2 Reis 18

CAPITOLELE 18—25

Ezechia împăratul lui Iuda

1 În al treilea an al lui Osea, fiul lui Ela, împăratul lui Israel, a început să domnească Ezechia*2 Cron. 28:27;29:1.Mat. 1:9., fiul lui Ahaz, împăratul lui Iuda. 2 Avea douăzeci și cinci de ani când a ajuns împărat și a domnit douăzeci și nouă de ani la Ierusalim. Mama sa se chema Abi*2 Cron. 29:1., fata lui Zaharia. 3 El a făcut ce este plăcut înaintea Domnului, întocmai cum făcuse tatăl său David. 4 A îndepărtat*2 Cron. 31:1. înălțimile, a sfărâmat stâlpii idolești, a tăiat astarteele și a sfărâmat în bucăți șarpele*Num. 21:9. de aramă pe care-l făcuse Moise, căci copiii lui Israel arseseră până atunci tămâie înaintea lui: îl numeau Nehuștan. 5 El și-a pus*Cap. 19:10.Iov 13:15.Ps. 13:5. încrederea în Domnul Dumnezeul lui Israel; și, dintre toți împărații lui Iuda care au venit după el sau care au fost înainte de el, n-a fost*Cap. 23:25. niciunul ca el. 6 El s-a*Deut. 10:20.Ios. 23:8. alipit de Domnul, nu s-a abătut de la El și a păzit poruncile pe care le dăduse lui Moise Domnul. 7 Și Domnul*2 Cron. 15:2. a fost cu Ezechia, care a izbutit*1 Sam. 18:5,14.Ps. 60:12. în tot ce a făcut. El s-a răsculat*Cap. 16:7. împotriva împăratului Asiriei și nu i-a mai fost supus. 8 A bătut*1 Cron. 4:41.Is. 14:29. pe filisteni până la Gaza și le-a pustiit ținutul, de la toate turnurile*Cap. 17:9. de pază până la cetățile întărite.

Luarea Samariei de asirieni

9 În al*Cap. 17:3. patrulea an al împăratului Ezechia, care era al șaptelea an al lui Osea, fiul lui Ela, împăratul lui Israel, Salmanasar, împăratul Asiriei, s-a suit împotriva Samariei și a împresurat-o. 10 După trei ani a luat-o, în al șaselea an al lui Ezechia, care era al nouălea*Cap. 17:6. an al lui Osea, împăratul lui Israel – atunci a fost luată Samaria. 11 Împăratul*Cap. 17:6. Asiriei a dus pe Israel rob în Asiria și l-a așezat la Halah*1 Cron. 5:26. și Habor, lângă râul Gozan, și în cetățile mezilor, 12 pentru că n-ascultaseră*Cap. 17:7.Dan. 9:6,10. de glasul Domnului Dumnezeului lor și călcaseră legământul Lui; pentru că nici n-ascultaseră, nici nu împliniseră tot ce poruncise Moise, robul Domnului.

Năvălirea lui Sanherib

13 În al*2 Cron. 32:1.Is. 36:1. paisprezecelea an al împăratului Ezechia, Sanherib, împăratul Asiriei, s-a suit împotriva tuturor cetăților întărite din Iuda și a pus stăpânire pe ele. 14 Ezechia, împăratul lui Iuda, a trimis să spună împăratului Asiriei la Lachis: „Am greșit! Depărtează-te de mine. Ce vei pune asupra mea, voi purta." Și împăratul Asiriei a cerut lui Ezechia, împăratul lui Iuda, trei sute de talanți de argint și treizeci de talanți de aur. 15 Ezechia*Cap. 16:8. a dat tot argintul care se afla în Casa Domnului și în vistieriile casei împăratului. 16 Atunci a luat Ezechia, împăratul lui Iuda, și a dat împăratului Asiriei aurul cu care acoperise ușile și ușorii Templului Domnului.

