Răscoala lui Absalom
1 DupăCap. 12:11. aceea, Absalom și-a pregătit care și cai și cincizeci de oameni care1 Împ. 1:5. alergau înaintea lui. 2 Se scula dis-de-dimineață și stătea la marginea drumului, la poartă. Și ori de câte ori avea cineva vreo neînțelegere și se ducea la împărat la judecată, Absalom îl chema și zicea: „Din ce cetate ești?" După ce-i răspundea: „Sunt din cutare seminție a lui Israel", 3 Absalom îi zicea: „Iată, pricina ta este bună și dreaptă, dar nimeni din partea împăratului nu te va asculta." 4 Absalom zicea: „DeJud. 9:29. m-ar pune pe mine judecător în țară! Orice om care ar avea o neînțelegere și o judecată ar veni la mine, și i-aș face dreptate." 5 Și, când se apropia cineva să se închine înaintea lui, el îi întindea mâna, îl apuca și-l săruta. 6 Absalom se purta așa cu toți aceia din Israel care se duceau la împărat să ceară dreptate. Și Absalom câștigaRom. 16:18. inima oamenilor lui Israel. 7 După trecere de patruzeci15:7 Sau: patru. de ani, Absalom a zis împăratului: „Dă-mi voie să mă duc la Hebron să împlinesc o juruință pe care am făcut-o Domnului. 8 Căci robulGen. 28:20,21. tău a făcut o juruință1 Sam. 16:2., cândCap. 13:38. locuiam la Gheșur, în Siria, și am zis: Dacă mă va aduce Domnul înapoi la Ierusalim, voi da cinste Domnului." 9 Împăratul i-a zis: „Du-te în pace." Absalom s-a sculat și a plecat la Hebron. 10 Absalom a trimis iscoade în toate semințiile lui Israel să spună: „Când veți auzi sunetul trâmbiței, să ziceți: ‘Absalom s-a făcut împărat la Hebron!’" 11 Două sute de oameni din Ierusalim, care fuseseră poftiți1 Sam. 9:13;16:3,5., au însoțit pe Absalom, și l-au însoțit în prostiaGen. 20:5. lor fără să știe nimic. 12 Pe când aducea Absalom jertfele, a trimis în cetatea Ghilo după Ahitofel GhilonitulIos. 15:51., sfetniculPs. 41:9;55:12-14. lui David. Uneltirea căpăta putere și poporul se îndrepta în număr tot mai marePs. 3:1. de partea lui Absalom.
Fuga lui David
13 Cineva a venit și a dat de știre lui David și a zis: „InimaVers. 6.Jud. 9:3. oamenilor lui Israel s-a întors spre Absalom." 14 Și David a zis tuturor slujitorilor lui care erau cu el la Ierusalim: „Sculați-vă să fugimCap. 19:9. Ps. 3, titlu., căci nu vom scăpa dinaintea lui Absalom. Grăbiți-vă de plecare, altfel, nu va întârzia să ne ajungă și va arunca nenorocirea peste noi și va trece cetatea prin ascuțișul sabiei." 15 Slujitorii împăratului i-au zis: „Slujitorii tăi vor face tot ce va voi domnul nostru, împăratul." 16 ÎmpăratulPs. 3, titlu. a ieșit, și toată casa lui mergea după el, și a lăsat zeceCap. 16:21,22. țiitoare pentru paza casei. 17 Împăratul a ieșit astfel și tot poporul îl urma. Și s-au oprit la cea din urmă casă. 18 Toți slujitorii lui, toți cheretițiiCap. 8:18. și toți peletiții au trecut alături de el și toți gatiții, în număr de șase sute de oameni, veniți din Gat după el, au trecut înaintea împăratului. 19 Împăratul a zis lui ItaiCap. 18:2. din Gat: „Pentru ce să vii și tu cu noi? Întoarce-te și rămâi cu împăratul, căci ești străin și ai fost luat chiar din țara ta. 20 De ieri ai venit, și azi să te fac să rătăcești cu noi încoace și încolo, când nici eu însumi nu știu unde1 Sam. 23:13. mă duc! Întoarce-te și ia și pe frații tăi cu tine. Domnul să se poarte cu tine cu bunătate și credincioșie!" 