Lucas 5

Pescuirea minunată

1 Pe când*Mat. 4:18.Marcu 1:16. Se afla lângă lacul Ghenezaret și Îl îmbulzea norodul ca să audă Cuvântul lui Dumnezeu, 2 Isus a văzut două corăbii la marginea lacului; pescarii ieșiseră din ele să-și spele mrejele. 3 S-a suit într-una din aceste corăbii, care era a lui Simon, și l-a rugat s-o depărteze puțin de la țărm. Apoi, a șezut jos și învăța pe noroade din corabie. 4 Când a încetat să vorbească, a zis lui Simon: „Depărteaz-o*Ioan 21:6.la adânc și aruncați-vă mrejele pentru pescuire."5 Drept răspuns, Simon I-a zis: „Învățătorule, toată noaptea ne-am trudit și n-am prins nimic, dar, la cuvântul Tău, voi arunca mrejele!" 6 După ce le-au aruncat, au prins o așa de mare mulțime de pești că începeau să li se rupă mrejele. 7 Au făcut semn tovarășilor lor, care erau în cealaltă corabie, să vină să le ajute. Aceia au venit și au umplut amândouă corăbiile, așa că au început să se afunde corăbiile. 8 Când a văzut Simon Petru lucrul acesta, s-a aruncat la genunchii lui Isus și I-a zis: „Doamne, pleacă*2 Sam. 6:9.1 Împ. 17:18. de la mine, căci sunt un om păcătos." 9 Fiindcă îl apucase spaima pe el și pe toți cei ce erau cu el din pricina pescuirii pe care o făcuseră. 10 Tot așa și pe Iacov și pe Ioan, fiii lui Zebedei, tovarășii lui Simon. Atunci, Isus a zis lui Simon: „Nu te teme; de acum*Mat. 4:19.Marcu 1:17.încolo vei fi pescar de oameni."11 Ei au scos corăbiile la mal, au lăsat*Mat. 14:20;19:27.Marcu 1:18. Cap. 18:28. totul și au mers după El.

Vindecarea unui lepros

12 Isus*Mat. 8:2.Marcu 1:40. era într-una din cetăți. Și iată că un om plin de lepră, cum L-a văzut, s-a aruncat cu fața la pământ, L-a rugat și I-a zis: „Doamne, dacă vrei, poți să mă curățești." 13 Isus a întins mâna, S-a atins de el și i-a zis: „Da, voiesc, fii curățit!" Îndată l-a lăsat lepra. 14 Apoi*Mat. 8:4., i-a poruncit să nu spună nimănui. „Ci du-te", i-a zis El, „de te arată preotului și adu, pentru curățirea ta, ce*Lev. 14:4,10,21,22.a rânduit Moise, ca mărturie pentru ei."15 Se răspândea tot mai mult vestea despre El, și oamenii se*Mat. 4:25.Marcu 3:7.Ioan 6:2. strângeau cu grămada ca să-L asculte și să fie vindecați de bolile lor. 16 Iar*Mat. 14:23.Marcu 6:46. El Se ducea în locuri pustii și Se ruga.

Vindecarea unui slăbănog

17 Într-una din zile, Isus învăța pe noroade. Niște farisei și învățători ai Legii, care veniseră din toate satele Galileii și Iudeii și din Ierusalim, stăteau acolo; iar puterea Domnului era cu El, ca să vindece. 18 Și*Mat. 9:2.Marcu 2:3. iată că niște oameni purtau într-un pat pe un slăbănog și căutau să-l ducă înăuntru, ca să-l pună înaintea Lui. 19 Fiindcă n-aveau pe unde să-l ducă înăuntru, din pricina norodului, s-au suit pe acoperișul casei și l-au coborât cu patul printre cărămizi, în mijlocul adunării, înaintea lui Isus. 20 Când le-a văzut credința, Isus a zis: „Omule, păcatele îți sunt iertate!"21 Cărturarii și fariseii au*Mat. 9:3.Marcu 2:6,7. început să cârtească și să zică în ei înșiși: „Cine*Ps. 32:5.Is. 43:25. este acesta de rostește hule? Cine poate să ierte păcatele decât singur Dumnezeu?" 22 Isus, care le-a cunoscut gândurile, a luat cuvântul și le-a zis: „Pentru ce cârtiți în inimile voastre?23 Ce este mai lesne: a zice: ‘Păcatele îți sunt iertate’ sau a zice: ‘Scoală-te și umblă’?24 Dar, ca să știți că Fiul omului are putere pe pământ să ierte păcatele, ție îți poruncesc", a zis El slăbănogului, „scoală-te, ridică-ți patul și du-te acasă."25 Și numaidecât, slăbănogul s-a sculat în fața lor, a ridicat patul pe care zăcea și s-a dus acasă, slăvind pe Dumnezeu. 26 Toți au rămas uimiți și slăveau pe Dumnezeu; plini de frică ziceau: „Azi am văzut lucruri nemaipomenite."

