2 Reis 6

Securea unui fiu al prorocilor

1 Fiii*Cap. 4:38. prorocilor au zis lui Elisei: „Iată că locul unde locuim noi cu tine este prea strâmt pentru noi. 2 Haidem până la Iordan ca să luăm de acolo fiecare câte o bârnă și să ne facem acolo un loc de locuit." Elisei a răspuns: „Duceți-vă!" 3 Și unul din ei a zis: „Fii bun și vino cu slujitorii tăi!" El a răspuns: „Voi merge." 4 A plecat deci cu ei. Ajungând la Iordan, au tăiat lemne. 5 Și, pe când tăia unul din ei o bârnă, a căzut fierul de la secure în apă. El a strigat: „Ah, domnul meu, era împrumutat!" 6 Omul lui Dumnezeu a zis: „Unde a căzut?" Și i-a arătat locul. Atunci, Elisei a tăiat*Cap. 2:21. o bucată de lemn, a aruncat-o în locul acela, și fierul de la secure a plutit pe apă. 7 Apoi a zis: „Ridică-l!" Și a întins mâna și l-a luat.

Orbirea sirienilor

8 Împăratul Siriei era în război cu Israel. Și, într-un sfat pe care l-a ținut cu slujitorii săi, a zis: „Tabăra mea va fi în cutare loc." 9 Dar omul lui Dumnezeu a trimis să spună împăratului lui Israel: „Ferește-te să treci pe lângă locul acela, căci acolo sunt ascunși sirienii." 10 Și împăratul lui Israel a trimis niște oameni să stea la pândă spre locul pe care i-l spusese și despre care îl înștiințase omul lui Dumnezeu. Aceasta s-a întâmplat nu o dată, nici de două ori. 11 Împăratului Siriei i s-a tulburat inima. A chemat pe slujitorii săi și le-a zis: „Nu voiți să-mi spuneți care din noi este pentru împăratul lui Israel?" 12 Unul din slujitorii săi a răspuns: „Nimeni, împărate, domnul meu, dar prorocul Elisei, care este în Israel, spune împăratului lui Israel cuvintele pe care le rostești în odaia ta de culcare." 13 Și împăratul a zis: „Duceți-vă și vedeți unde este, ca să trimit să-l prindă." Au venit și i-au spus: „Iată că este la*Gen. 37:17. Dotan." 14 A trimis acolo cai, care și o oaste puternică. Au ajuns noaptea și au înconjurat cetatea. 15 Slujitorul omului lui Dumnezeu s-a sculat dis-de-dimineață și a ieșit. Și iată că o oaste înconjura cetatea cu cai și care. Și slujitorul a zis omului lui Dumnezeu: „Ah, domnul meu, cum vom face?" 16 El a răspuns: „Nu te teme, căci mai mulți*2 Cron. 32:7.Ps. 55:18.Rom. 8:31. sunt cei cu noi decât cei cu ei." 17 Elisei s-a rugat și a zis: „Doamne, deschide-i ochii să vadă!" Și Domnul a deschis ochii slujitorului, care a văzut muntele plin de cai și de care*Cap. 2:11.Ps. 34:7;68:17.Zah. 1:8;6:1-7. de foc împrejurul lui Elisei. 18 Sirienii s-au coborât la Elisei. El a făcut atunci următoarea rugăciune către Domnul: „Lovește, rogu-Te, pe poporul acesta cu orbire!" Și Domnul i-a lovit*Gen. 19:11. cu orbire, după cuvântul lui Elisei. 19 Elisei le-a zis: „Nu este aceasta calea și nu este aceasta cetatea; veniți după mine și vă voi duce la omul pe care-l căutați." Și i-a dus la Samaria. 20 Când au intrat în Samaria, Elisei a zis: „Doamne, deschide ochii oamenilor acestora să vadă!" Și Domnul le-a deschis ochii și au văzut că erau în mijlocul Samariei. 21 Împăratul lui Israel, văzându-i, a zis lui Elisei: „Să-i măcelăresc, să-i măcelăresc, părinte?" 22 „Să nu-i măcelărești", a răspuns Elisei. „Obișnuiești tu oare să măcelărești pe aceia pe care îi iei prinși cu sabia și cu arcul tău? Dă-le*Rom. 12:20. pâine și apă, ca să mănânce și să bea, apoi să se ducă la stăpânul lor." 23 Împăratul lui Israel le-a dat un prânz mare și ei au mâncat și au băut, apoi le-a dat drumul și au plecat la stăpânul lor. Și oștile sirienilor nu s-au*Cap. 5:2. Vers. 8,9. mai întors pe ținutul lui Israel.

