David, împărat al lui Iuda la Hebron
1 După aceea, David a întrebatJud. 1:1.1 Sam. 23:2,4,9;30:7,8. pe Domnul: „Să mă sui în vreuna din cetățile lui Iuda?" Domnul i-a răspuns: „Suie-te!" David a zis: „Unde să mă sui?" Și Domnul a răspuns: „La1 Sam. 30:31. Vers. 11. Cap. 5:1,3.1 Împ. 2:11. Hebron." 2 David s-a suit acolo cu cele două neveste1 Sam. 30:5. ale sale: Ahinoam din Izreel și Abigail din Carmel, nevasta lui Nabal. 3 David a luat cu el și pe oamenii1 Sam. 27:2,3;30:1.1 Cron. 12:1. care erau la el, pe fiecare cu casa lui, și au locuit în cetățile Hebronului. 4 Bărbații lui Iuda auVers. 11. Cap. 5:5. venit și au uns acolo pe David ca împărat peste casa lui Iuda.
Au dat de știre lui David că oamenii1 Sam. 31:11,13. din Iabesul Galaadului au îngropat pe Saul. 5 David a trimis niște soli oamenilor din Iabesul Galaadului să le spună: „BinecuvântațiRut 2:20;3:10.Ps. 115:15. să fiți de Domnul, fiindcă ați arătat astfel bunăvoință față de Saul, stăpânul vostru, și l-ați îngropat! 6 Și acum, Domnul2 Tim. 1:16,18. să vă arate bunătate și credincioșie! Vă voi face și eu bine, pentru că v-ați purtat astfel. 7 Să vi se întărească mâinile și fiți viteji, căci stăpânul vostru Saul a murit, și pe mine m-a uns casa lui Iuda împărat peste ea."
Iș-Boșet, împărat al lui Israel la Mahanaim
8 Însă Abner1 Sam. 14:50., fiul lui Ner, căpetenia oștirii lui Saul, a luat pe Iș-Boșet, fiul lui Saul, și l-a trecut la Mahanaim. 9 L-a pus împărat peste Galaad, peste gheșuriți, peste Izreel, peste Efraim, peste Beniamin, peste tot Israelul. 10 Iș-Boșet, fiul lui Saul, era în vârstă de patruzeci de ani când s-a făcut împărat al lui Israel și a domnit doi ani. Numai casa lui Iuda a rămas lipită de David. 11 TimpulCap. 5:5.1 Împ. 2:11. cât a domnit David la Hebron peste casa lui Iuda a fost de șapte ani și șase luni.
Abner ucide pe Asael
12 Abner, fiul lui Ner, și oamenii lui Iș-Boșet, fiul lui Saul, au ieșit din Mahanaim ca să meargă asupra GabaonuluiIos. 18:25.. 13 Ioab, fiul Țeruiei, și oamenii lui David au pornit și ei. S-au întâlnit la iazulIer. 41:12. din Gabaon și s-au oprit unii dincoace de iaz și ceilalți dincolo. 14 Abner a zis lui Ioab: „Să se scoale tinerii aceștia și să se bată înaintea noastră!" Ioab a răspuns: „Să se scoale!" 15 S-au sculat și au înaintat în același număr: doisprezece din Beniamin pentru Iș-Boșet, fiul lui Saul, și doisprezece inși ai lui David. 16 Fiecare, apucând pe potrivnicul lui de cap, i-a împlântat sabia în coastă și au căzut toți deodată. Și locul acela de lângă Gabaon s-a numit Helcat-Hațurim (Locul Săbiilor). 17 În ziua aceea a fost o luptă foarte aprigă, în care Abner și bărbații lui Israel au fost bătuți de oamenii lui David. 18 Acolo se aflau cei1 Cron. 2:16. trei fii ai Țeruiei: Ioab, Abișai și Asael. Asael era iute1 Cron. 12:8. de picioare, caPs. 18:33.Cânt. 2:17;8:14. o căprioară de câmp. 19 El a urmărit pe Abner fără să se abată la dreapta sau la stânga. 20 Abner s-a uitat înapoi și a zis: „Tu ești, Asael?" Și el a răspuns: „Eu." 21 Abner i-a zis: „Abate-te la dreapta sau la stânga, pune mâna pe unul din tinerii aceștia și ia-i armele." Dar Asael n-a vrut să se abată dindărătul lui. 22 Abner a zis iarăși lui Asael: „Abate-te dinapoia mea. Pentru ce să te lovesc și să te trântesc la pământ? Cum voi ridica apoi fața înaintea fratelui tău Ioab?" 23 Și Asael n-a vrut să se abată. Atunci, Abner l-a lovit în pânteceCap. 3:27;4:6;20:10. cu capătul de jos al suliței și sulița a ieșit pe dinapoi. A căzut și a murit pe loc. Toți cei ce ajungeau în locul unde căzuse Asael mort se opreau. 