2 Samuel 18

Absalom ucis de Ioab

1 David a numărat poporul care era cu el și a pus peste ei căpetenii peste mii și căpetenii peste sute. 2 A pus o treime din popor sub porunca lui Ioab, o treime*Cap. 15:19. sub Abișai, fiul Țeruiei, fratele lui Ioab, și o treime sub Itai din Gat. Și împăratul a zis poporului: „Vreau să ies și eu împreună cu voi." 3 Dar poporul*Cap. 21:17. a zis: „Să nu ieși! Căci dacă vom lua-o la fugă, luarea aminte nu se va îndrepta asupra noastră și, când vor cădea jumătate din noi, nu vor lua seama la noi, dar tu ești ca zece mii dintre noi, și acum este mai bine să ne vii în ajutor din cetate." 4 Împăratul le-a răspuns: „Voi face ce credeți că este mai bine." Și împăratul a stat lângă poartă, în timp ce tot poporul ieșea cu sutele și miile. 5 Împăratul a dat următoarea poruncă lui Ioab, lui Abișai și lui Itai: „Pentru dragostea pe care o aveți față de mine, purtați-vă blând cu tânărul Absalom!" Și tot poporul*Vers. 12. a auzit porunca împăratului, dată tuturor căpeteniilor cu privire la Absalom. 6 Poporul a ieșit în câmp înaintea lui Israel și bătălia a avut loc în pădurea*Ios. 17:15,18. lui Efraim. 7 Acolo, poporul lui Israel a fost bătut de slujitorii lui David și a fost o mare înfrângere în ziua aceea, ca douăzeci de mii de oameni. 8 Lupta s-a întins pe tot ținutul și pădurea a mâncat mai mult popor în ziua aceea decât a mâncat sabia. 9 Absalom s-a pomenit în fața oamenilor lui David. Era călare pe un catâr. Catârul a pătruns sub ramurile încâlcite ale unui mare stejar, și capul lui Absalom s-a prins de stejar; a rămas astfel spânzurat între cer și pământ, și catârul care era sub el a trecut înainte. 10 Un om, văzând lucrul acesta, a venit și a spus lui Ioab: „Iată, am văzut pe Absalom spânzurat de un stejar." 11 Și Ioab a zis omului care i-a adus știrea aceasta: „L-ai văzut! De ce dar nu l-ai tăiat pe loc? Ți-aș fi dat zece sicli de argint și un brâu." 12 Dar omul acela a zis lui Ioab: „Chiar dacă aș cântări în mâna mea o mie de sicli de argint, n-aș pune mâna pe fiul împăratului, căci noi am auzit*Vers. 5. următoarea poruncă pe care v-a dat-o împăratul ție, lui Abișai și lui Itai: ‘Luați seama fiecare la tânărul Absalom!’ 13 Și, dacă l-aș fi omorât mișelește, nimic n-ar fi rămas ascuns împăratului și tu însuți ai fi fost împotriva mea." 14 Ioab a zis: „Nu voi zăbovi atâta cu tine!" Și a luat trei săgeți în mână și le-a înfipt în inima lui Absalom, care era încă plin de viață în mijlocul stejarului. 15 Zece tineri, care duceau armele lui Ioab, au înconjurat pe Absalom, l-au lovit și l-au omorât. 16 Ioab a sunat din trâmbiță, și poporul s-a întors, încetând astfel să mai urmărească pe Israel, oprit de Ioab. 17 Au luat pe Absalom, l-au aruncat într-o groapă mare din mijlocul pădurii și au pus*Ios. 7:26. peste el o grămadă foarte mare de pietre. Tot Israelul a fugit, fiecare în cortul lui. 18 Pe când trăia, Absalom își ridicase un stâlp de aducere aminte în valea împăratului*Gen. 14:17.. Căci zicea: „N-am*Cap. 14:27. fii prin care să se poată păstra aducerea aminte a numelui meu." Și a pus numele său stâlpului, care și astăzi se numește Stâlpul lui Absalom.