Chemarea lui Levi

27 După*Mat. 9:9.Marcu 2:13,14. aceea, Isus a ieșit afară și a văzut pe un vameș, numit Levi, șezând la vamă. Și i-a zis: „Vino după Mine!"28 Vameșul a lăsat totul, s-a sculat și a mers după El. 29 Levi I-a făcut*Mat. 9:10.Marcu 2:15. Cap. 15:1. un ospăț mare la el în casă; și o mulțime de vameși și de alți oaspeți ședeau la masă cu ei. 30 Fariseii și cărturarii cârteau și ziceau ucenicilor Lui: „Pentru ce mâncați și beți împreună cu vameșii și cu păcătoșii?" 31 Isus a luat cuvântul și le-a zis: „Nu cei sănătoși au trebuință de doctor, ci cei bolnavi.32 N-am*Mat. 9:13.1 Tim. 1:15.venit să chem la pocăință pe cei neprihăniți, ci pe cei păcătoși."

Întrebarea despre post

33 Ei I-au zis: „Ucenicii*Mat. 9:14.Marcu 2:18. lui Ioan, ca și ai fariseilor, postesc des și fac rugăciuni, pe când ai Tăi mănâncă și beau." 34 El le-a răspuns: „Oare puteți face pe nuntași să postească în timpul când mirele este cu ei?35 Vor veni zile când va fi luat mirele de la ei; atunci vor posti în acele zile."36 Le-a spus*Mat. 9:16,17.Marcu 2:21,22. și o pildă: „Nimeni nu rupe dintr-o haină nouă un petic ca să-l pună la o haină veche; altminteri, rupe și haina cea nouă și nici peticul luat de la ea nu se potrivește la cea veche.37 Și nimeni nu pune vin nou în burdufuri vechi; altminteri, vinul cel nou sparge burdufurile, se varsă, și burdufurile se prăpădesc;38 ci vinul nou trebuie pus în burdufuri noi și amândouă se păstrează.39 Și nimeni, după ce a băut vin vechi, nu voiește vin nou, căci zice: ‘Este mai bun cel vechi.’"

Ka Karanga a Īhu i ngā Ākonga Tuatahi

1 Ā, i te mano e āki ana ki a ia ki te whakarongo ki te kupu a te Atua, nā, e tū ana ia i te taha o te roto o Kenehareta, 2 nā, ka kite ia i ētahi kaipuke e rua e tū ana i te taha o te roto; ko ngā kaihao ia kua riro i runga, e horoi ana i ā rātou kupenga. 3 Nā, ka eke ia ki tētahi o ngā kaipuke, ki tō Haimona, ka mea ki a ia kia neke atu ki waho tata. Nā, noho ana ia, whakaakona ana e ia te mano i runga i te kaipuke.

4 Ā, ka mutu tāna kōrero, ka mea ia ki a Haimona, "Neke atu ki te wāhi hōhonu, ka tuku ai i ā koutou kupenga ki te hao."

5 Nā, ka whakahoki a Haimona, ka mea ki a ia, "E kara, mahi noa mātou i te pō roa nei, tē mau tētahi; heoi, nāu nā te kupu me tuku e ahau te kupenga."

6 Ā, nō tā rātou meatanga i tēnei, he mano tini ngā ika i mau i a rātou; ka whakapakaru tā rātou kupenga. 7 Nā, ka tāwhiri rātou ki ō rātou hoa i tērā o ngā kaipuke kia hoe mai hei hoa mō rātou. Ā, i tō rātou taenga mai, whakakīia ana ngā kaipuke e rua, nō ka whakatotohu.

8 Otiia, nō te kitenga o Haimona Pita, ka hinga iho ki ngā turi o Īhu, ka mea, "Mawehe atu i ahau, e te Ariki, he tangata hara hoki ahau." 9 Mau tonu hoki tōna mīharo me tō ōna hoa katoa, ki te haonga o ngā ika i haoa nei e rātou; 10 i pērā anō hoki a Hēmi rāua ko Hoani, he tama rāua nā Heperi, he hoa hoki nō Haimona.

Nā, ka mea a Īhu ki a Haimona, "Kaua e mataku; i ēnei wā e takoto ake nei ka hao tāngata koe." 11 Ā, ka whakaūria ngā kaipuke ki uta, mahue ake ngā mea katoa i a rātou, ā, aru ana i a ia.

Ka Whakaoratia e Īhu te Tāne

12 Nā, i a ia i tētahi o ngā pā, nā, ko tētahi tangata kapi tonu i te repera; ā, i tōna kitenga i a Īhu, ka takoto tāpapa, ka īnoi ki a ia, ka mea, "E te Ariki, ki te pai koe, e taea ahau e koe te mea kia mā."

13 Nā, ka totoro tōna ringa, ka pā ki a ia, ka mea, "E pai ana ahau. Kia mā koe." Ā, mutu tonu ake tōna repera.

14 Ā, ka whakatūpato ia i a ia kia kaua e kōrerotia ki te tangata, engari "Haere, kia kite te tohunga i a koe, kawea atu hoki mō tōu whakamākanga ngā mea i whakaritea e Mohi, hei mea whakaatu ki a rātou."

