Dumnezeu mustră pe David prin Natan
1 Domnul a trimis pe Natan la David. Și NatanPs. 51, titlu. a venit la el și i-a zisCap. 14:5.1 Împ. 20:35-41.Is. 5:3.: „Într-o cetate erau doi oameni: unul bogat și altul sărac. 2 Bogatul avea foarte multe oi și foarte mulți boi. 3 Săracul n-avea nimic decât o mielușea, pe care o cumpărase; o hrănea și o creștea la el împreună cu copiii lui; ea mânca din aceeași bucată de pâine cu el, bea din același pahar cu el, dormea la sânul lui și el o privea ca pe fata lui. 4 A venit un călător la omul acela bogat. Și bogatul nu s-a îndurat să se atingă de oile sau de boii lui ca să pregătească un prânz călătorului care venise la el, ci a luat oaia săracului și a gătit-o pentru omul care venise la el." 5 David s-a aprins foarte tare de mânie împotriva omului acestuia și a zis lui Natan: „Viu este Domnul că omul care a făcut lucrul acesta este vrednic de moarte! 6 Și să dea înapoi patru mieiExod 22:1.Luca 19:8., pentru că a săvârșit fapta aceasta și n-a avut milă." 7 Și Natan a zis lui David: „Tu ești omul acesta! Așa vorbește Domnul Dumnezeul lui Israel: ‘Eu te-am uns1 Sam. 16:13. împărat peste Israel și te-am scăpat din mâna lui Saul; 8 te-am făcut stăpân pe casa stăpânului tău, am pus la sânul tău nevestele stăpânului tău și ți-am dat casa lui Israel și Iuda. Și dacă ar fi fost puțin atâta, aș mai fi adăugat. 9 Pentru ce1 Sam. 15:19. dar ai disprețuitNum. 15:31. tu Cuvântul Domnului, făcând ce este rău înaintea Lui? Ai lovit cu sabia pe UrieCap. 11:15-17,27., Hetitul, ai luat de nevastă pe nevastă-sa și pe el l-ai ucis cu sabia fiilor lui Amon. 10 Acum, niciodată nu se va depărta sabiaAmos 7:9. din casa ta, pentru că M-ai disprețuit și pentru că ai luat de nevastă pe nevasta lui Urie, Hetitul.’ 11 Așa vorbește Domnul: ‘Iată, din casa ta voi ridica nenorocirea împotriva ta și voi lua de sub ochii tăi pe nevestele taleDeut. 28:30. Cap. 16:22. și le voi da altuia, care se va culca cu ele în fața soarelui acestuia. 12 Căci ai lucrat pe ascuns; Eu însăCap. 16:22. voi face lucrul acesta în fața întregului Israel și în fața soarelui.’" 13 David1 Sam. 15:24. a zis lui Natan: „AmCap. 24:10.Iov 7:20.Ps. 32:5;51:4.Prov. 28:13. păcătuit împotriva Domnului!" Și Natan a zis lui David: „Domnul îți iartă păcatulCap. 24:10.Iov 7:21.Ps. 32:1.Mica 7:18.Zah. 3:4., nu vei muri. 14 Dar, pentru că ai făcut pe vrăjmașii Domnului să-L huleascăIs. 52:5.Ezec. 36:20,23.Rom. 2:24. săvârșind fapta aceasta, fiul care ți s-a născut va muri."
Moartea copilului. Solomon
15 Și Natan a plecat acasă. Domnul a lovit copilul pe care-l născuse lui David nevasta lui Urie și a fost greu bolnav. 16 David s-a rugat lui Dumnezeu pentru copil și a postit și, când a venit acasă, toată noaptea a stat culcatCap. 13:31. pe pământ. 17 Bătrânii casei au stăruit de el să se scoale de la pământ, dar n-a voit și n-a mâncat nimic cu ei. 18 A șaptea zi, copilul a murit. Slujitorii lui David s-au temut să-i dea de veste că a murit copilul. Căci ziceau: „Când copilul trăia încă, i-am vorbit, și nu ne-a ascultat. Cum să îndrăznim să-i spunem: ‘A murit copilul’? Are să se întristeze și mai mult." 19 David a băgat de seamă că slujitorii lui vorbeau în șoaptă între ei și a înțeles că murise copilul. El a zis slujitorilor săi: „A murit copilul?" Și ei au răspuns: „A murit." 20 Atunci, David s-a sculat de la pământ. S-a spălat, s-a unsRut 3:3. și și-a schimbat hainele, apoi s-a dus în Casa Domnului și s-a închinatIov 1:20.. Întorcându-se acasă, a cerut să i se dea să mănânce și a mâncat. 21 Slujitorii lui i-au zis: „Ce înseamnă ceea ce faci? Când trăia copilul, posteai și plângeai, și acum, când a murit copilul, te scoli și mănânci!" 22 El a răspuns: „Când trăia copilul, posteam și plângeam, căciIs. 38:1,5.Iona 3:9. ziceam: ‘Cine știe dacă nu Se va îndura Domnul de mine și dacă nu va trăi copilul?’ 23 Acum, când a murit, pentru ce să mai postesc? Pot să-l întorc în viață? Eu mă voi duce la el, dar el nu se vaIov 7:8-10. întoarce la mine." 24 David a mângâiat pe nevastă-sa Bat-Șeba și a intrat la ea și s-a culcat cu ea. EaMat. 1:6. a născut un fiu, pe care l-a numit1 Cron. 22:9. Solomon și care a fost iubit de Domnul. 25 El l-a încredințat în mâinile prorocului Natan și Natan i-a pus numele Iedidia (Iubitul Domnului), pentru Domnul.