Împresurarea Ierusalimului

17 Împăratul Asiriei a trimis din Lachis la Ierusalim, la împăratul Ezechia, pe Tartan, pe Rab-Saris și pe Rabșache cu o oștire puternică. S-au suit și au ajuns la Ierusalim. Când s-au suit și au ajuns, s-au oprit la canalul de apă al iazului de sus, pe drumul*Is. 7:8. care duce în ogorul înălbitorului. 18 Au chemat pe împărat, și Eliachim, fiul lui Hilchia, mai-marele peste casa împăratului, s-a dus la ei cu Șebna, logofătul, și cu Ioah, fiul lui Asaf, arhivarul. 19 Rabșache le-a zis: „Spuneți lui Ezechia: ‘Așa vorbește marele împărat, împăratul Asiriei: «Ce este încrederea*2 Cron. 32:10. aceasta pe care te bizuiești? 20 Tu ai zis: ‹Pentru război trebuie chibzuință și putere.› Dar acestea sunt doar vorbe în vânt. În cine dar ți-ai pus încrederea de te-ai răsculat împotriva mea? 21 Iată*Ezec. 29:6,7., ai pus-o în Egipt, ai luat în ajutor trestia aceea frântă, care înțeapă și străpunge mâna oricui se sprijină pe ea: așa este Faraon, împăratul Egiptului, pentru toți cei ce se încred în el. 22 Poate că îmi veți spune: ‹În Domnul Dumnezeul nostru ne încredem.› Dar nu este El Acela ale cărui înălțimi*Vers. 4.2 Cron. 31:1;32:12. și altare le-a îndepărtat Ezechia, zicând lui Iuda și Ierusalimului: ‹Să vă închinați înaintea altarului acestuia la Ierusalim›?» 23 Acum fă o învoială cu stăpânul meu, împăratul Asiriei: îți voi da două mii de cai, să vedem dacă poți din partea ta să dai atâția călăreți ca să încalece pe ei. 24 Și cum ai putea îndepărta o căpetenie din cei mai mici slujitori ai stăpânului meu? Îți pui încrederea în Egipt pentru care și călăreți. 25 De altfel, oare fără voia Domnului m-am suit eu împotriva acestui loc, ca să-l nimicesc? Domnul mi-a zis: «Suie-te împotriva țării acesteia și nimicește-o.»’" 26 Eliachim, fiul lui Hilchia, Șebna și Ioah au zis lui Rabșache: „Vorbește robilor tăi în limba aramaică, fiindcă o înțelegem; nu ne vorbi în limba iudaică, în auzul poporului de pe zid." 27 Rabșache le-a răspuns: „Oare stăpânului tău și ție m-a trimis stăpânul meu să spun aceste vorbe? Oare nu acestor oameni care stau pe zid să-și mănânce balega și să-și bea udul cu voi?" 28 Atunci, Rabșache, înaintând, a strigat cu glas tare în limba iudaică și a zis: „Ascultați cuvântul marelui împărat, împăratul Asiriei! 29 Așa vorbește împăratul: ‘Să nu vă înșele*2 Cron. 32:15. Ezechia, căci nu va putea să vă izbăvească din mâna mea. 30 Să nu vă facă Ezechia să vă încredeți în Domnul zicând: «Domnul ne va izbăvi și cetatea aceasta nu va fi dată în mâinile împăratului Asiriei.»’ 31 N-ascultați de Ezechia, căci așa vorbește împăratul Asiriei: ‘Faceți pace cu mine, supuneți-vă mie și fiecare din voi va mânca din via lui și din smochinul lui, fiecare va bea apă din fântâna lui 32 până voi veni și vă voi duce într-o țară ca a voastră, într-o țară cu grâu*Deut. 8:7,8. și cu vin, o țară cu pâine și vii, o țară cu măslini de untdelemn și miere și veți trăi, și nu veți muri. N-ascultați dar de Ezechia, care vă amăgește zicând: «Domnul ne va izbăvi.» 33 Oare dumnezeii*Cap. 19:12.2 Cron. 32:14.Is. 10:10,11. neamurilor au izbăvit ei, fiecare țara lui, din mâna împăratului Asiriei? 34 Unde*Cap. 19:13. sunt dumnezeii Hamatului și Arpadului? Unde sunt dumnezeii Sefarvaimului, Henei și*Cap. 17:24. Ivei? Au izbăvit ei Samaria din mâna mea? 35 Care dintre toți dumnezeii acestor țări și-a izbăvit țara din mâna mea, pentru ca și Domnul*Dan. 3:15. să izbăvească Ierusalimul din mâna mea?’" 36 Poporul a tăcut și nu i-a răspuns o vorbă, căci împăratul dăduse porunca aceasta: „Să nu-i răspundeți." 37 Și Eliachim, fiul lui Hilchia, căpetenia casei împăratului, Șebna, logofătul, și Ioah, fiul lui Asaf, scriitorul, au venit la Ezechia cu hainele sfâșiate*Is. 33:7. și i-au spus cuvintele lui Rabșache.

Ko Kīngi Hetekia o Hūrā

1 Nā, nō te toru o ngā tau o Hohea tama a Eraha kīngi o Īharaira, i kīngi ai a Hetekia tama a Ahata kīngi o Hūrā. 2 E rua tekau mā rima ōna tau i tōna kīngitanga, ā, e rua tekau mā iwa ngā tau i kīngi ai ia ki Hiruhārama; ā, ko te ingoa o tōna whaea ko Api, he tamāhine nā Hakaraia.