15 Heoi, tino pakū atu ana tōna rongo; he tokomaha noa atu hoki i huihui ki te whakarongo, kia whakaorangia ai e ia ō rātou ngoikoretanga. 16 Otirā, haere ana ia, ko ia anake ki te koraha ki te īnoi.

Ka Whakaora a Īhu i te Tangata Pararūtiki

17 Ā, i tētahi o aua rā, e whakaako ana ia, me te noho anō ngā Parihi me ngā kaiwhakaako o te ture, i haere mai nei i ngā kāinga katoa o Karirī, o Hūria, o Hiruhārama; i reira anō te kaha o te Ariki hei whakaora i a rātou. 18 Nā, ka kawea mai e ētahi tāngata i runga i te moenga tētahi tangata, he pararūtiki; mea noa rātou kia kawea ia ki roto, kia whakatakotoria ki tōna aroaro. 19 Ā, i te korenga e kitea e rātou he huarahi hei kawenga mai i a ia ki roto, i te mano o te tangata, ka kakea te whare, ā, tukua iho ana ia rā ngā taera, me te moenga anō, ki waenganui, ki te aroaro o Īhu.

20 Ā, i tōna kitenga i tō rātou whakapono, ka mea ia ki a ia, "E hoa, ka oti ōu hara te muru."

21 Nā, ka anga, ka whakaaroaro ngā karaipi me ngā Parihi, ka mea, "Ko wai tēnei nāna ngā kupu kohukohu? Ko wai hei muru hara? Ko te Atua anake."

22 Otirā, i mōhio a Īhu ki ā rātou whakaaroaronga, ka oho, ka mea ki a rātou, "He aha tā koutou e whakaaroaro nā i roto i ō koutou ngākau? 23 Ko tēhea te mea takoto noa, ko te mea, ‘Ka oti ōu hara te muru,’ ko te mea rānei, ‘Whakatika, haere’? 24 Otiia, kia mātau ai koutou he mana muru hara tō te Tama a te tangata i runga i te whenua." Ka mea ia ki te pararūtiki, "Ko tāku kupu tēnei ki a koe, whakatika, tangohia ake tōu moenga, haere ki tōu whare."

25 Nā, whakatika tonu ake ia i tō rātou aroaro, tangohia ake ana te mea i takoto ai ia, haere ana ki tōna whare, me te whakakorōria i te Atua. 26 Nā, mīharo ana rātou katoa, ka whakakorōria i te Atua, kī tonu hoki rātou i te mataku, ka mea, "Puta kē ngā mea i kite nei tātou ināianei!"

Ka Karanga a Īhu i a Rīwai

27 Ā, i muri i ēnei mea, ka haere ia, ka kite i tētahi pupirikana, ko Rīwai te ingoa, e noho ana i te wāhi tango takoha, ka mea ki a ia, "Arumia mai ahau." 28 Nā, whakarērea ake e ia ngā mea katoa, whakatika ana, aru ana i a ia.

29 Nā, ka takā e Rīwai he hākari nui māna i tōna whare; he tokomaha hoki ngā pupirikana me ngā tāngata kē i noho tahi rātou. 30 Nā, ka amuamu ngā Parihi me ō rātou karaipi ki āna ākonga, ka mea, "He aha koutou ka kai tahi ai, ka inu tahi ai me ngā pupirikana, me ngā tāngata hara?"

31 Nā, ka whakahoki a Īhu, ka mea ki a rātou, "Kāhore he aha o ngā tāngata ora e meatia ai e te rata, engari o te hunga e mate ana. 32 Kīhai ahau i haere mai ki te karanga i te hunga tika, engari i te hunga hara, kia rīpenetā."

Te Take e Pā ana ki te Nohopuku

33 Nā, ka mea rātou ki a ia, "Ko ngā ākonga a Hoani hono tonu te nohopuku, te īnoi, me ngā ākonga anō a ngā Parihi; ko āu ia e kai ana, e inu ana."

34 Nā, ko te meatanga a Īhu ki a rātou, "E taea rānei e koutou te mea kia nohopuku ngā tama o te whare mārena, i te mea kei a rātou te tāne mārena hou? 35 Nā, tērā e tae mai ngā rā; ā, ina tangohia te tāne mārena hou i a rātou, kātahi rātou ka nohopuku i aua rā."

36 I kōrerotia anō e ia tētahi kupu whakarite ki a rātou: "E kore e haea e te tangata tētahi wāhi o te kahu hou hei pāpaki mō te kahu tawhito; kei pakaru te mea hou, ā, e kore te pāpaki i tangohia i te mea hou e hāngai ki te mea tawhito. 37 E kore hoki te tangata e riringi i te wāina hou ki ngā ipu tawhito; kei pakaru ngā ipu i te wāina hou, nā, ka maringi, ā, kore ake ngā ipu. 38 Engari me riringi te wāina hou ki ngā ipu hou. 39 Ka inu hoki te tangata i te wāina tawhito, e kore ia e hiahia ki te mea hou, e mea hoki ia, ‘Erangi te mea tawhito.’ "