Solia lui Cuși

19 Ahimaaț, fiul lui Țadoc, a zis: „Lasă-mă să dau fuga și să duc împăratului vestea cea bună că Domnul i-a făcut dreptate, scăpându-l din mâna vrăjmașilor săi." 20 Ioab i-a zis: „Nu tu ai să duci veștile azi; le vei duce într-o altă zi, dar nu astăzi, fiindcă fiul împăratului a murit." 21 Și Ioab a zis lui Cuși: „Du-te și vestește împăratului ce ai văzut." Cuși s-a închinat înaintea lui Ioab și a dat fuga. 22 Ahimaaț, fiul lui Țadoc, a zis iarăși lui Ioab: „Orice s-ar întâmpla, lasă-mă să alerg după Cuși." Și Ioab a zis: „Pentru ce vrei să alergi, fiule? Nu este o solie care-ți va fi de folos." 23 „Orice s-ar întâmpla, vreau să alerg", a zis din nou Ahimaaț. Și Ioab i-a zis: „Dă fuga!" Ahimaaț a alergat pe drumul care duce în câmpie și a luat-o înaintea lui Cuși. 24 David ședea între cele două porți. Caraula*2 Împ. 9:17. s-a dus pe acoperișul porții spre zid; a ridicat ochii și s-a uitat. Și iată că un om alerga singur-singurel. 25 Caraula a strigat și a dat de știre împăratului. Împăratul a zis: „Dacă este singur, aduce vești." Și omul acela se apropia din ce în ce mai mult. 26 Caraula a văzut un alt om alergând și a strigat la portar: „Iată, un om aleargă singur-singurel." Împăratul a zis: „Și el aduce vești." 27 Caraula a zis: „Alergătura celui dintâi pare că e a lui Ahimaaț, fiul lui Țadoc." Și împăratul a zis: „Este un om de bine și aduce vești bune." 28 Ahimaaț a strigat și a zis împăratului: „Este bine de tot!" S-a închinat înaintea împăratului cu fața până la pământ și a zis: „Binecuvântat să fie Domnul Dumnezeul tău, care a dat în mâinile noastre pe cei ce ridicau mâna împotriva domnului nostru, împăratul." 29 Împăratul a zis: „Tânărul Absalom este bine, sănătos?" Ahimaaț a răspuns: „Am văzut o mare învălmășeală când a trimis Ioab pe slujitorul împăratului și pe mine, slujitorul tău, dar nu știu ce era." 30 Și împăratul a zis: „Stai colea la o parte." Și Ahimaaț a stat deoparte. 31 Îndată a sosit Cuși. Și a zis: „Să afle domnul meu, împăratul, vestea cea bună! Astăzi, Domnul ți-a făcut dreptate, scăpându-te din mâna tuturor celor ce se ridicau împotriva ta." 32 Împăratul a zis lui Cuși: „Tânărul Absalom este bine, sănătos?" Cuși a răspuns: „Ca tânărul acesta să fie vrăjmașii domnului meu, împăratul, și toți cei ce se ridică împotriva ta, ca să-ți facă rău!" 33 Atunci, împăratul, cutremurându-se, s-a suit în odaia de sus a porții și a plâns. Pe când mergea, zicea: „Fiul*Cap. 19:4. meu Absalom! Fiul meu, fiul meu Absalom! Cum n-am murit eu în locul tău! Absalom, fiul meu, fiul meu!"

Te Hinganga me te Matenga o Apohārama

1 Nā, ka taua e Rāwiri tōna nuinga, ā, whakaritea ana e ia he rangatira mano mō rātou, he rangatira rau. 2 Nā, ka tonoa te iwi e Rāwiri; ko tētahi kotahi toru i raro i te ringa o Ioapa, ko tētahi kotahi toru i raro i te ringa o Āpihai tama a Teruia, teina o Ioapa, ā, ko tētahi kotahi toru hoki i raro i te ringa o Itai Kiti. I mea anō te kīngi ki te iwi, "He pono ka haere tahi atu anō hoki ahau i a koutou."

3 Nā, ka mea te iwi, "Kaua koe e puta ki waho. Ki te rere hoki mātou, e kore rātou e whai whakaaro ki a mātou. Ahakoa ko te hāwhe o mātou i mate, e kore rātou e whai whakaaro ki a mātou; tēnā ko koe, e rite ana koe ki ngā mano kotahi tekau o mātou. Nō reira he pai kē ko koe hei āwhina ake mō mātou i roto i te pā."

