Ierusalimul scăpat
1 Când a auzit împăratul EzechiaIs. 37:1. lucrul acesta, și-a sfâșiat hainele, s-a acoperit cu un sac și s-a dus în Casa Domnului. 2 A trimis pe Eliachim, căpetenia casei împăratului, pe Șebna, logofătul, și pe preoții cei mai bătrâni, acoperiți cu saci, la proroculLuca 3:4. Isaia, fiul lui Amoț. 3 Și i-au zis: „Așa vorbește Ezechia: ‘Ziua aceasta este o zi de necaz, de pedeapsă și de ocară, căci copiii sunt aproape să iasă din pântecele mamei, și nu este putere pentru naștere. 4 Poate2 Sam. 16:12. că Domnul Dumnezeul tău a auzit toate cuvintele lui Rabșache, pe care l-a trimis împăratulCap. 18:35. Asiriei, stăpânul său, să batjocorească pe Dumnezeul cel viu și poate că Domnul Dumnezeul tău îl va pedepsiPs. 50:21. pentru cuvintele pe care le-a auzit. Înalță dar o rugăciune pentru ceilalți care au mai rămas.’" 5 Slujitorii împăratului Ezechia s-au dus dar la Isaia. 6 Și IsaiaIs. 37:6. le-a zis: „Iată ce să spuneți stăpânului vostru: ‘Așa vorbește Domnul: «Nu te speria de cuvintele pe care le-ai auzit și prin care M-au batjocorit slujitoriiCap. 18:17. împăratului Asiriei. 7 Voi pune în el un duhVers. 35-37.Ier. 51:1. care îl va face ca, la auzul unei vești pe care o va primi, să se întoarcă în țara lui și-l voi face să cadă ucis de sabie în țara lui.»’" 8 Rabșache, plecând, a găsit pe împăratul Asiriei luptând împotriva Libnei, căci aflase de plecarea lui dinCap. 18:14. Lachis. 9 Atunci, împăratul Asiriei a primit o veste1 Sam. 23:27. cu privire la Tirhaca, împăratul Etiopiei. I s-a spus: „Iată că acela a pornit cu război împotriva ta." Și împăratul Asiriei a trimis soli din nou lui Ezechia, zicând: 10 „Așa să vorbiți lui Ezechia, împăratul lui Iuda: ‘Să nu te înșele Dumnezeul tău, în careCap. 18:5. te încrezi, zicând: «Ierusalimul nu va fi dat în mâinile împăratului Asiriei.» 11 Iată, ai auzit ce au făcut împărații Asiriei tuturor țărilor și cum le-au nimicit. Și tu să fii izbăvit?! 12 DumnezeiiCap. 18:33. neamurilor pe care le-au nimicit părinții mei au izbăvit ei pe Gozan, pe Haran, pe Rețef și pe fiii luiEzec. 27:23. Eden din Telasar? 13 UndeCap. 18:34. sunt împăratul Hamatului, împăratul Arpadului și împăratul cetăților Sefarvaim, Hena și Iva?’" 14 EzechiaIs. 37:14. a luat scrisoarea din mâna solilor și a citit-o. Apoi s-a suit la Casa Domnului și a întins-o înaintea Domnului, 15 căruia I-a făcut următoarea rugăciune: „Doamne, Dumnezeul lui Israel, care șezi1 Sam. 4:4.Ps. 80:1. pe heruvimi! Tu1 Împ. 18:39.Is. 44:6.Ier. 10:10-12. ești singurul Dumnezeu al tuturor împărățiilor pământului! Tu ai făcut cerurile și pământul. 16 Doamne, pleacă-ȚiPs. 31:2. urechea și ascultă! Doamne, deschide-Ți2 Cron. 6:40. ochii și privește! Auzi cuvintele lui Sanherib, care a trimisVers. 4. pe Rabșache să batjocorească pe Dumnezeul cel viu! 17 Da, Doamne, este adevărat că împărații Asiriei au nimicit neamurile și le-au pustiit țările 18 și că au aruncat în foc pe dumnezeii lor, dar ei nu erau dumnezei, ci erau lucrăriPs. 115:4.Ier. 10:3. făcute de mâna omului, erau lemn și piatră, și i-au nimicit. 19 Acum, Doamne, Dumnezeul nostru, izbăvește-ne din mâna lui Sanherib, ca să știe toate împărățiilePs. 83:18. pământului că numai Tu ești Dumnezeu, Doamne!" 20 Atunci, Isaia, fiul lui Amoț, a trimis să spună lui Ezechia: „Așa vorbește Domnul Dumnezeul lui Israel: ‘Am auzitIs. 37:21. rugăciuneaPs. 65:2. pe care Mi-ai făcut-o cu privire la Sanherib, împăratul Asiriei.’
