Ezequiel 33

Datoriile prorocilor

1 Cuvântul Domnului mi-a vorbit astfel: 2 „Fiul omului, vorbește copiilor*Cap. 3:11. poporului tău și spune-le: ‘Când*Cap. 14:17. voi aduce sabia peste vreo țară, și poporul țării va lua din mijlocul lui pe un om oarecare și-l va pune ca străjer*2 Sam. 18:24,25.2 Împ. 9:17. Vers. 7.Osea 9:8., 3 dacă omul acela va vedea venind sabia asupra țării, va suna din trâmbiță și va da de știre poporului 4 și dacă cel ce va auzi sunetul trâmbiței nu se va feri și va veni sabia și-l va prinde, sângele*Cap. 18:13. lui să cadă asupra capului lui. 5 Fiindcă a auzit sunetul trâmbiței și nu s-a ferit, de aceea sângele lui să cadă asupra lui, dar, dacă se va feri, își va scăpa viața. 6 Dacă însă străjerul va vedea venind sabia și nu va suna din trâmbiță și dacă poporul nu va fi înștiințat și va veni sabia și va răpi viața vreunui om, omul acela va pieri din pricina nelegiuirii*Vers. 8. lui, dar voi cere sângele lui din mâna străjerului.’ 7 Acum, fiul omului*Cap. 3:17., te-am pus străjer peste casa lui Israel. Tu trebuie să asculți cuvântul care iese din gura Mea și să-i înștiințezi din partea Mea. 8 Când zic celui rău: ‘Răule, vei muri negreșit!’ și tu nu-i spui ca să-l întorci de la calea lui cea rea, răul acela va muri în nelegiuirea lui, dar sângele lui îl voi cere din mâna ta. 9 Dar, dacă vei înștiința pe cel rău, ca să se întoarcă de la calea lui, și el nu se va întoarce, va muri în nelegiuirea lui, dar tu îți vei mântui sufletul. 10 Spune dar, fiul omului, casei lui Israel: ‘Voi cu drept cuvânt ziceți: «Fărădelegile și păcatele noastre sunt asupra noastră și din pricina lor tânjim*Cap. 24:23. – cum*Is. 49:14. Cap. 37:11. am putea să trăim?»’ 11 Spune-le: ‘«Pe viața Mea», zice Domnul Dumnezeu, «că nu doresc*2 Sam. 14:14. Cap. 18:23,32.2 Pet. 3:9. moartea păcătosului, ci să se întoarcă de la calea lui și să trăiască. Întoarceți-vă, întoarceți-vă de la calea voastră cea rea! Pentru ce*Cap. 18:31. vreți să muriți, voi, casa lui Israel?»’ 12 Și tu, fiul omului, spune copiilor poporului tău: ‘Neprihănirea*Cap. 3:20;18:24,26,27. celui neprihănit nu-l va mântui în ziua fărădelegii lui și cel rău nu va cădea*2 Cron. 7:14. lovit de răutatea lui în ziua când se va întoarce de la ea, după cum nici cel neprihănit nu va putea să trăiască prin neprihănirea lui în ziua când va săvârși o fărădelege.’ 13 Când zic celui neprihănit că va trăi negreșit, dacă se încrede*Cap. 3:20;18:24. în neprihănirea lui și săvârșește nelegiuirea, atunci toată neprihănirea lui se va uita și el va muri din pricina nelegiuirii pe care a săvârșit-o. 14 Dimpotrivă, când*Cap. 3:18,19;18:27. zic celui rău: ‘Vei muri!’, dacă se întoarce de la păcatul lui și face ce este bine și plăcut, 15 dacă dă înapoi*Cap. 18:7. zălogul, întoarce*Exod 22:2,4.Lev. 6:2,4,5.Num. 5:6,7.Luca 19:8. ce a răpit, urmează învățăturile*Lev. 18:5. Cap. 20:11,13,21. care dau viața și nu săvârșește nicio nelegiuire, va trăi negreșit și nu va muri. 16 Toate*Cap. 18:22. păcatele pe care le-a săvârșit se vor uita; a făcut ce este bine și plăcut, și va trăi negreșit! 