21 Itai a răspuns împăratului și a zis: „ViuRut 1:16,17.Prov. 17:17;18:24. este Domnul și viu este domnul meu, împăratul, că în locul unde va fi domnul meu, împăratul, fie ca să moară, fie ca să trăiască, acolo va fi și robul tău." 22 David a zis atunci lui Itai: „Du-te și treci!" Și Itai din Gat a trecut înainte, cu toți oamenii lui și toți copiii care erau cu el. 23 Tot ținutul plângea și scotea țipete mari la trecerea întregului popor. Împăratul a trecut apoi și el pârâul Chedron și tot poporul a apucat pe drumul care duce înCap. 16:2. pustie. 24 Țadoc era și el acolo și, cu el, toți leviții, ducândNum. 4:15. chivotul legământului lui Dumnezeu, și au așezat jos chivotul lui Dumnezeu, și Abiatar se suia, în timp ce tot poporul isprăvea de ieșit din cetate. 25 Împăratul a zis lui Țadoc: „Du chivotul lui Dumnezeu înapoi în cetate. Dacă voi căpăta trecere înaintea Domnului, mă va aduce înapoiPs. 43:3. și mă va face să văd chivotul și locașul lui. 26 Dar dacă va zice: ‘Nu-mi placeNum. 14:8. Cap. 22:20.1 Împ. 10:9.2 Cron. 9:8.Is. 62:4. de tine’, iată-mă, să facă ce va crede cu1 Sam. 3:18. mine." 27 Împăratul a mai zis preotului Țadoc: „Înțelegi? Întoarce-te1 Sam. 9:9. în pace în cetate, cu fiul tău Ahimaaț și cu Ionatan, fiul lui Abiatar, cei doi fiiCap. 17:17. ai voștri. 28 Vedeți, voi așteptaCap. 17:16. în câmpiile pustiei până ce-mi vor veni vești din partea voastră." 29 Astfel, Țadoc și Abiatar au dus înapoi chivotul lui Dumnezeu la Ierusalim și au rămas acolo. 30 David a suit Dealul Măslinilor. Suia plângând și cu capulCap. 9:4.Est. 6:12. acoperit și mergea cu picioarele goaleIs. 20:2,4., și toți cei ce erau cu el și-au acoperitIer. 14:3,4. și ei capul și suiau plângândPs. 126:6.. 31 Au venit și au spus lui David: „AhitofelPs. 3:1,2;55:12. este împreună cu Absalom printre uneltitori." Și David a zis: „Doamne, nimiceșteCap. 16:23;17:14,23. sfaturile lui Ahitofel!" 32 Când a ajuns David pe vârf, unde s-a închinat înaintea lui Dumnezeu, iată că Hușai, Architul, a venit înaintea lui, cu haina sfâșiatăCap. 1:2. și capul acoperit cu țărână. 33 David i-a zis: „Dacă vei veni cu mine, îmi vei fi oCap. 19:35. povară. 34 Dimpotrivă, vei nimici pentru mine sfaturile lui Ahitofel dacă te vei întoarce în cetate și vei zice lui Absalom: ‘Împărate, eu voi fi robulCap. 16:19. tău; odinioară am fost robul tatălui tău, dar acum sunt robul tău.’ 35 Preoții Țadoc și Abiatar nu vor fi acolo cu tine? Tot ce vei afla din casa împăratului spuneCap. 17:15,16. preoților Țadoc și Abiatar. 36 Și fiindcă ei au acolo laVers. 27. ei pe cei doi fii ai lor, pe Ahimaaț, fiul lui Țadoc, și pe Ionatan, fiul lui Abiatar, prin ei îmi veți trimite tot ce veți afla." 37 Hușai, prietenulCap. 16:16.1 Cron. 27:33. lui David, s-a întors dar în cetate. Și AbsalomCap. 16:15. a intrat în Ierusalim.
Te Whakangārahu a Apohārama
1 Nā, muri iho i tēnei ka mea hāriata a Apohārama mōna, me ētahi hōiho, me ngā tāngata e rima tekau hei rere i tōna aroaro. 2 Nā, ka maranga wawe a Apohārama, ā, ka tū ki te taha o te huarahi, ki te kūwaha. Nā, ki te mea he take tā tētahi tangata e tika ana kia tae ki te kīngi kia whakaritea, ka karanga a Apohārama ki a ia, ka mea, "Nō tēhea pā koe?"
