mea ia ki a rātou, "Ka īnoi koutou, mea atu:

‘E tō mātou Matua i te rangi,

kia tapu tōu ingoa.

Kia tae mai tōu rangatiratanga,

kia meatia tāu e pai ai ki runga ki te whenua,

kia rite anō ki tō te rangi.

3 Hōmai tā mātou taro ki a mātou, tō tēnei rā, tō tēnei rā.

4 Murua ō mātou hara;

e murua ana hoki e mātou o ngā tāngata katoa

e hara ana ki a mātou.

Aua hoki mātou e kawea kia whakawaia.’ "

5 I mea anō ia ki a rātou, "Ko wai o koutou ki te mea he hoa tōna, ā, ka tae atu ki a ia i waenganui pō, ka mea ki a ia, ‘E hoa, hōmai ki ahau ētahi taro, kia toru. 6 Kua tae mai hoki tōku hoa ki ahau i te ara, kāhore āku mea e whakatakoto ai ahau māna.’

7 "Ā, ka whakahoki tērā i roto, ka mea, ‘Hōhā kī! Kāti rā; kua tūtakina noatia ake te tatau, kei te moenga mātou ko āku tamariki; e kore e āhei kia whakatika atu ahau ki te hoatu ki a koe.’ 8 Ko tāku kupu tēnei ki a koutou, ahakoa kāhore ia i whakatika ki te hoatu ki a ia, nō te mea he hoa nōna, mā tāna tohe anō ka ara ake ai ia, ka hoatu ai ki a ia i ngā mea i tonoa e ia.

9 "Ko tāku kupu anō tēnei ki a koutou; īnoi, ā, ka hoatu ki a koutou; e rapu, ā, ka kite koutou; pātukia, ā, ka uakina ki a koutou. 10 Ka whiwhi hoki ngā tāngata katoa ina īnoi; ka kite ina rapu; ka uakina ki te tangata e pātuki ana.

11 "Ko tēhea matua o koutou ki te īnoia e tāna tama tētahi taro, e hoatu rānei ki a ia he kāmaka? Ki te īnoia he ika, e hoatu rānei ki a ia he nākahi hei ika? 12 Ki te īnoia he hua manu, e hoatu rānei ki a ia he kopiona? 13 Ki te mea ko koutou, hunga kino nei, e mātau ana ki te hoatu mea papai ki ā koutou tamariki; tērā noa ake te hōmaitanga o te Wairua Tapu e tō koutou Matua i te rangi ki te hunga e īnoi ana ki a ia."

Ko Īhu rāua ko Perehepura

14 Nā, e pei rēwera ana ia, he mea wahangū anō hoki. Ā, nō te putanga o te rēwera ki waho, ka kōrero te wahangū; ā, mīharo ana te mano. 15 Nā, ka mea ētahi o rātou, "Nā te rangatira o ngā rēwera, nā Perehepura, tāna peinga rēwera." 16 Nā, ka whakamātautau ētahi, ka mea ki tētahi tohu i a ia i te rangi.

17 Otiia, i mātau ia ki ō rātou whakaaro, ā, ka mea ki a rātou, "Ki te tahuri iho tētahi rangatiratanga ki a ia anō, ka kore; ki te tahuri hoki tētahi whare ki tētahi whare, ka hinga. 18 Ā, ki te tahuri iho a Hātana ki a ia anō, me pēhea e tū ai tōna rangatiratanga? E mea nā hoki koutou, nā Perehepura tāku peinga rēwera. 19 Nā, ki te mea nā Perehepura tāku peinga rēwera, nā wai te peinga a ā koutou tama? Mō konei hei kaiwhakawā rātou mō koutou. 20 Tēnā ki te mea nā te ringa o te Atua tāku peinga rēwera, inā, kua tae mai te rangatiratanga o te Atua ki a koutou.

21 "Ki te tiakina e te tangata kaha, he patu nei āna, tōna whare, ka āta takoto āna taonga. 22 Ki te puta mai ia te mea e kaha atu ana i a ia, ā, ka hinga tērā, nā, ka tangohia āna patu i whakamanawa ai ia, ka tuwhatuwhaia ōna taonga.

23 "Ko te tangata ehara i te hoa nōku, he hoariri ia ki ahau, ko te tangata kāhore e kohikohi tahi māua, e tītaritari ana."

Te Hokinga mai o te Wairua Poke

24 "Ka puta te wairua poke i roto i te tangata, ka hāereere ia rā ngā wāhi waikore rapu okiokinga ai; ā, kāhore e kitea, ka mea ia, ‘Ka hoki ahau ki tōku whare i puta mai ai ahau.’ 25 Ā, nō te taenga atu, rokohanga atu kua oti te tahitahi, te whakapaipai. 26 Nā, ka haere ia, ka tango i ētahi atu wairua tokowhitu, he kino atu i a ia; ā, ka tomo atu, ka noho i reira; ā, kino atu i te tīmatanga te whakamutunga o taua tangata."

Te Hari Pono

27 Ā, i a ia e kōrero ana i ēnei mea, ka karanga ake tētahi wahine i roto i te mano, ka mea ki a ia, "Koa tonu te kōpū i kawea ai koe, me ngā ū i ngotea e koe."