24 Ioab și Abișai au urmărit pe Abner. Și, la asfințitul soarelui, au ajuns la coasta Ama, care este în dreptul Ghiahului, pe drumul care duce în pustia Gabaonului. 25 Fiii lui Beniamin s-au adunat în urma lui Abner, au făcut o ceată și s-au oprit pe vârful unui deal. 26 Abner a chemat pe Ioab și a zis: „Oare mereu are să sfâșie sabia? Nu știi că la sfârșit va fi amar? Până când vei pregeta să spui poporului să nu mai urmărească pe frații lui?" 27 Ioab a răspuns: „Viu este Dumnezeu că, dacă n-aiVers. 14.Prov. 17:14. fi vorbit, poporul n-ar fi încetat până mâine dimineață să urmărească pe frații lui." 28 Și Ioab a sunat din trâmbiță și tot poporul s-a oprit; n-au mai urmărit pe Israel și nici nu s-au mai bătut. 29 Abner și oamenii lui au mers toată noaptea în câmpie; au trecut Iordanul, au străbătut în întregime Bitronul și au ajuns la Mahanaim. 30 Ioab s-a întors de la urmărirea lui Abner și a adunat tot poporul: lipseau nouăsprezece inși din oamenii lui David și Asael. 31 Dar oamenii lui David omorâseră trei sute șaizeci de inși din bărbații lui Beniamin și ai lui Abner. 32 Au luat pe Asael și l-au îngropat în mormântul tatălui său, la Betleem. Ioab și oamenii lui au mers toată noaptea și li s-au revărsat zorile în Hebron.
Ka Whakawahia a Rāwiri hei Kīngi o Hūrā
1 Nā, i muri iho i tēnei, ka ui a Rāwiri ki a Ihowā, ka mea, "Me haere rānei ahau ki runga, ki tētahi o ngā pā o Hūrā?"
Ā, ka mea a Ihowā ki a ia, "Haere."
Anō rā ko Rāwiri, "Me haere ahau ki hea?"
Ā, ka mea ia, "Ki Heperona."
2 Heoi, haere ana a Rāwiri ki reira, rātou ko āna wāhine tokorua, ko Ahinoama Ietereere, rāua ko Apikaira wahine a Nāpara Karameri. 3 I mauria anō e Rāwiri ōna hoa, tēnā tangata me tōna whare, tēnā me tōna; ā, noho ana rātou ki ngā pā o Heperona. 4 Nā, ka haere mai ngā tāngata o Hūrā, ā, whakawahia ana a Rāwiri e rātou ki reira hei kīngi mō te whare o Hūrā.
Ā, ka kōrerotia ki a Rāwiri te kōrero mō ngā tāngata o Iapehe Kireara, nā rātou i tanu a Haora. 5 Nā, ka unga karere a Rāwiri ki ngā tāngata o Iapehe Kireara hei mea ki a rātou, "Kia manaakitia koutou e Ihowā mō tēnei aroha i whakaputaina e koutou ki tō koutou ariki, arā ki a Haora, mō tā koutou tanumanga i a ia. 6 Nā, kia whakaputaina mai e Ihowā he aroha, he pono, ki a koutou; ka utua anō hoki koutou e ahau mō tēnei mahi pai, mō koutou i mea i tēnei mea. 7 Tēnā rā, kia kaha ō koutou ringa āianei, kia māia; kua mate hoki tō koutou ariki, a Haora, kua oti anō ahau te whakawahi e te whare o Hūrā hei kīngi mō rātou."
Ko Ihipohete Kīngi o Īharaira
8 Nā, tērā kua mau a Āpanēre tama a Nere, te rangatira o te ope a Haora, ki a Ihipohete tama a Haora, ā, kua kawea mai e ia ki tāwāhi nei, ki Mahanaima; 9 ā, meinga ana e ia hei kīngi mō Kireara, mō ngā Ahuri, mō Ietereere, mō Ēparaima, mō Pineamine, mō Īharaira katoa.
10 E whā tekau ngā tau o Ihipohete tama a Haora, i a ia i meinga ai hei kīngi mō Īharaira, ā, e rua ngā tau i kīngi ai. Ko te whare ia o Hūrā i whai i a Rāwiri. 11 Nā, ko te maha o ngā rā i noho ai a Rāwiri ki Heperona hei kīngi mō te whare o Hūrā, e whitu tau e ono marama.
Te Whawhai o Kipeono
12 Nā, ka haere atu a Āpanēre tama a Nere, rātou ko ngā tāngata a Ihipohete tama a Haora, i Mahanaima ki Kipeono. 13 Nā, ka puta atu a Ioapa tama a Teruia me ngā tāngata a Rāwiri, ā, tūtaki ana rātou ki te poka wai i Kipeono. Nā, noho ana rātou, ko ēnei i tēnei taha o te poka, ā, ko ērā i tērā taha o te poka.