3 Nā, he tika tāna mahi ki te titiro a Ihowā, i rite ki ngā mea katoa i mea ai a Rāwiri, tōna tupuna. 4 I whakakāhoretia e ia ngā wāhi tiketike, i tukitukia hoki ngā whakapakoko, tuaina ana e ia te Āhera. Ā, mongamonga ana i a ia te nākahi parāhi, i hangā nei e Mohi; tahu tonu ai hoki ngā tama a Īharaira i te whakakakara ki taua mea ā taea noatia taua rā; ā, tapā ana e ia, ko Nehuhatana.

5 I whakawhirinaki hoki ia ki a Ihowā, ki te Atua o Īharaira; nā, kāhore he rite mōna o ngā kīngi katoa o Hūrā i muri i a ia, o ērā rānei i mua atu i a ia. 6 I piri tonu hoki ia ki a Ihowā, kīhai i mahue te whai i a ia, engari i puritia e ia āna whakahau i whakahau ai a Ihowā ki a Mohi. 7 Nā, i a ia a Ihowā, ā, oti pai ana tāna i ngā wāhi katoa i haere ai ia. Nā, ka whakakeke ia ki te kīngi o Ahiria, ā, kīhai i mahi ki a ia. 8 I patua e ia ngā Pirihitini tae noa ki Kaha, ki ōna rohe, i te taumaihi o ngā kaitūtei ki te pā taiepa.

9 Nā, i te whā o ngā tau o Kīngi Hetekia, arā i te whitu o ngā tau o Hohea tama a Eraha kīngi o Īharaira, ka whakaekea Hamaria e Hāramanehere kīngi o Ahiria, whakapaea ana e ia. 10 Ā, i te mutunga o te toru o ngā tau, ka horo a reira i a rātou; arā nō te ono o ngā tau o Hetekia, koia rā te iwa o ngā tau o Hohea kīngi o Īharaira, ka horo Hamaria. 11 Nā, ka whakahekea e te kīngi o Ahiria a Īharaira ki Ahiria, whakanohoia ana e ia ki Haraha, ki Haporo, ki te taha o te awa o Kotana ki ngā pā anō hoki o ngā Meri. 12 Mō rātou kīhai i rongo ki te reo o Ihowā, o tō rātou Atua, engari takahia ana e rātou tāna kawenata me ngā mea katoa i whakahaua mai e Mohi, e tā Ihowā pononga; kīhai i whakarangona, kīhai i mahia.

Ka Whakaekea e ngā Ahiria a Hūrā

13 Nā, nō te tekau mā whā o ngā tau o Kīngi Hetekia ka whakaekea ngā pā taiepa katoa o Hūrā e Henakeripi kīngi o Ahiria, ā, horo ana i a ia. 14 Nā, ka unga tāngata a Hetekia kīngi o Hūrā ki te kīngi o Ahiria ki Rakihi hei mea, "Kua hara ahau; hoki atu i ahau; ko tau e whakapīkau mai ai ki ahau ka pīkaua e ahau."

Nā, whakaritea ana e te kīngi o Ahiria ki a Hetekia kīngi o Hūrā kia toru rau taranata hiriwa, kia toru tekau hoki taranata kōura. 15 Nā, hoatu ana e Hetekia ki a ia te hiriwa katoa i kitea ki te whare o Ihowā, ki ngā taonga anō o te whare o te kīngi.

16 Nō taua wā anō ka tapahia e Hetekia te kōura o ngā tatau o te temepara o Ihowā, o ngā pou hoki i whakakikoruatia nei e Hetekia kīngi o Hūrā, ā, hoatu ana ki te kīngi o Ahiria.

17 Nā, ka ungā e te kīngi o Ahiria a Taratana, a Rapaharihi, a Rapahake i Rakihi ki a Kīngi Hetekia ki Hiruhārama, he nui te ope. Nā, haere ana rātou, ka tae ki Hiruhārama, ā, i tō rātou taenga atu, ka haere rātou, ka tū ki te awakeri o te puna wai o runga, o tērā i te huarahi o te māra a te kaihoroi kākahu. 18 Nā, ka karanga rātou ki te kīngi, ka puta atu ki a rātou a Eriakimi tama a Hirikia, te rangatira o te whare, a Hepena kaituhituhi, a Ioaha tama a Āhapa te kaiwhakamahara.

19 Nā, ka mea a Rapahake ki a rātou, "Kōrero atu āianei ki a Hetekia:

"Ko te kupu tēnei a te kīngi nui, a te kīngi o Ahiria: He aha tēnei whakawhirinaki, e whakawhirinaki nā koe? 20 E mea nā koe, otiia he mea ngutu kau, Tēnei te ngārahu tika, te kaha mō te whawhai. Nā, e whakawhirinaki ana koe ki a wai, i whakakeke ai koe ki ahau? 21 Nanā, e whakawhirinaki ana koe ki tēnā kākaho pēpē hei tokotoko, ki a Īhipa; ki te pēhia iho e te tangata, ka ngoto ki roto ki tōna ringa, nā, kua tū. Ka pērā anō a Parao kīngi o Īhipa ki te hunga katoa e okioki ana ki a ia.