4 Nā, ka mea te kīngi ki a rātou, "Me mea e ahau ngā mea e pai ana ki tā koutou titiro."

Nā, tū ana te kīngi ki te taha o te kūwaha, me te puta atu te iwi, ōna rau, ōna mano. 5 Ā, i ako te kīngi ki a Ioapa, ki a Āpihai, ki a Itai, i mea, "Mahara ki ahau, kia āta hanga hoki ki taua taitama, ki a Apohārama." I rongo anō te iwi katoa i te kīngi e ako ana i ngā rangatira katoa ki te tikanga mō Apohārama.

6 Nā, ko te putanga o te iwi ki te pārae ki te tū ki a Īharaira; ā, i te ngahere o Ēparaima te whawhai. 7 Nā, patua iho i reira ngā tāngata o Īharaira e ngā tāngata a Rāwiri, nui atu te parekura i reira i taua rā, e rua tekau mano tāngata. 8 Ā, tohatoha noa i reira te whawhai ki te mata katoa o te whenua; tokomaha atu o te iwi i pau i te ngahere i ngā mea i pau i te hoari i taua rā.

9 Nā, ka tūpono a Apohārama ki ngā tāngata a Rāwiri. I runga anō i te muera o Apohārama e noho ana. Nā, ko te haerenga o te muera i raro i ngā peka mātotoru o tētahi oki nui. Kua mau tōna mātenga ki te oki, ā, tārewa ana ia i te takiwā o te rangi, o te whenua; haere atu ana te muera i raro i a ia.

10 Nā, ka kite tētahi tangata, whakaaturia ana e ia ki a Ioapa; i mea hoki, "Nanā, i kite ahau i a Apohārama e iri ana i tētahi oki."

11 Nā, ka mea a Ioapa ki taua tangata nāna nei i whakaatu ki a ia, "Ha, i kite koe, ā, he aha ia tē patua ai e koe i reira ki te whenua? Pēnei tekau ngā hekere hiriwa kua hoatu e ahau ki a koe, me tētahi whītiki."

12 Nā, ka mea taua tangata ki a Ioapa, "Ahakoa ka riro mai i tōku ringa ngā pīhi hiriwa kotahi mano, pāuna rawa, e kore e totoro tōku ringa ki te tama a te kīngi; i a tātou hoki e whakarongo ana i ako te kīngi i a koe, i a Āpihai, i a Itai, i mea, ‘Kia tūpato kei pā tētahi ki te taitama rā, ki a Apohārama.’ 13 Mehemea hoki i mahi teka ahau, i mea i te mate mōna (e kore hoki tētahi mea e ngaro i te kīngi), i reira ko koe tonu nā e tū kē i ahau."

14 Kātahi a Ioapa ka mea, "E kore e pai kia roa ahau nei i a koe." Nā, ka mau tōna ringa ki ētahi tao e toru, werohia atu ana e ia ki te ngākau o Apohārama, i a ia anō e ora ana i waenganui o te oki. 15 Nā, karapotia ana ia e ngā taitama kotahi tekau, e ngā kaimau patu a Ioapa, ā, patua ana a Apohārama e rātou, whakamatea ana.

16 Nā, whakatangihia ana e Ioapa te tētere, ā, hoki ana te iwi i te whai i a Īharaira. Nā Ioapa hoki i pēhi te iwi. 17 Nā, ka mau rātou ki a Apohārama, ka maka i a ia ki tētahi poka nui i te ngahere, ā, nui atu te pūranga kōhatu i haupūria ki runga ki a ia, ā, whati ana a Īharaira katoa ki tōna tēneti, ki tōna tēneti.

18 Nā, i tōna oranga i tīkina e Apohārama, i whakaarahia te pou mōna, ko tērā i te raorao o te kīngi; i mea hoki ia, "Kāhore āku tama e maharatia ai tōku ingoa." Nā, huaina iho e ia tōna ingoa ki taua pou; e huaina nei anō a reira, ko te tohu a Apohārama ā tae noa ki tēnei rā.