17 Copiii*Vers. 20. Cap. 18:25,29. poporului tău zic: ‘Calea Domnului nu este dreaptă!’ Totuși mai degrabă calea lor nu este dreaptă! 18 Dacă*Cap. 18:26,27. cel neprihănit se abate de la neprihănirea lui și săvârșește nelegiuirea, trebuie să moară din pricina aceasta. 19 Dar, dacă cel rău se întoarce de la răutatea lui și face ce este bine și plăcut, va trăi tocmai din pricina aceasta! 20 Fiindcă ziceți: ‘Calea*Vers. 17. Cap. 18:25,29. Domnului nu este dreaptă!’, vă voi judeca pe fiecare după umbletele lui, casa lui Israel!" 21 În al doisprezecelea an*Cap. 1:2., în ziua a cincea a lunii a zecea a robiei noastre, un om*Cap. 24:26. care scăpase din Ierusalim a venit la mine și a zis: „Cetatea*2 Împ. 25:4. a fost luată!" 22 Dar mâna*Cap. 1:3. Domnului venise peste mine seara, înainte de venirea fugarului la mine, și Domnul îmi deschisese*Cap. 24:27. gura până a venit el la mine dimineața. Gura îmi era deschisă și nu mai eram mut. 23 Atunci, cuvântul Domnului mi-a vorbit astfel: 24 „Fiul omului, cei ce*Cap. 34:2. locuiesc în dărâmăturile*Vers. 27. Cap. 36:4. acelea în țara lui Israel zic: ‘Avraam*Is. 51:2.Fapte 7:5. era singur, și tot a moștenit țara; dar noi*Mica 3:11.Mat. 3:9.Ioan 8:39. suntem mulți și țara ne-a fost dată în stăpânire!’ 25 De aceea spune-le: ‘Așa vorbește Domnul Dumnezeu: «Voi mâncați*Gen. 9:4.Lev. 3:17;7:26;17:10;19:26.Deut. 12:16. carne cu sânge, vă ridicați*Cap. 18:6. ochii spre idolii voștri și vărsați*Cap. 22:6,9. sânge. Și voi să stăpâniți țara? 26 Voi vă bizuiți pe sabia voastră, săvârșiți urâciuni, fiecare din voi necinstește*Cap. 18:6;22:11. pe nevasta aproapelui său. Și voi să stăpâniți țara?»’ 27 De aceea spune-le: ‘Așa vorbește Domnul Dumnezeu: «Pe viața Mea că cei ce*Vers. 24. locuiesc în aceste dărâmături vor cădea uciși de sabie, pe cei ce sunt pe câmp îi voi da de mâncare fiarelor*Cap. 39:4., iar cei ce sunt în întărituri și în peșteri*Jud. 6:2.1 Sam. 13:6. vor muri de ciumă. 28 Voi preface*Ier. 44:2,6,22. Cap. 36:34,35. țara într-o pustietate și într-un pustiu; mândria*Cap. 7:24;24:21;30:6,7. tăriei ei se va sfârși, munții*Cap. 6:2,3,6. lui Israel vor fi pustiiți și nimeni nu va mai trece prin ei. 29 Și vor ști că Eu sunt Domnul când voi preface țara într-o pustietate și într-un pustiu din pricina tuturor urâciunilor pe care le-au săvârșit.»’ 30 Fiul omului, copiii poporului tău vorbesc de tine pe lângă ziduri și pe la ușile caselor și zic*Is. 29:13. unul altuia, fiecare fratelui său: ‘Veniți dar și ascultați care este cuvântul ieșit de la Domnul!’ 31 Și vin*Cap. 14:1;20:1. cu grămada la tine, stau*Cap. 8:1. înaintea ta ca popor al Meu, ascultă cuvintele tale, dar nu le împlinesc, căci cu gura*Ps. 78:36,37.Is. 29:13. vorbesc dulce de tot, dar cu inima*Mat. 13:22. umblă tot după poftele lor. 32 Iată că tu ești pentru ei ca un cântăreț plăcut, cu un glas frumos și iscusit la cântare pe coarde. Ei îți ascultă cuvintele, dar nu le împlinesc deloc. 33 Când*1 Sam. 3:20. se vor întâmpla însă aceste lucruri – și iată că se întâmplă! – vor ști*Cap. 2:5. că era un proroc în mijlocul lor."