21 Iată cuvântul pe care l-a rostit Domnul împotriva lui:
‘Fecioara, fiicaPlâng. 2:13. Sionului, te disprețuiește și râde de tine;
fata Ierusalimului dăIov 16:4.Ps. 22:7,8.Plâng. 2:15. din cap după tine.
22 Pe cine ai batjocorit și ai ocărât tu? Împotriva cui ai ridicat glasul?
Și împotriva cui ți-ai ridicat ochii?
Împotriva SfântuluiPs. 71:22.Is. 5:24.Ier. 51:5. lui Israel!
23 Prin soliiCap. 18:17. tăi ai batjocorit pe Domnul și ai zis:
«CuPs. 20:7. mulțimea carelor mele, am suit
vârful munților, coastele Libanului!
Voi tăia cei mai înalți cedri ai lui, cei mai frumoși chiparoși ai lui
și voi atinge creasta lui cea mai înaltă, pădurea lui care este ca o grădină de poame;
24 am săpat și am băut ape străine
și voi seca cu talpa picioarelor mele toate râurile Egiptului.»
25 N-ai auzit că Eu demult am pregătit aceste lucruriIs. 45:7. și că le-am hotărât din vremurile vechi? Acum însă am îngăduit să se împlinească
și să prefaciIs. 10:5. cetăți întărite în mormane de dărâmături.
26 Locuitorii lor sunt neputincioși,
îngroziți și înmărmuriți;
au ajuns ca iarbaPs. 129:6. de pe câmp și ca verdeața fragedă,
ca iarba de pe acoperișuri și ca grâul care se usucă înainte de a-i da spicul.
27 Dar știuPs. 139:1. când stai jos, când ieși și când intri
și când ești furios împotriva Mea.
28 Pentru că ești furios împotriva Mea și pentru că trufia ta a ajuns până la urechile Mele,
de aceea voi pune belciugulIov 41:2.Ezec. 29:4;38:4.Amos 4:2. Meu în nările tale
și zăbala Mea, între buzele tale
și te voi face să te întorci pe drumulVers. 33,36,37. pe care ai venit.
29 Acesta să-ți fie1 Sam. 2:34. Cap. 20:8,9.Is. 7:11,14.Luca 2:12. semnul:
Anul acesta veți mânca ce crește de la sine
și al doilea an, ce va răsări din rădăcinile rămase,
dar în al treilea an veți semăna, veți secera,
veți sădi vii și veți mânca din rodul lor.
30 Rămășița2 Cron. 32:22,23. din casa lui Iuda, ce va mai rămâne,
va prinde iarăși rădăcini dedesubt și deasupra va da rod.
31 Căci din Ierusalim va ieși o rămășiță
și din muntele Sionului, cei scăpați.
Iată ce va face râvnaIs. 9:7. Domnului oștirilor.
32 De aceea, așa vorbește Domnul asupra împăratului Asiriei:
«Nu va intra în cetatea aceasta, nici nu va arunca săgeți în ea,
nu va sta înaintea ei cu scuturi și nu va ridica întărituri de șanțuri împotriva ei.
33 Se va întoarce pe drumul pe care a venit
și nu va intra în cetatea aceasta», zice Domnul.
34 «Căci Eu voi ocrotiCap. 20:6. cetatea aceasta ca s-o mântuiesc,
din pricina Mea și din pricina robului1 Împ. 11:12,13. Meu David.»’"
35 În noaptea2 Cron. 32:21.Is. 37:36. aceea, a ieșit îngerul Domnului și a ucis în tabăra asirienilor o sută optzeci și cinci de mii de oameni. Și, când s-au sculat dimineața, iată că toți erau niște trupuri moarte. 36 Atunci, Sanherib, împăratul Asiriei, și-a ridicat tabăra, a plecat și s-a întors și a locuit la NiniveGen. 10:11.. 37 Și, pe când se închina în casa dumnezeului său Nisroc, Adramelec2 Cron. 32:21. și Șarețer, fiii săi, l-auVers. 7. ucis cu sabia și au fugit în țara Ararat. Și în locul lui a domnit fiul său Esar-HadonEzra 4:2..