Ā, ka mea tērā, "Nō tētahi o ngā iwi o Īharaira tāu pononga." 3 Nā, ka mea a Apohārama ki a ia, "Nanā, he pai āu kōrero, he tika; heoi kāhore he tangata a te kīngi hei whakarongo ki a koe." 4 I mea anō a Apohārama, "Auē, me i tū ahau hei kaiwhakarite mō te whenua, ā, ka tae mai ki ahau ngā tāngata katoa he take nei tā rātou, he whakawā, ina ka whakarite tika ahau ki a ia!"
5 Nā, ka whakatata mai he tangata ka piko ki a ia, nā, ka totoro tōna ringa ka hopu i a ia, ka kihi i a ia. 6 Pēnei tonu te mahi a Apohārama ki a Īharaira katoa, i haere mai ki te kīngi kia whakaritea he whakawā; nā, tāhaetia ana e Apohārama ngā ngākau o ngā tāngata o Īharaira.
7 Nā, ka pau ngā tau e whā, ka mea a Apohārama ki te kīngi, "Tukua ahau kia haere ki te whakamana i āku kupu taurangi, ki Heperona, i puaki rā i ahau ki a Ihowā. 8 I puaki hoki te kupu taurangi a tāu pononga i ahau e noho ana i Kehuru i Hīria; i mea ahau, ‘Ki te whakahokia ahau e Ihowā ki Hiruhārama, kātahi ahau ka mahi ki a Ihowā!’ "
9 Nā, ka mea te kīngi ki a ia, "Haere mārie." Nā, whakatika ana ia, ā, haere ana ki Heperona.
10 Otiia ka tono tūtei a Apohārama puta noa i ngā iwi katoa o Īharaira, hei mea, "Rongo kau koutou i te tangi o te tētere, ko reira koutou ka mea, ‘Ko Apohārama te kīngi kei Heperona.’ " 11 E rua rau anō ngā tāngata i haere tahi i a Apohārama i Hiruhārama, he hunga i karangatia. Otiia, he haere noa tā rātou, kīhai hoki i mōhio ki tētahi mea. 12 I tīkina anō e Apohārama a Ahitopere Kironi, te kaiwhakatakoto whakaaro a Rāwiri i tōna pā i Kiroho, i a ia anō e patu ana i ngā patunga tapu. Nā, kua kaha te whakapiko; i tini haere hoki ngā tāngata a Apohārama.
Ka Rere atu a Rāwiri i Hiruhārama
13 Nā, ko te taenga o tētahi kaikōrero ki a Rāwiri, ko tāna kupu, "Kei te whai i a Apohārama ngā ngākau o ngā tāngata o Īharaira."
14 Nā, ka mea a Rāwiri ki āna tāngata katoa i tōna taha i Hiruhārama, "Whakatika, ka rere tātou; kei kore hoki he mawhititanga atu mō tētahi o tātou i te aroaro o Apohārama; hohoro te haere, kei hohoro mai ia, ā, ka mau tātou. Nā, ka ākina mai e ia he kino ki a tātou, ā, ka tukitukia te pā ki te mata o te hoari."
15 Nā, ka mea ngā tāngata a te kīngi ki te kīngi, "Tēnei āu pononga hei mea i ngā mea katoa e whakarite ai tōku ariki, te kīngi."
16 Nā, haere ana te kīngi me tōna whare katoa i muri i a ia. Nā, i mahue i te kīngi tekau ngā wāhine, he wāhine iti nāna, hei tiaki i te whare. 17 Ā, haere ana te kīngi rātou ko te iwi katoa i muri i a ia, ā, whanga ana i Petemerehaka. 18 I haere atu anō āna tāngata katoa i tōna taha; i haere atu anō hoki i mua i te kīngi, ngā Kereti katoa, ngā Pereti katoa, me ngā Kiti katoa; ngā rau e ono i whai mai nei i a ia i Kāta.
19 Nā, ka mea te kīngi ki a Itai Kiti, "He aha koe i haere mai ai i a mātou? Hoki atu, e noho i te kīngi; he tangata kē hoki koe, he noho kē i tōu whenua. 20 Nōnanahi noa nei koe i tae mai ai, ā, kia mea ahau i a koe i tēnei rā kia kōpikopiko noa iho i a mātou, i tāku haere noa atu? Hoki atu, whakahokia anō ōu tēina; kia whai tahi te pono me te aroha i a koe."