14 Nā, ka mea a Āpanēre ki a Ioapa, "Tēnā, kia whakatika ngā tamariki ki te tākaro ki tō tāua aroaro."
Anō rā ko Ioapa, "Me whakatika rātou."
15 Kātahi rātou ka whakatika, ka haere ā-tatau atu; kotahi tekau mā rua mō Pineamine, mō Ihipohete tama a Haora, ā, kotahi tekau mā rua o ngā tāngata a Rāwiri. 16 Nā, hopukia ana e rātou te mātenga o tāna tangata, o tāna tangata, ā, werohia ana ā rātou hoari ki te kaokao o tāna tangata, o tāna tangata; nā, hinga ngātahi ana rātou. Koia i huaina ai te ingoa o taua wāhi, ko Herekata Haturimi; koia tērā i Kipeono.
17 Nā, nui atu te whawhai i taua rā, ā, patua iho a Āpanēre rātou ko ngā tāngata o Īharaira e ngā tāngata a Rāwiri. 18 Nā, tokotoru ngā tama a Teruia i reira, ko Ioapa, ko Āpihai, ko Atahere. He wae māmā hoki a Atahere, koia anō kei tētahi anaterope o te koraha. 19 Nā, ka whai a Atahere i a Āpanēre; kīhai hoki i peka, kīhai i haere ki matau, ki mauī, i a ia e whai ana i a Āpanēre. 20 Kātahi a Āpanēre ka titiro ki muri i a ia, ā, ka mea, "Ko koe tēnā, e Atahere?"
Ā, ka mea ia, "Ko ahau tēnei."
21 Nā, ka mea a Āpanēre ki a ia, "Peka atu koe ki tōu matau, ki tōu mauī rānei, ka hopu ai i tētahi o ngā tamariki māu, ka tango ai i ōna hei kākahu o te riri mōu." Otirā, kīhai a Atahere i pai ki te peka kē atu i te whai i a ia.
22 Nā, ka mea anō a Āpanēre ki a Atahere, "Peka atu i te whai i ahau; he aha ahau i patu iho ai i a koe ki te whenua? Me pēhea hoki e ara ake ai tōku mata ki tōu tuakana, ki a Ioapa?"
23 Otirā, kīhai ia i pai ki te peka ake; heoi werohia iho ia e Āpanēre ki te take o te tao ki tōna puku, ā, puta rawa te tao i tētahi taha ōna. Nā, hinga iho ia ki taua wāhi, ā, mate tonu iho ki reira. Nā, tū katoa te hunga i tae mai ki te wāhi i hinga ai a Atahere, i mate ai.
24 Otiia ka whai a Ioapa rāua ko Āpihai i a Āpanēre; ā, kua heke te rā i tō rāua taenga ki te puke o Amaha, ki tērā i te ritenga atu o Kia, i te huarahi ki te koraha i Kipeono. 25 Nā, ka huihui ngā tama a Pineamine ki a Āpanēre, kotahi tonu tō rātou ngohi, ā, tū ana rātou i runga i te pukepuke kotahi.
26 Kātahi ka karanga a Āpanēre ki a Ioapa, ka mea, "Me kai tonu koia te hoari? Kāhore anō koe kia mōhio he kino te tukunga iho? Āhea rā koe mea ai ki te iwi rā kia hoki atu i te whai i ō rātou tēina?"
27 Nā, ka mea a Ioapa, "E ora ana te Atua, me i kāhore koe te kī mai nā, inā ko ā te ata anō te iwi hoki ai i te whai i tōna teina, i tōna teina."
28 Heoi, whakatangihia ana e Ioapa te tētere, ā, tū katoa ana te iwi, kīhai anō i mea ki te whai i a Īharaira, nā, mutu ake tā rātou whawhai.
29 Nā, haere ana a Āpanēre rātou ko āna tāngata i te mānia, ā, pau katoa taua pō, ā, whiti ana i Horano, haere ana ā puta noa i Pitirono, tae tonu atu ki Mahanaima.
30 Nā, hoki ana a Ioapa i te whai i a Āpanēre; ā, nō ka huihuia e ia te iwi katoa, nā, kotahi tekau mā iwa o ngā tāngata a Rāwiri i kore, me Atahere. 31 E toru rau e ono tekau ia ngā tāngata o Pineamine, arā o ngā tāngata a Āpanēre, i patua e ngā tāngata a Rāwiri, i mate. 32 Nā, ka mau rātou ki a Atahere, ā, tanumia iho ki te tanumanga o tōna pāpā ki Pēterehema. Nā, haere ana a Ioapa rātou ko āna tāngata ā pau katoa taua pō, ā, mārama atu i a rātou i Heperona.