Ka Uiuia e Hetekia a Ihāia
1 Nā, i te rongonga o Kīngi Hetekia, ka haea e ia ōna kākahu, ka hīpoki i a ia ki te kākahu taratara, haere ana ki te whare o Ihowā. 2 I ungā hoki e ia a Eriakimi, te rangatira o te whare, rātou ko Hepena kaituhituhi, ko ngā kaumātua o ngā tohunga, he mea hīpoki ki te kākahu taratara, ki a Ihāia poropiti tama a Āmoho. 3 Ā, ka mea rātou ki a ia, "Ko te kupu tēnei a Hetekia, Ko tēnei rā, he rā nō te raruraru, nō te whakatuma, nō te kohukohu; kua tae hoki ngā tamariki ki te whānautanga, heoi kāhore he kaha e whānau ai. 4 Tērā pea ka rongo a Ihowā, tōu Atua ki ngā kupu katoa a Rapahake i ungā mai nei e tōna ariki, e te kīngi o Ahiria, hei whākorekore ki te Atua ora; ā, ka riri ki ngā kupu i rongo ai a Ihowā, tōu Atua. Nā, kia ara tāu īnoi mō ngā toenga e noho nei."
5 Heoi, kua tae ngā tāngata a Kīngi Hetekia ki a Ihāia, 6 ā, ka mea a Ihāia ki a rātou, "Kia pēnei tā koutou kōrero ki tō koutou ariki, ‘Ko te kupu tēnei a Ihowā: Kaua e wehi i ngā kupu i rongo nā koe, ki ēnā i kohukohu mai nā ngā tāngata a te kīngi o Ahiria ki ahau. 7 Nanā, ka hoatu e ahau he wairua ki roto ki a ia, ā, tērā ia e rongo i tētahi rongo, ka hoki ki tōna whenua, ā, ka meinga ia e ahau kia hinga i te hoari i tōna ake whenua.’ "
Te Takutaku a Henakeripi
8 Nā, ka hoki a Rapahake, ā, rokohanga atu e whawhai ana te kīngi o Ahiria ki Rīpina; i rongo hoki ia kua maunu mai ia i Rakihi.
9 Ā, nō tōna rongonga ki a Tirihaka, kīngi o Etiopia, ki te kōrero, "Nanā, kei te haere mai ia ki te whawhai ki a koe," ka unga tāngata anō ia ki a Hetekia, hei mea atu, 10 "Kia pēnei tā koutou kī atu ki a Hetekia kīngi o Hūrā, mea atu: Kei tinihangatia koe e tōu Atua, e okioki atu nā koe, i a ia e kī nā, ‘E kore a Hiruhārama e hoatu ki te ringa o te kīngi o Ahiria.’ 11 Nanā, tēnā koe kua rongo ki tā ngā kīngi o Ahiria i mea ai ki ngā whenua katoa, ki tā rātou hunanga i a rātou; ā, e ora rānei koe? 12 I ora rānei i ō rātou atua ngā tauiwi i hunā rā e ōku mātua, a Kotana, a Harana, a Retepe, me ngā tama a Erene, i Terahara rā? 13 Kei hea te kīngi o Hāmata, te kīngi o Ārapara, te kīngi o te pā o Hēparawaima, o Hena, o Iwa?"
Te Īnoi o Hetekia
14 Nā, ka riro mai i a Hetekia te pukapuka i te ringa o ngā karere, ā, ka kōrerotia e ia. Nā, haere ana a Hetekia ki runga, ki te whare o Ihowā, wherahia ana e ia ki te aroaro o Ihowā. 15 Nā, ka īnoi a Hetekia ki te aroaro o Ihowā, ka mea: "E Ihowā, e te Atua o Īharaira, e noho mai nā i runga o ngā kerupima, ko koe te Atua, ko koe anake, o ngā kīngitanga katoa o te whenua; nāu i hanga te rangi me te whenua. 16 Tahuri mai tōu taringa, e Ihowā, whakarongo mai; titiro mai ōu kanohi, e Ihowā, kia kite koe; whakarongo ki ngā kupu a Henakeripi, i unga mai nei i tēnei hei whākorekore mō te Atua ora.
17 "He tika anō e Ihowā, kua kore i ngā kīngi o Ahiria ngā iwi me ō rātou whenua, 18 kua makaia atu hoki ō rātou atua ki roto ki te ahi; ehara hoki ērā i te atua, engari he mahi nā te ringa tāngata, he rākau, he kōhatu; koia i hunā ai e rātou. 19 Tēnā rā, e Ihowā, e tō mātou Atua, whakaorangia mātou i tōna ringa, kia mōhio ai ngā kīngitanga katoa o te whenua ko Ihowā koe, ko te Atua, ko koe anake."
