2 Reis 5

Naaman vindecat de lepră

1 Naaman*Luca 4:27., căpetenia oștirii împăratului Siriei, avea trecere*Exod 11:3. înaintea stăpânului său și mare vază, căci prin el izbăvise Domnul pe sirieni. Dar omul acesta tare și viteaz era lepros. 2 Și sirienii ieșiseră în cete la o luptă și aduseseră roabă pe o fetiță din țara lui Israel. Ea era în slujba nevestei lui Naaman. 3 Și ea a zis stăpânei sale: „O, dacă domnul meu ar fi la prorocul acela din Samaria, prorocul l-ar tămădui de lepra lui!" 4 Naaman s-a dus și a spus stăpânului său: „Fata aceea din țara lui Israel a vorbit așa și așa." 5 Și împăratul Siriei a zis: „Du-te la Samaria și voi trimite o scrisoare împăratului lui Israel." A plecat luând cu el zece*1 Sam. 9:8. Cap. 8:8,9. talanți de argint, șase mii de sicli de aur și zece haine de schimb. 6 A dus împăratului lui Israel scrisoarea, care glăsuia așa: „Acum, când vei primi scrisoarea aceasta, vei ști că îți trimit pe slujitorul meu Naaman ca să-l vindeci de lepra lui." 7 După ce a citit scrisoarea, împăratul lui Israel și-a rupt hainele și a zis: „Oare sunt eu Dumnezeu*Gen. 30:2.Deut. 32:39.1 Sam. 2:6., ca să omor și să înviez, de-mi spune să vindec pe un om de lepra lui? Să știți dar și să înțelegeți că el caută prilej de ceartă cu mine." 8 Când a auzit Elisei, omul lui Dumnezeu, că împăratul lui Israel și-a sfâșiat hainele, a trimis să spună împăratului: „Pentru ce ți-ai sfâșiat hainele? Lasă-l să vină la mine și va ști că este un proroc în Israel." 9 Naaman a venit cu caii și cu carul lui și s-a oprit la poarta casei lui Elisei. 10 Elisei a trimis să-i spună printr-un sol: „Du-te și scaldă-te*Cap. 4:41.Ioan 9:7. de șapte ori în Iordan; și carnea ți se va face sănătoasă și vei fi curat." 11 Naaman s-a mâniat și a plecat zicând: „Eu credeam că va ieși la mine, se va înfățișa el însuși, va chema Numele Domnului Dumnezeului lui, își va duce mâna pe locul rănii și va vindeca lepra. 12 Nu sunt oare râurile Damascului, Abana și Parpar, mai bune decât toate apele lui Israel? N-aș fi putut oare să mă spăl în ele și să mă fac curat?" Și s-a întors și a plecat plin de mânie. 13 Dar slujitorii lui s-au apropiat să-i vorbească și au zis: „Părinte, dacă prorocul ți-ar fi cerut un lucru greu, nu l-ai fi făcut? Cu atât mai mult trebuie să faci ce ți-a spus: ‘Scaldă-te și vei fi curat.’" 14 S-a coborât atunci și s-a cufundat de șapte ori în Iordan, după cuvântul omului lui Dumnezeu, și carnea*Iov 33:25. lui s-a făcut iarăși cum este carnea unui copilaș și s-a*Luca 4:27. curățit. 15 Naaman s-a întors la omul lui Dumnezeu cu tot alaiul lui. Când a ajuns, s-a înfățișat înaintea lui și a zis: „Iată, cunosc acum că nu este Dumnezeu*Dan. 2:47;3:29;6:26,27. pe tot pământul decât în Israel. Și acum, primește, rogu-te, un dar*Gen. 33:11. din partea robului tău." 16 Elisei a răspuns: „Viu este*Cap. 3:14. Domnul, al cărui slujitor sunt, că nu*Gen. 14:23.Mat. 10:8.Fapte 8:18,20. voi primi." Naaman a stăruit de el să primească, dar el n-a vrut. 17 Atunci, Naaman a zis: „Fiindcă nu vrei să primești tu, îngăduie să se dea robului tău pământ cât pot duce doi catâri, căci robul tău nu mai vrea să mai aducă altor dumnezei nici ardere-de-tot, nici jertfă, ci va aduce numai Domnului. 18 Iată totuși ce rog pe Domnul să ierte robului tău: când stăpânul meu intră în casa lui Rimon să se închine acolo și se sprijină*Cap. 7:2,17. pe mâna mea, mă închin și eu în casa lui Rimon – să ierte Domnul pe robul tău când mă voi închina în casa lui Rimon!" 19 Elisei i-a zis: „Du-te în pace!"