Luarea Rabei și supunerea amoniților
26 Ioab1 Cron. 20:1., care împresura RabaDeut. 3:11. fiilor lui Amon, a pus mâna pe cetatea împărătească 27 și a trimis soli lui David să-i spună: „Am început lupta împotriva Rabei și am pus stăpânire pe cetatea apelor; 28 strânge acum cealaltă parte a poporului, tăbărăște împotriva cetății și ia-o, ca să n-o iau eu și să vină asupra mea cinstea." 29 David a strâns tot poporul și a mers asupra cetății Raba; a bătut-o și a luat-o. 30 A1 Cron. 20:2. luat cununa de pe capul împăratului ei, care cântărea un talant de aur și era împodobită cu pietre scumpe. Au pus-o pe capul lui David, care a luat o foarte mare pradă din cetate. 31 A scos pe locuitori și i-a trecut prin fierăstraie, prin grape de fier și securi de fier și i-a pus în cuptoarele de cărămizi; așa a făcut tuturor cetăților fiilor lui Amon. David s-a întors la Ierusalim cu tot poporul.
Ka Whakatūpehupehutia te Kīngi e tētahi Poropiti
1 Nā, ka tonoa a Nātana e Ihowā ki a Rāwiri; ā, ka tae atu ia ki a ia, ka mea ki a ia, "Tokorua ngā tāngata i te pā kotahi; he taonga o tētahi, he rawakore tētahi. 2 He tini noa iho ngā hipi, ngā kau a te tangata taonga; 3 hore rawa ia he mea a te rawakore; heoi anō he reme uha kotahi nei, he mea nohinohi nāna i hoko mai i whāngai haere; ā, i tupu tahi ake rātou me āna tamariki. I kai tāna ake taro, i inu hoki i roto i tāna ake kapu, i takoto ki tōna uma; ā, i rite tonu he tamāhine ki a ia.
4 "Nā, ka tae he pahī ki te tangata taonga, ā, ka manawapā tērā ki te tango i tētahi o āna hipi, o āna kau, kia takā mā te manuhiri i haere mai ki a ia; heoi tangohia ana e ia te reme a te tangata rawakore, takā ana e ia mā te tangata i haere nei ki a ia."
5 Ko te tino muranga o te riri o Rāwiri ki taua tangata, ka mea ki a Nātana, "E ora ana a Ihowā, e tika ana kia mate te tangata nāna tēnei mahi. 6 Ko te reme hoki, kia whā ana e hoatu ai hei utu; mōna i mea i tēnei mea, mōna hoki kīhai i aroha."
7 Nā, ka mea a Nātana ki a Rāwiri, "Ko taua tangata rā, ko koe. Ko te kupu tēnei a Ihowā, a te Atua o Īharaira: ‘Nāku koe i whakawahi hei kīngi mō Īharaira, nāku hoki koe i whakaora i te ringa o Haora; 8 ā, hoatu ana e ahau te whare o tōu ariki ki a koe, me ngā wāhine a tōu ariki ki tōu uma; i hoatu anō e ahau te whare o Īharaira rāua ko Hūrā ki a koe; ā, mehemea i iti tēnei, kua tāpiritia atu e ahau māu ērā atu mea anō. 9 He aha koe i whakahāwea ai ki te kupu a Ihowā? I mea ai i tēnei kino i tāna tirohanga? Ko Uria Hiti i patua e koe ki te hoari, ā, tangohia ana tāna wahine hei wahine māu; ko ia hoki tukitukia ana e koe ki te hoari a ngā tama a Āmona. 10 Nā reira e kore te hoari e whakakorea atu āianei i roto i tōu whare ā ake ake, mōu i whakahāwea ki ahau, i tango hoki i te wahine a Uria Hiti hei wahine māu.’
11 "Ko te kupu tēnei a Ihowā: ‘Nanā, ka whakaara ahau i te kino mōu i roto i tōu whare, ā, ka tango i āu wāhine i tāu tirohanga, ka hoatu ki tōu hoa, nā, ka takotoria e ia āu wāhine i te tirohanga ā te rā i runga nei. 12 I meatia pukutia hoki tēnei mea e koe; ko ahau ia ka mea i tēnei mea ki mua i a Īharaira katoa, ki mua anō i te rā.’ "
13 Nā, ka mea a Rāwiri ki a Nātana, "Kua hara ahau ki a Ihowā."
Ā, ka mea a Nātana ki a Rāwiri, "Kua kauparea atu anō tōu hara e Ihowā; e kore koe e mate. 14 Otirā, i te mea nā tēnei mahi āu i whai take nui ai ngā hoariri o Ihowā ki te kohukohu, he pono ka mate te tamaiti ka whānau nei ki a koe."