Ko Ehekiera te Tūtei o Īharaira

1 I puta mai anō te kupu a Ihowā ki ahau, i mea: 2 "E te tama a te tangata, kōrero ki ngā tamariki a tōu iwi, mea atu ki a rātou: Ki te kawea e ahau te hoari ki tētahi whenua, ā, ka mau ngā tāngata o te whenua ki tētahi tangata o rātou, ka whakaritea e rātou hei tūtei; 3 mehemea, i tōna kitenga i te hoari e puta ana ki te whenua, ka whakatangihia e ia te tētere, hei whakatūpato i te iwi. 4 Nā, ko te tangata e rongo i te tangi o te tētere, ā, kāhore ia e tūpato, ki te tae mai te hoari, ā, ka riro ia, hei runga anō i tōna māhunga ōna toto. 5 I rongo ia i te tangi o te tētere, ā, kīhai i tūpato; ki runga anō i a ia ōna toto. Tēnā ia, mehemea ia i tūpato, ka mawhiti i a ia tōna wairua. 6 Engari, ki te kite te tūtei i te hoari e puta ana, ā, kīhai i whakatangi i te tētere, kīhai i whakatūpato i te iwi, ā, ka tae mai te hoari, ka riro tētahi o rātou; ka riro ia i runga i tōna kino, otiia ka rapua e ahau ōna toto i te ringa o te tūtei.

7 "Inā, ko koe, e te tama a te tangata, kua waiho koe e ahau hei tūtei mō te whare o Īharaira; ā, me whakarongo koe ki te kupu a tōku māngai, ko koe anō tāku hei whakatūpato i a rātou. 8 Ki te mea ahau ki te tangata kino, ‘E te tangata kino, ko te mate kau mōu,’ ki te kore koe e kōrero, e whakatūpato i te tangata kino ki tōna ara; ka mate taua tangata kino i runga i tōna hē, ka rapua ia e ahau ōna toto i tōu ringa. 9 Tēnā ko tēnei, ka whakatūpato koe i te tangata kino ki tōna ara, kia tahuri mai ia i reira, ā, e kore ia e tahuri mai i tōna ara; ka mate ia i runga i tōna kino, ka ora ia i a koe tōu wairua."

Te Tika me te Mahi Tohu a Ihowā

10 "Nā, ko koe e te tama a te tangata, kōrero ki te whare o Īharaira, ‘Ko tā koutou kī tēnei, e mea nā koutou: "Kei runga i a mātou ō mātou hē, ō mātou hara, ā, ka memeha atu mātou i runga i aua hē; mā te aha rā mātou ka ora ai?" ’ 11 Mea atu ki a rātou, ‘E ora ana ahau, e ai tā te Ariki, tā Ihowā, kāhore ōku ngākau koa ki te matenga o te tangata kino; engari kia tahuri te tangata kino i tōna ara, kia ora; tahuri mai, tahuri mai koutou i ō koutou ara kino; kia mate hoki koutou hei aha, e te whare o Īharaira?’

12 "Nā, ko koe, e te tama a te tangata, me kī atu ki ngā tamariki a tōu iwi, ‘E kore te tika o te tangata tika e whakaora i a ia i te rā e poka kē ai ia; me te kino anō o te tangata kino e kore tērā e whakahinga i a ia i te rā e tahuri mai ai ia i tōna kino; e kore anō te tangata tika e ora i tōna tika i te rā e hara ai ia.’ 13 Ki te mea ahau ki te tangata tika, ka ora ia; ā, ka whakawhirinaki ia ki tōna tika, ka mahi hoki i te hē, e kore āna mahi tika katoa e maharatia; engari ka mate ia i runga i tōna hē i mahia e ia. 14 Ki te mea anō ahau ki te tangata kino, ‘Ko te mate kau mōu,’ ā, ka tahuri mai ia i tōna hara, ka mahi i te mea e tika ana, e rite ana – 15 ki te whakahokia te taunaha e te tangata kino, ki te utua te mea i pāhuatia e ia, ki te haere ia i runga i ngā tikanga o te ora, ā, ka kore e mahi i te hē – he pono ka ora ia, e kore ia e mate. 16 E kore tētahi o ōna hara i hara ai ia e maharatia ki a ia. Kua mahia e ia te mea e tika ana, e rite ana; he pono ka ora ia.

