Lucas 17

Prilejurile de păcătuire

1 Isus a zis ucenicilor Săi: „EsteMat. 18:6,7.Marcu 9:42.1 Cor. 11:19.cu neputință să nu vină prilejuri de păcătuire, dar vai de acela prin care vin!2 Ar fi mai de folos pentru el să i se lege o piatră de moară de gât și să fie aruncat în mare, decât să facă pe unul din acești micuți să păcătuiască.3 Luați seama la voi înșivă!

DacăMat. 18:15,21.fratele tău păcătuiește împotriva ta, mustră-lLev. 19:17.Prov. 17:10.Iac. 5:19.! Și dacă-i pare rău, iartă-l!4 Și chiar dacă păcătuiește împotriva ta de șapte ori pe zi și de șapte ori pe zi se întoarce la tine și zice: ‘Îmi pare rău!’ să-l ierți."5 Apostolii au zis Domnului: „Mărește-ne credința!" 6 ȘiMat. 17:20;21:21.Marcu 9:23;11:23. Domnul a zis: „Dacă ați avea credință cât un grăunte de muștar, ați zice dudului acestuia: ‘Dezrădăcinează-te și sădește-te în mare’, și v-ar asculta.

„Robi netrebnici"

7 Cine dintre voi, dacă are un rob care ară sau paște oile, îi va zice când vine de la câmp: ‘Vino îndată și șezi la masă’?8 Nu-i va zice mai degrabă: ‘Gătește-miCap. 12:37.să mănânc, încinge-te și slujește-mi până voi mânca și voi bea eu; după aceea, vei mânca și vei bea și tu’?9 Va rămâne el îndatorat față de robul acela, pentru că robul a făcut ce-i fusese poruncit? Nu cred.10 Tot așa și voi, după ce veți face tot ce vi s-a poruncit, să ziceți: ‘Suntem niște robiIov 22:3;35:7.Ps. 16:2.Mat. 25:30.Rom. 3:12;11:35.1 Cor. 9:16,17.Filim. 11.netrebnici; am făcut ce eram datori să facem.’"

Cei zece leproși

11 Isus mergeaCap. 9:51,52.Ioan 4:4. spre Ierusalim și a trecut printre Samaria și Galileea. 12 Pe când intra într-un sat, L-au întâmpinat zece leproși. EiLev. 13:46. au stat departe, 13 și-au ridicat glasul și au zis: „Isuse, Învățătorule, ai milă de noi!" 14 Când i-a văzut Isus, le-a zis: „Duceți-văLev. 13:2;14:2.Mat. 8:4. Cap. 5:14.și arătați-vă preoților!" Și pe când se duceau, au fost curățiți. 15 Unul din ei, când s-a văzut vindecat, s-a întors, slăvind pe Dumnezeu cu glas tare. 16 S-a aruncat cu fața la pământ la picioarele lui Isus și I-a mulțumit. Era samaritean. 17 Isus a luat cuvântul și a zis: „Oare n-au fost curățiți toți cei zece? Dar ceilalți nouă unde sunt?18 Nu s-a găsit decât străinul acesta să se întoarcă și să dea slavă lui Dumnezeu?"19 ApoiMat. 9:22.Marcu 5:34;10:52. Cap. 7:50; 8:48; 18:42. i-a zis: „Scoală-te și pleacă; credința ta te-a mântuit."

Venirea Împărăției lui Dumnezeu

20 Fariseii au întrebat pe Isus când va veni Împărăția lui Dumnezeu. Drept răspuns, El le-a zis: „Împărăția lui Dumnezeu nu vine în așa fel ca să izbească privirile.21 NuVers. 23.se va zice: ‘Uite-o aici’ sau ‘Uite-o acolo’. Căci iată că ÎmpărățiaRom. 14:17.lui Dumnezeu este înăuntrul vostru."