28 Anō rā hoki ko ia, "Engari rā, tino koa te hunga e whakarongo ana ki te kupu a te Atua, ā, e mahi ana."

Te Rapu mō tētahi Tohu

29 Ā, nō ka rūpeke te mano, ka anga ia ka kōrero, "He whakatupuranga kino tēnei; e rapu ana ki tētahi tohu, ā, e kore tētahi tohu e hoatu, ko te tohu anake o Hona poropiti. 30 I waiho nei hoki a Hona hei tohu ki ngā tāngata o Ninewe, ka pērā anō te Tama a te tangata ki tēnei whakatupuranga. 31 Ka whakatika ngātahi te kuīni o te tonga i te whakawākanga me ngā tāngata o tēnei whakatupuranga, ka whakatau i te hē ki a rātou; i haere hoki ia i ngā pito o te whenua ki te whakarongo ki te whakaaro nui o Horomona; ā, tēnei tētahi he nui kē atu i a Horomona. 32 Ka whakatika ngātahi ngā tāngata o Ninewe i te whakawākanga me tēnei whakatupuranga, ka whakatau i te hē ki a rātou, i rīpenetā hoki rātou i te kauwhautanga a Hona; ā, tēnei tētahi he nui kē atu i a Hona!"

Te Māramatanga o te Tinana

33 "Ka tahuna te rama, e kore e waiho e te tangata ki te wāhi ngaro, ki raro rānei i te pūhera, engari ki runga ki te tūranga, kia kitea ai te mārama e te hunga e tomo atu ana. 34 Ko te kanohi te rama o te tinana. Nā, ki te ātea tōu kanohi, ka mārama anō tōu tinana katoa; tēnā ki te kino, ka pōuri anō hoki tōu tinana. 35 Nā reira, kia āta titiro mehemea ehara i te pōuri te mārama i roto i a koe. 36 Nā, ki te mārama tōu tinana katoa, ā, ki te kore ōna wāhi pōuri, ka mārama katoa anō, me te mea ko te mura o te rama e whakamārama ana i a koe."

Ka Whakapae a Īhu i ngā Parihi me ngā Kaiako i te Ture

37 Nā, i a ia e kōrero ana, ka tono tētahi Parihi kia kai ia ki a ia; ā, haere ana ia ki roto, ka noho. 38 Ā, i te kitenga o te Parihi, ka mīharo nō te mea kāhore ia e horoi i mua o te kainga.

39 Ka mea te Ariki ki a ia, "Tēnei koutou, e ngā Parihi, te horoi nei i waho o te kapu, o te rīhi; ko roto ia o koutou e kī ana i te pāhua, i te kino. 40 E te hunga kūware, kīhai ianei i hangā a roto e te kaihanga o waho? 41 Engari, hoatu ngā mea o roto hei atawhainga mō ngā rawakore; ā, ka mā ngā mea katoa ki a koutou.

42 "Otirā, auē, te mate mō koutou, e ngā Parihi! E hoatu ana hoki e koutou te wāhi whakatekau, o te miniti, o te rū, o ngā otaota katoa, ā, kapea ake te whakarite whakawā me te aroha ki te Atua; he tika anō ko ēnei kia meatia kia kaua anō hoki ērā e kapea.

43 "Auē te mate mō koutou, e ngā Parihi! Ko tā koutou hoki e rawe ai ko ngā nohoanga rangatira i ngā whare karakia, me ngā ohatanga i ngā kāinga hokohoko.

44 "Auē te mate mō koutou, e ngā karaipi, e ngā Parihi, e te hunga tinihanga! E rite nā koutou ki ngā urupā ngaro, e kore e kitea e ngā tāngata e hāereere ana i runga."

45 Nā, ka whakahoki tētahi o ngā kaiwhakaako o te ture, ka mea ki a ia, "E te Kaiwhakaako, he whakahē anō hoki mō mātou ēnei kōrero āu."

46 Nā, ko tāna meatanga, "Auē te mate mō koutou hoki, e ngā kaiwhakaako o te ture! E whakawaha ana hoki koutou i ngā tāngata ki ngā kawenga taimaha rawa hei pīkaunga, ā, e kore tētahi o ō koutou matihao e pā atu ki aua kawenga.

47 "Auē te mate mō koutou! Ko koutou nei hoki hei hanga i ngā urupā o ngā poropiti, nā ō koutou mātua hoki rātou i whakamate. 48 Nā, he kaiwhakaatu koutou he kaiwhakaae ki ngā mahi a ō koutou mātua; nā rātou hoki rātou i whakamate, ko koutou hoki hei hanga i ō rātou urupā. 49 Nā konei anō te mātauranga o te Atua i mea ai, ‘Māku e tono he poropiti, he āpōtoro ki a rātou, ā, ka whakamate, ka tūkino rātou i ētahi o rātou.’ 50 Kia rapua ai he utu i tēnei whakapaparanga mō te toto o ngā poropiti katoa i ringihia nei nō te tīmatanga rā anō o te ao; 51 nō te toto o Āpera, tae noa ki te toto o Hakaraia i mate nei ki waenganui o te āta o te wāhi tapu, āe rā, ka mea atu ahau ki a koutou, E rapua he utu i tēnei whakapaparanga.

52 "Auē te mate mō koutou, e ngā kaiwhakaako o te ture! Kua tangohia hoki e koutou te kī o te mātauranga; kīhai koutou i tomo ki roto, ā, i ārai hoki koutou i te hunga e tomo ana."

53 Nā, i tōna putanga mai ki waho, ā, ka tīmata te tohetohe kaha a ngā karaipi, a ngā Parihi ki a ia, he mea kia maha atu ai āna kōrero 54 e whakamoho ana hoki, kia mau tētahi kupu a tōna māngai.