17 "Heoi, kei te mea ngā tamariki a tōu iwi, ‘Kāhore e rite te ara o te Ariki.’ Nā, ko rātou nei, kāhore tō rātou ara e rite. 18 Ki te tahuri atu te tangata tika i tōna tika, ā, ka mahia e ia te hē, ka mate ia i aua hē. 19 Ki te tahuri mai anō te tangata kino i tōna kino, ā, ka mahia e ia te mea e tika ana, e rite ana, ka ai ēnā hei whakaora i a ia. 20 Heoi, kei te mea nā koutou, ‘Kāhore e rite te ara o te Ariki.’ E te whare o Īharaira, ka rite ki tōna ara, ki tōna ara, tāku whakawā mō koutou."

Te Hingaanga o Hiruhārama

21 Nā, i te tekau mā rua o ngā tau o tō mātou whakaraunga, i te tekau o ngā marama, i te rima o ngā rā o te marama, ka tae mai ki ahau tētahi o ngā oranga o Hiruhārama, ā, ka mea, "Kua patua te pā." 22 Nā, kua pā te ringa o Ihowā ki ahau i te ahiahi i mua ake o te taenga mai o taua oranga nei; meinga ana e ia kia kuihi tōku māngai, ā tae noa mai ia ki ahau i te ata. Nā, kua meinga e ia kia kuihi tōku māngai, ā, kore ake tōku wahangū.

Ngā Mōrehu i Hūrā

23 Nā, ka puta mai te kupu a Ihowā ki ahau, i kī ia: 24 "E te tama a te tangata, ko te hunga e noho ana i ēnei ururua i te whenua o Īharaira, e kōrero ana, e mea ana, ‘He kotahi a Āperahama, ā, riro ana i a ia te whenua; ko tātou ia he tokomaha; kua hōmai te whenua ki a tātou hei kāinga tupu.’ 25 Mō reira kī atu ki a rātou, Ko te kupu tēnei a te Ariki, a Ihowā: Ko tā koutou kai, he mea kīnaki ki te toto, e anga ana hoki ō koutou kanohi ki ā koutou whakapakoko, e whakaheke toto ana hoki koutou; ā, e mau rānei te whenua i a koutou? 26 Ko tō koutou tūranga ko ā koutou hoari, e mahia ana e koutou te mea whakarihariha, e whakapokea ana e koutou te wahine a tōna hoa, a tōna hoa; ā, e mau rānei te whenua i a koutou?

27 "Kia pēnei tāu kī atu ki a rātou: Ko te kupu tēnei a te Ariki, a Ihowā: E ora ana ahau, inā, ka hinga i te hoari te hunga i ngā ururua, ā, ko te tangata i te mata o te pārae, ka hoatu ia e ahau hei kai mā ngā kīrehe, ā, ko te hunga i ngā taumaihi, i ngā ana, ka mate rātou i te mate urutā. 28 Ka ururua rawa i ahau te whenua, ka waiho hei keteketenga, ā, ka mutu te whakapehapeha o tōna kaha; ka ururua anō ngā maunga o Īharaira, e kore e haerea e te tangata. 29 Ā, ka mōhio rātou ko Ihowā ahau, ina meinga e ahau te whenua hei ururua, hei keteketenga, mō ā rātou mea whakarihariha katoa i mea ai rātou.

30 "Nā, ko koe, e te tama a te tangata, e kōmuhumuhua ana koe e ngā tama a tōu iwi i te taha o ngā pakitara, i ngā tatau anō o ngā whare, e kōrerorero ana tētahi ki tētahi, ki tōna hoa, ki tōna hoa, e mea ana, ‘Tēnā, kia haere tātou, kia rongo ai tātou i te kupu e puta mai ana i a Ihowā.’ 31 Ā, ko tā rātou haere mai ki a koe rite tonu ki te haerenga mai o te iwi; ko tā rātou noho i tōu aroaro rite tonu anō ki tō tāku iwi; e rongo ana hoki rātou ki āu kupu, kāhore ia e mahi. Ko ō rātou māngai hoki hei whakaahuareka mai, ko ō rātou ngākau kei te whai i tā rātou apo taonga. 32 Nanā, ki a rātou, e rite ana koe ki te waiata rōreka a te reo pai, a te tangata he pai te rangi o tāna mea whakatangi; e rongo ana hoki rātou ki āu kupu, kāhore ia e mahi.

33 "Ā, ina puta tēnei – nanā, tēnei te haere mai nei – kātahi rātou ka mōhio tēnei tonu he poropiti i roto i a rātou e noho ana."