Venirea Fiului omului

22 Și a zis ucenicilor: „VorMat. 9:15.Ioan 17:12.veni zile când veți dori să vedeți una din zilele Fiului omului, și n-o veți vedea.23 ViMat. 24:23.Marcu 13:21. Cap. 21:8.se va zice: ‘Iată-L aici, iată-L acolo!’ Să nu vă duceți, nici să nu-i urmați.24 CăciMat. 24:27., cum iese fulgerul și luminează de la o margine a cerului până la cealaltă, așa va fi și Fiul omului în ziua Sa.25 DarMarcu 8:31;9:31;10:33. Cap. 9:22., mai întâi, trebuie să sufere multe și să fie lepădat de neamul acesta.26 CeGen. 7.Mat. 24:37.s-a întâmplat în zilele lui Noe, se va întâmpla la fel și în zilele Fiului omului:27 mâncau, beau, se însurau și se măritau până în ziua când a intrat Noe în corabie; și a venit potopul și i-a prăpădit pe toți.28 CeGen. 19.s-a întâmplat în zilele lui Lot, se va întâmpla aidoma: oamenii mâncau, beau, cumpărau, vindeau, sădeau, zideau,29 darGen. 19:16,24., în ziua când a ieșit Lot din Sodoma, a plouat foc și pucioasă din cer și i-a pierdut pe toți.30 Tot așa va fi și în ziua când Se2 Tes. 1:7.va arăta Fiul omului.31 În ziua aceea, cineMat. 24:17.Marcu 13:15.va fi pe acoperișul casei și își va avea vasele în casă să nu se coboare să le ia și cine va fi pe câmp, de asemenea, să nu se mai întoarcă.32 Aduceți-văGen. 19:26.aminte de nevasta lui Lot.33 OricineMat. 10:39;16:25.Marcu 8:35. Cap. 9:24.Ioan 12:25.va căuta să-și scape viața o va pierde și oricine o va pierde o va găsi.34 Vă spunMat. 24:40,41.1 Tes. 4:17.că, în noaptea aceea, doi inși vor fi în același pat, unul va fi luat și altul va fi lăsat;35 două femei vor măcina împreună: una va fi luată și alta va fi lăsată.36 Doi bărbați vor fi la câmp: unul va fi luat și altul va fi lăsat."37 Ucenicii L-au întrebat: „Unde, Doamne?" Iar El a răspuns: „UndeIov 39:30.Mat. 24:28.va fi trupul, acolo se vor strânge vulturii."

Ngā Hē

1 Nā, ka mea ia ki āna ākonga, "E kore e taea te whakakāhore te putanga o ngā take hē; otiia, auē te mate mō te tangata e puta ai! 2 He nui te pai ki a ia ki te whakatārewatia ki tōna kakī te kōhatu mira kāihe, kia makā hoki ia ki te moana, ā, kia kaua e taka i a ia ki te hē tētahi ēnei mea nonohi. 3 Kia tūpato ki a koutou!

"Ki te hara tōu teina ki a koe, rīria; ā, ki te rīpenetā, murua tōna. 4 Ā, ki te whitu ngā haranga ki a koe i te rā kotahi, ā, ka whitu ōna hokinga mai ki a koe, ā, ka mea, ‘E rīpenetā ana ahau,’ murua tōna."

Te Whakapono

5 Ā, ka mea ngā āpōtoro ki te Ariki, "Whakanuia tō mātou whakapono."

6 Nā, ka mea te Ariki, "Ki te mea he whakapono tō koutou, me te pua nanī te rahi, ka mea koutou ki tēnei hikamaina, ‘Kia rangā atu koe, kia whakatōkia ki te moana,’ nā, ka rongo ki a koutou."

Te Mahi i Whakaritea mā te Pononga

7 "Nā, ko wai o koutou he pononga tāna e parau ana, e tiaki ana rānei i ngā hipi, e mea atu ki a ia, i tōna hokinga mai i te māra, ‘Haere tonu mai, ka noho ki te kai’? 8 Ā, e kore e mea ki a ia, ‘Takā he hapa māku, ka whītiki ai i a koe, ka tuari mai ki ahau, kia mutu rā tāku kai, tāku inu; ā muri iho ka kai ai koe, ka inu ai’? 9 E whakawhetai oti ia ki taua pononga, mōna i mea i ngā mea i whakahaua ai ia? 10 Waihoki ko koutou, ka oti ngā mea katoa i whakahaua ai koutou, ka kī atu, ‘He pononga huakore mātou; ko tā mātou i mea ai ko te mea anō i whakaritea kia mahia e mātou.’ "

Ka Whakaorangia e Īhu ngā Tāne Tekau

11 Nā, i a rātou e haere ana ki Hiruhārama, ka haere ia rā waenganui o Hamaria, o Karirī. 12 Ā, i a ia e tomo ana ki tētahi kāinga, kotahi tekau ngā tāngata i tūtaki ki a ia, he repera, nā, ka tū mai rātou i tawhiti. 13 Ka karanga, ka mea, "E kara, e Īhu, kia aroha ki a mātou."