Ka Mate te Tama a Rāwiri rāua ko Patehēpa
15 Nā, haere ana a Nātana ki tōna whare. Ā, ka pākia e Ihowā te tamaiti a Rāwiri i whānau nei i te wahine a Uria; he nui hoki te mate. 16 Nā, ka īnoi a Rāwiri ki te Atua mō te tamaiti; ā, nohopuku ana a Rāwiri, haere ana ki roto, pau noa taua pō e takoto ana i te whenua. 17 Nā, ka whakatika ngā kaumātua o tōna whare ki a ia, ki te whakaara i a ia i te whenua; heoi kīhai ia i pai, kīhai hoki i kai tahi i tā rātou taro.
18 Nā, i te whitu o ngā rā ka mate te tamaiti. Ā, ka wehi ngā tāngata a Rāwiri ki te mea ki a ia kua mate te tamaiti; i mea hoki rātou, "Nā, i te mea e ora ana te tamaiti, i kōrero tātou ki a ia, ā, kīhai ia i whakarongo ki tō tātou reo. Nā, tērā noa ake te kino e mea ai ia ki a ia anō ki te kōrerotia e tātou ki a ia te matenga o te tamaiti."
19 Otiia i kite a Rāwiri i āna tāngata e kōwhetewhete ana ki a rātou anō, ā, ka mōhio a Rāwiri kua mate te tamaiti. Nā, ka mea a Rāwiri ki āna tāngata, "Kua mate rānei te tamaiti?"
Ā, ka mea rātou, "Kua mate."
20 Kātahi a Rāwiri ka whakatika i te whenua, ka horoi i a ia, ka whakawahi i a ia, ka tango i ētahi kākahu kē mōna; ā, haere ana ki te whare o Ihowā ki te koropiko. Kātahi ka haere ia ki tōna whare. Nā, ka tonoa e ia, ā, ka whakatakotoria he taro māna, ā, kai ana ia.
21 Kātahi ka mea āna tāngata ki a ia, "He aha tēnei mea i mea nei koe? I nohopuku koe, i tangi ki te tamaiti i a ia e ora ana; nō te matenga ia o te tamaiti, nā, whakatika ana koe ki te kai taro."
22 Anō rā ko ia, "I te tamaiti e ora ana anō, i nohopuku ahau, i tangi; i mea hoki, ‘Ko wai ka tohu, tērā pea a Ihowā ka aroha ki ahau, ā, ka ora te tamaiti?’ 23 Ko tēnei, ka mate nei ia, kia nohopuku ahau hei aha? E taea rānei ia e ahau te whakahoki mai? Ko ahau e haere ki a ia, e kore ia e hoki mai ki ahau."
Ka Whānau mai a Horomona
24 Nā, ka whakamārie a Rāwiri i tāna wahine, i a Patehēpa, ā, haere ana ki roto, ki a ia, ā, takoto tahi ana rāua; ā, ka whānau anō ia, he tama, huaina iho tōna ingoa ko Horomona; i arohaina ia e Ihowā; 25 i tono hoki ia nā te ringa o Nātana poropiti, ā, nāna i hua tōna ingoa ko Teriria; he whakaaro hoki ki a Ihowā.
Ka Pāhoro a Rāwiri i a Rapa
26 Ā, i whawhai anō a Ioapa ki Rapa o ngā tamariki a Āmona; ā, horo ana i a ia te pā kīngi. 27 Nā, ka tono tāngata a Ioapa ki a Rāwiri, ka mea, "Kua tauria a Rapa e ahau, āe rā, kua horo i ahau te pā o ngā wai. 28 Nā, tēnā, huihuia te nuinga o te iwi ki te whakapae i te pā, kia riro ai i a koe; kei riro mai te pā i ahau, ā, nōku te ingoa e huaina ki reira."
29 Nā, huihuia ana te iwi katoa e Rāwiri, ā, haere ana ki Rapa; nā, tauria ana a reira e ia, ā, riro ana i a ia. 30 Tangohia ana e ia te karauna o tō rātou kīngi i tōna mātenga, ko tōna taimaha kotahi taranata kōura, ā, i roto ngā kōhatu utu nui; ā, pōtaea iho ki te mātenga o Rāwiri. Ā, i whakaputaina, e ia ngā taonga o te pā, tōna tini. 31 Nā, ko ngā tāngata i roto, whakaputaina ana e ia ki waho, ā, whakamahia ana ki ngā kani, ki ngā harou rino, ki ngā toki rino; i meinga anō rātou kia tīkā nā roto i te tahunga pereki. Ko tāna hoki tēnei i mea ai ki ngā pā katoa o ngā tamariki a Āmona. Nā, hoki ana a Rāwiri me te iwi katoa ki Hiruhārama.