22 "Otiia ki te mea mai koutou ki ahau, ‘Ko Ihowā, ko tō mātou Atua tā mātou e whakawhirinaki nei,’ he teka ianei ko ia tēnā, nāna nei ngā wāhi tiketike, me ngā āta i whakakāhoretia atu nei e Hetekia, ā, kua mea ia ki a Hūrā rāua ko Hiruhārama, ‘Hei mua i tēnei āta i Hiruhārama koutou koropiko ai’?

23 "Nā, hōmai āianei he utu pupuri ki tōku ariki, ki te kīngi o Ahiria, ā, ka hoatu e ahau ki a koe ētahi hōiho, kia rua mano, ki te taea e koe te whakanoho kaieke ki runga. 24 Ā, me pēhea e taea ai e koe te pare atu te kanohi o tētahi rangatira kotahi o ngā iti rawa o ngā pononga a tōku ariki, ā, ka whakawhirinaki koe ki Īhipa hei hāriata, hei kaieke hōiho māu? 25 I haere kau mai rānei ahau, kāhore a Ihowā, ki te huna i tēnei wāhi? I mea a Ihowā ki ahau, ‘Haere ki te whenua rā huna ai.’ "

26 Kātahi ka mea a Eriakimi tama a Hirikia rātou ko Hepena, ko Ioaha, ki a Rapahake, "Kōrero koa ki āu pononga i te reo Hīriani; e mātau ana hoki mātou ki tēnā reo; kaua e kōrero mai ki a mātou i te reo Hūrai i te mea e whakarongo ana te iwi i runga i te taiepa."

27 Anō rā ko Rapahake ki a rātou, "I ungā mai rānei ahau e tōku ariki ki tōu ariki, ā, ki a koe, hei kōrero i ēnei kupu? He teka ianei i ungā mai ahau e ia ki ngā tāngata e noho ana i runga i te taiepa, kia kainga e rātou tō rātou paru, kia inumia tō rātou mimi, arā e koutou tahi?"

28 Kātahi a Rapahake ka tū, ā, he nui tōna reo ki te karanga i te reo Hūrai; i kōrero ia, i mea: "Whakarongo ki te kupu a te kīngi nui, a te kīngi o Ahiria. 29 Ko te kupu tēnei a te kīngi: Kei tinihangatia koutou e Hetekia; e kore hoki koutou e taea te whakaora e ia i tōna ringa. 30 Kei meinga hoki koutou e Hetekia kia whakawhirinaki ki a Ihowā, i a ia e kī nā, ‘He pono, tērā tātou e whakaorangia e Ihowā, e kore hoki tēnei pā e tukua ki te ringa o te kīngi o Ahiria.’

31 "Kaua e rongo ki a Hetekia; ko te kupu tēnei a te kīngi o Ahiria: ‘Houhia tā koutou rongo ki ahau, ka haere mai ki waho ki ahau; ka kai ai koutou i ngā hua o tāna wāina, o tāna wāina, o tāna piki, o tāna piki, ka inu anō i te wai o tāna puna, o tāna puna; 32 kia tae atu rā anō ahau ki te tiki atu i a koutou ki te whenua pēnei i tō koutou nei whenua, ki te whenua wīti, wāina, ki te whenua taro, māra wāina, ki te whenua hinu ōriwa, honi hoki, kia ora ai koutou, kei mate.

"Kaua hoki e whakarongo ki a Hetekia, i a ia e tohe nā ki a koutou, e mea nā, ‘Mā Ihowā tātou e whakaora.’ 33 I ora rānei i tētahi o ngā atua o ngā tauiwi tōna whenua i te ringa o te kīngi o Ahiria? 34 Kei hea ngā atua o Hāmata, o Ārapara? Kei hea ngā atua o Hēparawaima, o Hena, o Iwa? I whakaorangia rānei e rātou a Hamaria i tōku ringa? 35 Ko wai o ngā atua katoa o ngā whenua, kua whakaorangia e rātou tō rātou whenua i tōku ringa, e whakaorangia ai e Ihowā a Hiruhārama i tōku ringa?"

36 Otiia whakarongo kau ana tērā te iwi, kīhai i whakahoki kupu ki a ia; ko tā te kīngi hoki tēnā i ako ai, i kī ai, "Kaua e whakahoki kupu atu ki a ia."

37 Kātahi ka haere a Eriakimi tama a Hirikia, te rangatira o te whare, a Hepena te kaituhituhi, a Ioaha tama a Āhapa te kaiwhakamahara ki a Hetekia, he mea haehae ō rātou kākahu, ā, kōrerotia ana e rātou ki a ia ngā kupu a Rapahake.