Te Karere a Ihāia ki te Kīngi
20 Kātahi a Ihāia tama a Āmoho ka unga tāngata ki a Hetekia, hei mea: "Ko te kupu tēnei a Ihowā, a te Atua o Īharaira: I īnoi mai nā koe ki ahau mō Henakeripi kīngi o Ahiria, nā, kua rongo ahau ki a koe. 21 Ko tā Ihowā kupu tēnei i kōrero ai mōna:
‘Kua whakahāwea te tamāhine wāhina a Hiona ki a koe,
kua kataina koe e ia;
kua rūrū te mātenga
o te tamāhine a Hiruhārama ki a koe.
22 Ko wai tāu i whākorekore nā, i kohukohu nā?
Ki a wai tōu reo i whakarahia nā,
tōu mata i kake nā ki runga?
Ki te Mea Tapu o Īharaira!
23 Nā āu karere i whākorekore ai koe i te Ariki,
kua mea nā koe, "Kake ana ahau, me aku tini hāriata,
ki ngā wāhi tiketike o ngā maunga,
ki ngā taha rawa o Repanōna;
ā, ka tuaina e ahau ngā hīta roroa o reira
me ō reira kauri papai;
ā, ka tomo ahau ki te whare tira
haere o tōna wāhi whakamutunga mai,
ki te ngahere o tōna māra hua.
24 Kua keria e ahau,
kua inumia anō ngā wai kē,
ā, ka maroke i te kapu o tōku waewae
ngā awa katoa o Īhipa."
25 " ‘Kāhore rānei koe i rongo
nāku tēnā i mea i mua noa atu,
ā, nāku tēnā i hanga o ngā rā onamata?
Nō nāianei kua meinga e ahau,
ko koe hei mea i ngā pā taiepa
hei pūranga rukerukenga.
26 Koia i iti ai te kaha o ō reira tāngata;
wehi ana rātou, pororaru ana.
Rite tonu rātou ki te tarutaru o te pārae,
ki te otaota matomato,
ki te taru i runga i ngā tuanui,
ki te wīti i ngingio i te mea kīanō i āta tupu noa.
27 " ‘Otiia e mātau ana ahau ki tōu nohoanga iho,
ki tōu haerenga atu, ki tōu haerenga mai,
me tāu nananga ki ahau.
28 Mō tāu nananga ki ahau,
ā, mō tāu whakakake kua tae mai nei ki ōku taringa,
mō reira ka kuhua e ahau tāku matau ki tōu ihu,
tāku paraire ki ōu ngutu,
ā, ka whakahokia koe nā te ara
i haere mai nā koe.’
29 "Ā, ko te tohu tēnei ki a koe:
Ka kai koutou i tēnei tau i ngā mea tupu noa ake,
ā, i te rua o ngā tau ko ngā tupu noa ake o te tau.
Nā, hei te toru o ngā tau koutou whakatō ai, kokoti ai,
whakatō ai i ngā māra wāina, kai iho ai i ngā hua.
30 Nā, tērā e hou anō whakararo ngā pakiaka o ngā mōrehu i mawhiti o te whare o Hūrā,
ā, ka hua ngā hua whakarunga.
31 Nō te mea tērā e puta ake he toenga i Hiruhārama,
he oranga i maunga Hiona;
e taea hoki tēnei e te ngākau nui o Ihowā.
32 "Nā, ko tā Ihowā kupu tēnei mō te kīngi o Ahiria:
E kore ia e haere mai ki tēnei pā,
e kore anō e perea mai he pere e ia ki konei,
e kore anō e maua mai e ia he whakangungu rākau ki mua i tēnei pā,
e haupūria rānei he puke hei whawhaitanga ki konei.
33 Ko te ara i haere mai ai ia, ka hoki anō ia mā reira;
e kore hoki ia e tae mai ki tēnei pā,
e ai tā Ihowā.
34 Ka tiakina hoki e ahau tēnei pā, kia ora ai;
he whakaaro ki ahau, ki tāku pononga anō, ki a Rāwiri."
Te Hinganga me te Matenga o Henakeripi
35 Nā, i taua pō ka puta te anahera a Ihowā, ā, patua iho e ia i te puni o ngā Ahiriana kotahi rau e waru tekau mā rima mano; ā, i te marangatanga ake i te ata, nanā, ō rātou tinana! He tūpāpaku katoa rātou. 36 Heoi, tūria atu ana e Henakeripi kīngi o Ahiria, haere ana, hoki ana, noho rawa atu kei Ninewe.
37 Ā, i a ia e koropiko ana i roto i te whare o tōna atua, o Nitiroko, ka patua e āna tama, e Ataramereke rāua ko Harētere ki te hoari; ā, mawhiti atu ana rāua ki te whenua o Ararata. Ā, ko Etara Harono, ko tāna tama, te kīngi i muri i a ia.