Împresurarea Samariei

24 După aceea, Ben-Hadad, împăratul Siriei, strângându-și toată oștirea, s-a suit și a împresurat Samaria. 25 În Samaria a fost o mare foamete și atât de mult au strâmtorat-o, încât un cap de măgar prețuia optzeci de sicli de argint și un sfert de cab de găinaț de porumbel, cinci sicli de argint. 26 Și, pe când trecea împăratul pe zid, o femeie i-a strigat: „Scapă-mă, împărate, domnul meu!" 27 El a răspuns: „Dacă nu te scapă Domnul, cu ce să te scap eu? Cu venitul ariei sau al teascului?" 28 Și împăratul i-a zis: „Ce ai?" Ea a răspuns: „Femeia aceea mi-a zis: ‘Dă-mi pe fiul tău să-l mâncăm astăzi, și mâine vom mânca pe fiul meu.’ 29 Noi am*Lev. 26:29.Deut. 28:53,57. fiert pe fiul meu și l-am mâncat. Și în ziua următoare i-am zis: ‘Dă pe fiul tău să-l mâncăm.’ Dar ea a ascuns pe fiul ei." 30 Cum a auzit împăratul cuvintele acestei femei, și-a rupt*1 Împ. 21:27. hainele, când stătea pe zid. Și poporul a văzut că pe dinăuntru avea un sac de păr pe trup. 31 Împăratul a zis: „Să mă*Rut 1:17.1 Împ. 19:2. pedepsească Dumnezeu cu toată asprimea dacă va rămâne astăzi capul lui Elisei, fiul lui Șafat, pe trupul lui!" 32 Elisei ședea în casă și bătrânii*Ezec. 8:1;20:1. ședeau lângă el. Împăratul a trimis pe cineva înainte. Dar, înainte ca să ajungă solul, Elisei a zis bătrânilor: „Vedeți*Luca 13:32. că acest fiu de ucigaș*1 Împ. 18:4. trimite pe cineva să-mi ia capul? Ascultați! Când va veni solul, închideți ușa și opriți-l la ușă; nu se aude oare sunetul pașilor stăpânului său în urma lui?" 33 Pe când le vorbea el încă, solul se și coborâse la el, și împăratul a zis: „Iată, răul acesta vine de la Domnul. Ce mai am*Iov 2:9. de nădăjduit de la Domnul?"

Te Merekara o te Toki

1 Nā, ka mea ngā tama a ngā poropiti ki a Eriha, "Nanā, ko te wāhi e noho nei mātou i tōu aroaro he kūiti rawa mō tātou. 2 Tēnā, tukua mātou kia haere ki Horano, ki te tango kurupae mai i reira, tēnei, tēnei o mātou, ka hanga ai i tētahi wāhi i reira hei nohoanga mō tātou."

Ā, ka whakahokia e ia, "Haere koutou."

3 Nā, ka mea tētahi, "Tēnā, whakaae mai kia haere koe i āu pononga."

Anō rā ko ia, "Ka haere anō ahau." 4 Heoi, haere ana ia i a rātou.

I tō rātou taenga ki Horano, kei te topetope rākau. 5 Otiia i tētahi e tua ana i te rākau, ka marere te pane o te toki ki te wai; nā, ka karanga ia, ka mea, "Auē, e tōku ariki! He toki nā te tangata."

6 Nā, ka mea te tangata a te Atua, "Tēnā koa te wāhi i marere ai?" Ā, ka whakaaturia e ia ki a ia te wāhi. Nā, tapahia ana e ia tētahi rākau, ā, makā ana ki reira, nā, kua mānu taua rino.

7 Nā, ka mea ia, "Tangohia ki a koe." Nā, ka totoro tōna ringa, ā tangohia ana e ia.

Ka Tāwhitia e Eriha ngā Hīriani

8 Nā, ka whawhai te kīngi o Hīria ki a Īharaira; ā, ka whakatakoto whakaaro ia ki āna tāngata, ka mea, "Ko te wāhi hei puni mōku, kei mea."

9 Nā, ka tono tāngata te tangata a te Atua ki te kīngi o Īharaira ki te kī atu: "Kia tūpato kei tika koe nā taua wāhi; kei te haere hoki ngā Hīriani ki raro, ki reira." 10 Nā, ka unga tāngata te kīngi o Īharaira ki te wāhi i kīia rā e te tangata a te Atua ki a ia, i whakatūpato ai ia i a ia; ā, ka hōnea ia i reira, ehara anō i te tuatahi, i te tuarua rānei.

11 Nā, pōhewa noa iho te ngākau o te kīngi o Hīria i tēnei mea; ā, ka karangatia e ia āna tāngata, ka mea ki a rātou, "E kore ianei koutou e whakaatu ki ahau, ko wai o tātou kei te kīngi o Īharaira?"

12 Ka mea tētahi o āna tāngata, "Kāhore, e tōku ariki, e te kīngi. Engari ko Eriha, ko te poropiti kei roto i a Īharaira, kei te whakaatu ki te kīngi o Īharaira i ngā kupu e kōrero ai koe i tōu whare moenga."

13 Nā, ka mea ia, "Tīkina, tirohia, kei hea ia, kia ungā ai e ahau he tāngata ki te tiki i a ia." Ā, ka kōrerotia ki a ia: "Nanā, kei Rōtana." 14 Nā, tonoa ana e ia ki reira he hōiho, he hāriata, me tētahi ope nui; ā, haere pō ana rātou, karapotia ana te pā.

15 Nā, i te marangatanga o te kaimahi a te tangata a te Atua i te atatū, i te putanga ki waho, nā, he taua e karapoti ana i te pā, me ngā hōiho, me ngā hāriata. Nā, ka mea tāna tangata ki a ia, "Auē, e tōku ariki, me aha tātou?"