14 Ā, i tōna kitenga atu, ka mea ki a rātou, "Haere, kia kite ngā tohunga i a koutou." Ā, i a rātou e haere ana, nā kua mā.

15 Ā, nō te kitenga o tētahi o rātou kua ora ia, ka hoki, ā, he rahi tōna reo ki te whakakorōria i te Atua. 16 Ā, takoto tāpapa ana ia ki ōna waewae, ka whakawhetai ki a ia. Ā, nō Hamaria ia.

17 Ā, ka oho atu a Īhu, ka mea, "Kīhai rānei te tekau i whakaorangia? Ā, kei hea ngā tokoiwa? 18 Heoi anō, ngā mea i kitea e hoki mai ana ki te hōmai i te korōria ki te Atua, ko tēnei tangata iwi kē." 19 Nā, ka mea ia ki a ia, "Whakatika, haere; nā tōu whakapono koe i ora ai."

Te Haerenga mai o te Rangatiratanga

20 Ā, i te uinga a ngā Parihi ki a ia, ko āhea puta mai ai te rangatiratanga o te Atua, ka whakahoki ia ki a rātou, ka mea, "E kore e kitea te putanga mai o te rangatiratanga o te Atua. 21 E kore anō rātou e mea, ‘Nā, tēnei!’, ‘Nā, tērā!’ Kei roto hoki i a koutou te rangatiratanga o te Atua."

22 Ā, ka mea ia ki ngā ākonga, "Tērā e tae mai ngā rā e hiahia ai koutou kia kite i tētahi o ngā rā o te Tama a te tangata, ā, e kore koutou e kite. 23 Ā, e mea rātou ki a koutou, ‘Nā, tēnei!’, ‘Nā, tērā!’ Kaua e haere atu, kaua e aru atu. 24 Ka rite hoki ki te uira e hiko mai ana i tētahi wāhi i raro o te rangi; ā, tīaho atu ana ki tētahi atu wāhi i raro o te rangi. E pērā anō te Tama a te tangata ā tōna rā. 25 Otiia, ko te tikanga tēnei kia maha ngā mamae mōna i mua, kia whakakinongia anō hoki e tēnei whakatupuranga.

26 "Ka rite hoki ki ngā rā i a Noa ngā rā o te Tama a te tangata. 27 E kai ana rātou, e inu ana, e mārena ana, e tukua ana ki te mārena, taea noatia te rā i tomo ai a Noa ki te āka, ā, ko te putanga mai o te waipuke, nā, whakangaromia katoatia rātou.

28 "Ka rite anō hoki ki ngā rā i a Rota; e kai ana rātou, e inu ana, e hoko mai ana, e hoko atu ana, e whakatō ana, e hanga whare ana. 29 Heoi, i te rā i puta mai ai a Rota i Horoma, ka uaina he kāpura, he whānāriki i te rangi, nā, whakangaromia katoatia rātou.

30 "Ka pērā anō ā te rā e whakakitea ai te Tama a te tangata. 31 I taua rā, kei runga tētahi i te whare, me ōna taonga hoki i roto i te whare, kaua ia e heke iho ki te tiki i aua mea; ko te tangata hoki i te māra, kaua ia e hoki atu ki ngā mea ō muri. 32 Kia mahara ki te wahine a Rota. 33 Ki te whai tētahi kia ora ia, ka mate anō ia; ki te mate tētahi, ka ora anō ia. 34 Ko tāku kupu tēnei ki a koutou, I taua pō tokorua i te moenga kotahi; kotahi e tangohia, kotahi e waiho. 35 Tokorua ngā wāhine e huri ana; kotahi e tangohia, kotahi e waiho. 36 Tokorua ngā tāngata i te māra; kotahi e tangohia, kotahi e waiho."

37 Nā, ka whakahoki rātou, ka mea ki ia, "Ko hea, e te Ariki?"

Ka mea ia ki a rātou, "Ko te wāhi i te tūpāpaku, ko reira huihui ai ngā ēkara."