Ka Rongo a Rāwiri i te Matenga o Apohārama

19 Kātahi ka mea a Ahimāta tama a Hāroko, "Tukua ahau kia rere ki te kōrero ki te kīngi i tā Ihowā whakatikanga i tāna whakawā ki ōna hoariri."

20 Nā, ka mea a Ioapa, "Kaua koe e kawe kōrero i tēnei rā; engari me kawe kōrero koe a tētahi atu rā; i tēnei rā ia e kore koe e kawe kōrero; kua mate hoki te tama a te kīngi."

21 Kātahi ka mea a Ioapa ki te Kuhi, "Haere, kōrerotia ki te kīngi tāu i kite ai." Nā, ka piko iho te Kuhi ki a Ioapa, ā, rere ana.

22 Kātahi ka mea anō a Ahimāta tama a Hāroko ki a Ioapa, "He ahakoa pēhea, kia rere anō ahau i muri i te Kuhi."

Ā, ka mea a Ioapa, "Kia rere koe hei aha, e tāku tama? Kāhore nei hoki he painga ki a koe o ngā kōrero."

23 "He ahakoa rā, e ai kī tāna, me rere anō ahau."

Nā, ka mea tērā ki a ia, "E rere." Kātahi ka rere a Ahimāta i te ara o te mānia, ā, ka mahue te Kuhi.

24 Nā, e noho ana a Rāwiri i waenganui i ngā kūwaha e rua; i piki anō te kaititiro ki te tuanui i runga i te kūwaha, ki te taiepa; ko te marangatanga ake o ōna kanohi, ka titiro, nā, ko tētahi tangata e rere mai ana, tōna kotahi. 25 Nā, ka karanga te kaititiro, ka whakaatu ki te kīngi.

Anō rā ko te kīngi, "Ki te mea ko ia anake, he kōrero kei tōna māngai." Nā, haere tonu mai ana tērā, ā, ka tata.

26 I kite anō te kaititiro i tētahi atu tangata e rere mai ana, ā, ka karanga iho te kaititiro ki te kaitiaki o te kūwaha, ka mea, "Tērā he tangata e rere mai rā, ko ia anake."

Ā, ka mea te kīngi, "He kōrero anō tā tērā."

27 Nā, ka mea te kaititiro, "Ki tāku titiro rite tonu te rere a te tuatahi ki te rere a Ahimāta tama a Hāroko."

Ā, ka mea te kīngi, "He tangata pai ia, e haere mai ana me ngā kōrero pai."

28 Nā, ka karanga a Ahimāta, ka mea ki te kīngi, "Kei te pai katoa." Nā, ka piko iho tōna mata ki te whenua ki te aroaro o te kīngi, ā, ka mea, "Kia whakapaingia a Ihowā, tōu Atua, nāna nei i tuku mai ngā tāngata i totoro nei tō rātou ringa ki tōku ariki, ki te kīngi."

29 Nā, ka mea te kīngi, "Kei te pai rānei te taitama a Apohārama?"

Anō rā ko Ahimāta, "I te tononga a Ioapa i te tangata a te kīngi, i ahau, i tāu pononga, i kite ahau i te ngangau nui, heoi kīhai i mōhio he aha rānei."

30 Nā, ka mea te kīngi ki a ia, "Haere ake, e tū ki konei." Nā, haere ana ia, ā, tū ana.

31 Nā, ko te haerenga mai o te Kuhi; ā, ka mea te Kuhi, "He kōrero, e tōku ariki, e te kīngi; kua whakatikaia hoki e Ihowā tāu whakawā i te hunga i whakatika mai rā ki a koe."

32 Anō rā ko te kīngi ki te Kuhi, "Kei te pai rānei te taitama, a Apohārama?"

Ā, ka mea te Kuhi, "Kia rite ki taua taitama ngā hoariri o tōku ariki, o te kīngi, me te hunga katoa e whakatika ana ki a koe hei mea i te kino mōu."

33 Nā, oho pū te mauri o te kīngi, ā, piki ana ki te rūma i runga i te kūwaha, tangi ana. Ko tāna kōrero tēnei i a ia e haere ana: "E tāku tama, e Apohārama, e tāku tama, e tāku tama, e Apohārama! He pai mehemea ko ahau i mate, ā, kaua koe, e Apohārama, e tāku tama, e tāku tama."