Ghehazi, lovit cu lepră

După ce a plecat Naaman de la Elisei și a fost la o depărtare bunicică, 20 Ghehazi, slujitorul lui Elisei, omul lui Dumnezeu, a zis în sine: „Iată că stăpânul meu a cruțat pe sirianul acela, Naaman, și n-a primit din mâna lui ce adusese. Viu este Domnul că voi alerga după el și voi căpăta ceva de la el." 21 Și Ghehazi a alergat după Naaman. Naaman, când l-a văzut alergând după el, s-a dat jos din car ca să-i iasă înainte și a zis: „Este bine totul?" 22 El a răspuns: „Totul este bine. Stăpânul meu mă trimite să-ți spun: ‘Iată că au venit la mine doi tineri din muntele lui Efraim, dintre fiii prorocilor, dă-mi pentru ei, te rog, un talant de argint și două haine de schimb.’" 23 Naaman a zis: „Fă-mi plăcerea și ia doi talanți." A stăruit de el și a legat doi talanți de argint în doi saci, împreună cu două haine de schimb, și a pus pe doi din slujitorii săi să le ducă înaintea lui Ghehazi. 24 Ajungând la deal, Ghehazi le-a luat din mâinile lor și le-a pus în casă. Apoi a dat drumul oamenilor acelora, care au plecat. 25 După aceea s-a dus și s-a înfățișat înaintea stăpânului său. Elisei i-a zis: „De unde vii, Ghehazi?" El a răspuns: „Robul tău nu s-a dus nicăieri." 26 Dar Elisei i-a zis: „Oare n-a fost duhul meu cu tine când a lăsat omul acela carul și a venit înaintea ta? Este oare acum vremea de luat argint, haine, măslini, vii, oi, boi, robi și roabe? 27 Lepra lui Naaman se va lipi*1 Tim. 6:10. de tine și de sămânța ta pentru totdeauna." Și Ghehazi a ieșit dinaintea lui Elisei plin*Exod 4:10.Num. 12:10. Cap. 15:5. de lepră, alb ca zăpada.

Te Whakaoranga a Naamana

1 Nā, ko Naamana, ko te rangatira ope a te kīngi o Hīria, he tangata nui i te aroaro o tōna ariki, e whakanuia ana hoki, nō te mea i waiho ia e Ihowā hei kaihōmai i te wikitōria ki a Hīria. He tangata mārohirohi anō ia, he toa, otiia he repera.

2 Nā, i haere atu ngā torohē a ngā Hīriani, ā, riro pārau ana mai i a rātou tētahi kōtiro iti i te whenua o Īharaira; nā, ka waiho ia hei mahi ki te wahine a Naamana. 3 Nā, ka mea tērā ki tōna rangatira, "Auē! Me i tata tōku ariki ki te poropiti i Hamaria rā! Kātahi anō he kaiwhakaora mō tōna repera."

4 Nā, kua haere tētahi, kua kōrero ki tōna ariki, kua mea, "Anei ngā kōrero a te kōtiro o te whenua o Īharaira." 5 Nā, ka mea te kīngi o Hīria, "Haere mai, haere, me tuku pukapuka ahau ki te kīngi o Īharaira."

Nā, haere ana ia, maua ana hoki i tōna ringa tekau ngā taranata hiriwa, e ono mano ngā hekere kōura, tekau ngā whakarua kākahu. 6 Nā, kawea ana e ia te pukapuka ki te kīngi o Īharaira; ko te kōrero tēnei: "Ka tae atu tēnei pukapuka ki a koe, nā, kua ungā atu e ahau tāku tangata a Naamana ki a koe, kia whakaorangia e koe tōna repera."

7 Ā, i te kōrerotanga a te kīngi o Īharaira i te pukapuka, ka haea e ia ōna kākahu, ka mea, "He atua ianei ahau hei whakamate, hei whakaora, i tono mai ai tēnei tangata ki ahau kia whakaorangia te repera o te tangata?" Nā, kia mōhio koutou, kia kite, e rapu ana ia he take riri ki ahau.

8 Ā, nō te rongonga o Eriha tangata a te Atua kua haea e te kīngi o Īharaira ōna kākahu, nā, ka unga tāngata ia ki te kīngi hei mea: "He aha i haea ai e koe ōu kākahu? Me haere mai ia ki ahau ināianei, ā, ka mōhio ia he poropiti tēnei kei a Īharaira."

9 Heoi, haere ana mai a Naamana, me ana hōiho, me ana hāriata, ā, tū ana i te tatau o te whare o Eriha. 10 Nā, ka ungā he tangata e Eriha ki a ia hei mea, "Haere, kia whitu ngā horoinga ki Horano, ā, ka hoki ōu kikokiko ki a koe, ka mā koe."

11 Otirā, ka riri a Naamana, ka haere, ka mea, "Nanā, i mahara ahau, Tērā ia e puta mai ki ahau, e tū, e karanga ki te ingoa o Ihowā, o tōna Atua, ka whakahaere hoki i tōna ringa ki runga ki te wāhi, ā, ka whakaorangia te repera. 12 Ehara ianei a Apāna, a Pārapara, ngā awa o Ramahiku, i te pai atu i ngā wai katoa o Īharaira? Kaua ianei ahau e horoi ki ērā, kia mā ai ahau?" Heoi, tahuri ana ia, ā, haere riri ana.