16 Anō rā ko ia, "Kaua e wehi; hira ake hoki ō tātou hoa i ō rātou hoa." 17 Nā, ka īnoi a Eriha, ā, ka mea, "E Ihowā, kia titiro ōna kanohi, kia kite ai ia." Nā, whakatirohia ana ngā kanohi o taua taitamariki; ā, ka kite ia. Nā, kapi tonu te maunga i te hōiho i te hāriata ahi i ngā taha katoa o Eriha.

18 Nā, i tō rātou haerenga ki raro ki a ia, ka īnoi a Eriha ki a Ihowā, ka mea, "Tēnā rā, patua tēnei iwi kia matapō." Nā, patua ana rātou e ia kia matapō, pērā tonu ia me tā Eriha i kī ai.

19 Nā, ka mea a Eriha ki a rātou, "Ehara tēnei i te huarahi, ehara hoki tēnei i te pā; whai mai i ahau, ā, māku koutou e ārahi ki tā koutou tangata e rapu nei." Ā, ārahina ana rātou e ia ki Hamaria.

20 Ā, nō te taenga ki Hamaria, ka mea a Eriha, "E Ihowā, whakatirohia ngā kanohi o ēnei, kia kite ai rātou." Nā, whakatirohia ana e Ihowā ō rātou kanohi, ā, ka kite rātou; nā, i waenganui pū rātou o Hamaria.

21 Nā, ka mea te kīngi o Īharaira ki a Eriha, i tōna kitenga i a rātou, "Kia patua e ahau, e tōku pāpā? Kia patua e ahau?"

22 Anō rā ko ia, "Kaua e patua e koe. E patua rānei e koe āu i hopu ai ki tāu hoari, ki tāu kōpere? Whakatakotoria he taro, he wai ki ō rātou aroaro, kia kai rātou, kia inu, kia hoki ki tō rātou ariki."

23 Nā, takā ana e ia he kai mā rātou, he nui; ā, ka kai rātou, ka inu, ka tonoa atu rātou e ia, ā, haere ana rātou ki tō rātou ariki.

Nā, heoi anō haerenga mai o ngā taua a ngā Hīriani ki te whenua o Īharaira.

Te Whakapaeanga o Hamaria

24 Nā, muri iho i tēnei, ka huihuia e Pēneharara kīngi o Hīria tāna ope katoa, ā, haere ana, whakapaea ana a Hamaria. 25 Nā, nui atu te matekai o Hamaria; nā, whakapaea ana a reira e rātou, nāwai ā ka hokona te upoko kāihe mō ngā pīhi hiriwa e waru tekau, te wāhi whā hoki o te kapa paru kūkupa mō ngā pīhi hiriwa e rima.

26 Nā, i te kīngi o Īharaira e haere ana nā runga i te taiepa, ka karanga tētahi wahine ki a ia, ka mea, "Whakaorangia, e te ariki, e te kīngi."

27 Anō rā ko ia, "Ka kore nei a Ihowā e whakaora i a koe, kei hea he mea māku hei whakaora i a koe? Kei te patunga wīti rānei? Kei te poka wāina rānei?" 28 Ā, ka mea te kīngi ki a ia, "He aha tāu?"

Anō rā ko ia, "I mea mai te wahine nei ki ahau, ‘Hōmai tāu tama hei kai mā tāua āianei, ā, hei āpōpō ka kai tāua i tāku tama.’ 29 Heoi, kōhuatia ana e māua tāku tama, kainga ana e māua. Nā, i te aonga ake ka mea atu ahau ki a ia, ‘Hōmai tāu tama kia kainga e tāua,’ nā, kua hunā e ia tāna tama."

30 Nā, i te rongonga o te kīngi i ngā kupu a taua wahine, ka haea e ia ōna kākahu – i runga hoki ia i te taiepa e haere ana; ā, ka titiro te iwi, nā, he kākahu taratara tēnā kei roto, kei tōna kiri – 31 kātahi ia ka mea, "Kia meatia mai tēnei ki ahau e te Atua, me tētahi atu mea, ki te ū te mātenga o Eriha tama a Hāpata ki runga ki a ia āianei!"

32 Otiia i noho a Eriha i roto i tōna whare, ā, i noho tahi rātou ko ngā kaumātua; nā, ka unga tangata te kīngi i tōna aroaro. Otiia kīanō te karere i tae noa ki a ia, ka mea ia ki ngā kaumātua, "Kia kite koutou kua unga tangata mai tēnei tama a te kaikōhuru ki te tango i tōku upoko? Kia mōhio, ina tae mai te karere, tūtakina te tatau, kia ū hoki te pupuri atu i te tatau ki a ia. He teka ianei kei muri i a ia te tapuwae o ngā waewae o tōna ariki?"

33 I a ia anō e kōrero ana ki a rātou, nā, ko te karere kua tae iho ki a ia; ā, ka mea ia, "Nanā, nā Ihowā tēnei kino; ko te aha tāku e tatari atu ai anō i a Ihowā?"