21 Nā, ka whakahoki a Itai ki te kīngi, ka mea, "E ora ana a Ihowā, e ora ana hoki tōku ariki te kīngi, nā, ko te wāhi e noho ai tōku ariki, te kīngi, ahakoa i te mate, ahakoa i te ora, ko reira anō tāu pononga."
22 Anō rā ko Rāwiri ki a Itai, "Hoatu, whiti atu." Nā, whiti ana a Itai Kiti, rātou ko āna tāngata katoa me ngā tamariki katoa i a ia. 23 Nui atu hoki te reo i tangi ai te whenua katoa, ā, ka whiti atu te iwi katoa; i whiti atu hoki te kīngi i te awaawa o Kitirono, ā, i whiti atu anō te iwi katoa i te huarahi e tika ana ki te koraha.
24 Ko Hāroko anō tērā, me ngā Rīwaiti katoa e amo ana i te āka o te kawenata a te Atua. Nā, ka whakatakotoria te āka a te Atua; nā, ka piki a Apiātara, ā poto noa te iwi katoa te whiti atu i roto i te pā.
25 Nā, ka mea te kīngi ki a Hāroko, "Whakahokia te āka a te Atua ki te pā; ki te manakohia ahau e Ihowā, ka whakahokia ahau, ā, ka whakakitea taua āka me tōna nohoanga ki ahau. 26 Ā, ki te mea ia ki ahau, ‘Kāhore ahau e pai ki a koe,’ tēnei ahau, māna e mea ki ahau te mea e pai ana ki tāna titiro."
27 I mea anō te kīngi ki a Hāroko tohunga, "Ehara ianei koe i te matakite? Hoki mārie ki te pā, koutou ko ā kōrua tama tokorua, arā tāu tama a Ahimāta, me Honatana tama a Apiātara. 28 Nanā, me tatari ahau ki ngā kauanga i te koraha, kia tae ake rā anō he kōrero i a kōrua hei whakaatu tikanga ki ahau." 29 Nā, whakahokia ana te āka a te Atua e Hāroko rāua ko Apiātara ki Hiruhārama, ā, noho ana rāua i reira.
30 Nā, piki atu ana a Rāwiri i te pikitanga o Maunga Ōriwa, me te tangi, me te piki haere; hīpoki rawa tōna mātenga, kāhore hoki ōna hū i a ia e haere ana. Nā, ko ngā tāngata katoa i a ia, hīpoki rawa te mātenga o tēnei, o tēnei; heoi piki ana rātou, me te tangi anō i a rātou e piki ana. 31 Nā, ka kōrero tētahi ki a Rāwiri, ka mea, "Kei roto a Ahitopere i ngā kaiwhakatupu i te hē, kei a Apohārama." Nā, ka mea a Rāwiri, "Tēnā rā, e Ihowā, whakakūwaretia ngā whakaaro o Ahitopere."
32 Ā, nō te ekenga o Rāwiri ki te tihi, ki te wāhi e koropiko ai ki te Atua, nā, ko Huhai Araki ka whakatau i a ia, he mea haehae tōna kākahu, me te oneone i runga i tōna mātenga. 33 Nā, ka mea a Rāwiri ki a ia, "Ki te haere tahi tātou, hei whakaware kau koe ki ahau. 34 Engari, ki te hoki koe ki te pā, ā, ka mea ki a Apohārama, ‘Hei pononga ahau māu, e te kīngi, he pononga ahau nā tōu pāpā i mua, ināianei hei pononga ahau māu,’ pēnei māu e whakataka te whakaaro o Ahitopere mōku. 35 Kāhore ianei i reira hei hoa mōu a Hāroko rāua ko Apiātara ngā tohunga? Nā, ko ngā mea katoa e rongo ai koe ki te whare o te kīngi, māu e whakaatu ki ngā tohunga, ki a Hāroko rāua ko Apiātara. 36 Nā, kei reira, kei a rāua tonu ā rāua tama tokorua, a Ahimāta, tā Hāroko, a Honatana, tā Apiātara; me unga hei kawe mai ki ahau i ngā mea katoa e rongo ai koutou."
37 Nā, haere ana a Huhai, te hoa o Rāwiri ki te pā, ā, ka tae hoki a Apohārama ki Hiruhārama.