13 Nā, ka whakatata mai āna tāngata ka kōrero ki a ia, ka mea, "E tōku pāpā mehemea te poropiti i whai kupu ki a koe kia meatia tētahi mea nui, e kore ianei e meatia e koe? Nā tērā noa ake rānei i a ia ka kī mai ki a koe, ‘Horoi, kia mā ai’?" 14 Kātahi ia ka haere ki raro, ā, ka rukuruku i a ia e whitu ngā rukuhanga ki Horano, pērā me tā te tangata a te Atua i kōrero ai; ā, hoki ana ōna kikokiko, ānō he kikokiko nō te tamaiti nohinohi, ā, kua mā ia.

15 Nā, hoki ana ia ki te tangata a te Atua, a ia me tāna huihui katoa, ā, ka tae, ka tū i mua i a ia; ā, ka mea ia, "Nanā, kātahi ahau ka mōhio, kāhore he Atua i te whenua katoa, kei a Īharaira anake. Nā, tēnā, kia tangohia e koe tētahi manaakitanga a tāu pononga."

16 Anō rā ko tērā, "E ora ana a Ihowā, kei tōna aroaro nei ahau e tū ana, e kore e tangohia e ahau." Nā, tohe ana tērā ki a ia kia tangohia; otiia whakakāhore tonu ia.

17 Anō rā ko Naamana, "Ki te kāhore, kāti me hōmai ki tāu pononga he oneone, kia rite ki te kawenga mā ngā muera e rua; e kore hoki tāu pononga e mea i te tahunga tinana, i te patunga tapu rānei ā muri ake mā ētahi atua kē, engari mā Ihowā. 18 Mā Ihowā e whakarere noa te hara o tāu pononga i tēnei mea; arā, ina haere tōku ariki ki te whare o Rimono ki te koropiko i reira, ā, ka whirinaki mai ia ki tōku ringa, ā, ka koropiko ahau i roto i te whare o Rimono. Ka koropiko ahau i roto i te whare o Rimono, me whakarere noa iho e Ihowā te hara o tēnei mea a tāu pononga."

19 Anō rā ko tērā ki a ia, "Haere mārie."

Te Touapo o Kehati

Nā, mawehe atu ana ia i a ia he wāhi iti nei. 20 Otirā, ka mea a Kehati, te kaimahi a Eriha tangata a te Atua, "Nā, kua āta hanga tōku ariki ki tēnei Naamana Hīriani, kīhai nei i tango i tōna ringa i ngā mea i mauria mai nei e ia; e ora ana a Ihowā, ka oma ahau i muri i a ia, ā, ka tango i tētahi mea i a ia."

21 Heoi, whai ana a Kehati i a Naamana. Ā, nō te kitenga o Naamana i tētahi e whai ana i muri i a ia, ka marere iho ia i te hāriata ki te whakatau i a ia mea, "He pai rānei?"

22 Anō rā ko tērā, "He pai. Nā tōku ariki ahau i unga mai hei mea, ‘Nā, tēnei ētahi taitamariki tokorua kua tae mai ki ahau ināianei nō te whenua pukepuke o Ēparaima, nō ngā tama a ngā poropiti; hoatu koa mā rāua tētahi taranata hiriwa, kia rua hoki ngā whakarua kākahu.’ "

23 Nā, ka mea a Naamana, "Whakaae mai, ka tango kia rua taranata." Nā, tohea ana ia e ia, ā, takaia ana e ia ngā taranata hiriwa e rua ki ngā pēke e rua, me ngā whakarua kākahu e rua, ā, whakawahā ana ki āna tāngata tokorua; ā, nā rāua i mau ki tōna aroaro.

24 Ā, nō tōna taenga ki te puke, ka tangohia mai e ia i ō rāua ringa, ā, whakatakotoria ana ki te whare. Nā, tukua atu ana e ia aua tāngata, ā, haere ana rāua. 25 Otiia haere ana ia ki roto, ā, tū ana i te aroaro o tōna ariki.

Nā, ka mea a Eriha ki a ia, "I haere mai koe i hea, e Kehati?"

Anō rā ko ia, "Kāhore noa iho tāu pononga i te haere."

26 Nā, ka mea ia ki a ia, "Kīhai ianei tōku ngākau i haere tahi me koe, i te tahuritanga mai o taua tangata i runga i tōna hāriata ki te whakatau i a koe? He wā ianei tēnei mō te tango moni, mō te tango kākahu, māra ōriwa, māra wāina, hipi, kau, pononga tāne, pononga wāhine rānei? 27 Nā reira ka piri ki a koe te repera o Naamana, ki tōu uri hoki, ā ake ake."

Nā, haere atu ana ia i tōna aroaro, he repera, mā tonu me te hukarere.