2 Samuel 3

Puterea lui David crește. Familia lui

1 Războiul a ținut mult între casa lui Saul și casa lui David. David era tot mai tare, și casa lui Saul mergea slăbind. 2 Lui David*1 Cron. 3:1-4. i s-au născut fii la Hebron. Întâiul lui născut a fost Amnon, din Ahinoam*1 Sam. 25:43. din Izreel; 3 al doilea, Chileab, din Abigail din Carmel, nevasta lui Nabal; al treilea, Absalom, fiul Maachei, fata lui Talmai, împăratul Gheșurului*1 Sam. 27:8. Cap. 13:37.; 4 al patrulea, Adonia*1 Împ. 1:5., fiul Haghitei; al cincilea, Șefatia, fiul Abitalei, 5 și al șaselea, Itream, din Egla, nevasta lui David. Aceștia i s-au născut lui David la Hebron.

Abner pentru David

6 În timpul războiului dintre casa lui Saul și casa lui David, Abner a ținut cu tărie la casa lui Saul. 7 Dar Saul avusese o țiitoare, numită Rițpa*Cap. 21:8,10., fata lui Aiia. Și Iș-Boșet a zis lui Abner: „Pentru ce ai intrat la țiitoarea*Cap. 16:21. tatălui meu?" 8 Abner s-a mâniat foarte rău de cuvintele lui Iș-Boșet și a răspuns: „Oare*Deut. 23:18.1 Sam. 24:14. Cap. 9:8;16:9. cap de câine sunt eu și țin cu Iuda? Eu dau astăzi dovadă de bunăvoință față de casa tatălui tău Saul, față de frații și prietenii lui, nu te-am dat în mâinile lui David, și astăzi îmi bagi vină pentru un păcat făcut cu femeia aceasta? 9 Dumnezeu să pedepsească*Rut 1:17.1 Împ. 19:2. cu toată asprimea pe Abner, dacă nu voi face cum a jurat*1 Sam. 15:28;16:1,12;28:17.1 Cron. 12:23. Domnul lui David, 10 când i-a spus că împărăția va fi luată de la casa lui Saul și că scaunul de domnie al lui David va fi ridicat peste Israel și peste Iuda, de la Dan*Jud. 20:1. Cap. 17:11.1 Împ. 4:25. până la Beer-Șeba." 11 Iș-Boșet n-a îndrăznit să mai răspundă o vorbă lui Abner, pentru că se temea de el. 12 Abner a trimis soli la David să-i spună din partea lui: „A cui este țara? Fă legământ cu mine, și mâna mea te va ajuta să întorci la tine pe tot Israelul." 13 El a răspuns: „Bine, voi face legământ cu tine, dar îți cer un lucru: să nu-mi vezi fața*Gen. 43:3. decât dacă-mi vei aduce mai întâi pe Mical*1 Sam. 18:20., fata lui Saul, când vei veni la mine." 14 Și David a trimis soli lui Iș-Boșet, fiul lui Saul, să-i spună: „Dă-mi pe nevastă-mea Mical, cu care m-am logodit pentru*1 Sam. 18:25,27. o sută de prepuțuri de la filisteni." 15 Iș-Boșet a trimis s-o ia de la bărbatul ei, Paltiel*1 Sam. 25:44., fiul lui Laiș. 16 Și bărbatul ei a mers după ea plângând până la Bahurim*Cap. 19:16.. Atunci, Abner i-a zis: „Pleacă și întoarce-te!" Și el s-a întors. 17 Abner a stat de vorbă cu bătrânii lui Israel și le-a zis: „Odinioară voi doreați să aveți împărat pe David; 18 puneți-l acum, căci Domnul*Vers. 9. a zis despre el: ‘Prin robul Meu David voi izbăvi pe poporul Meu Israel din mâna filistenilor și din mâna tuturor vrăjmașilor lui.’" 19 Abner a vorbit și lui Beniamin și s-a dus să spună în auzul lui David la Hebron ce hotărâse Israel și toată casa lui*1 Cron. 12:29. Beniamin. 20 A ajuns la David, în Hebron, însoțit de douăzeci de oameni, și David a dat un ospăț în cinstea lui Abner și a celor care erau cu el. 21 Abner a zis lui David: „Mă voi scula și voi pleca să*Vers. 10,12. strâng tot Israelul la domnul meu, împăratul, ca să facă legământ cu tine și să domnești*1 Împ. 11:37. în totul după dorința ta." David a dat drumul lui Abner, care a plecat în pace.

Abner este omorât de Ioab

22 Ioab și oamenii lui David s-au întors de la urmărirea unei cete și au adus cu ei o mare pradă. Abner nu mai era la David, în Hebron, căci David îi dăduse drumul și plecase în pace. 23 Când a venit Ioab cu toată ceata lui, i s-a spus: „Abner, fiul lui Ner, a venit la împărat, care i-a dat drumul și s-a dus în pace." 24 Ioab s-a dus la împărat și a zis: „Ce ai făcut? Abner a venit la tine. Pentru ce i-ai dat drumul și l-ai lăsat să plece? 25 Tu cunoști pe Abner, fiul lui Ner! A venit să te înșele, ca să-ți pândească pașii*1 Sam. 29:6.Is. 37:28. și să știe tot ce faci." 26 Și Ioab, după ce a plecat de la David, a trimis pe urmele lui Abner niște soli care l-au adus înapoi de la fântâna fără apă Sira: David nu știa nimic. 27 Când s-a întors Abner la Hebron, Ioab l-a tras deoparte*1 Împ. 2:5. Cap. 20:9,10. în mijlocul porții ca să-i vorbească în taină și l-a lovit acolo în pântece*Cap. 4:6. și l-a omorât, ca să răzbune moartea fratelui său Asael*Cap. 2:26..

Plângerea lui David pentru Abner

28 David a aflat apoi și a zis: „Nevinovat sunt eu și împărăția mea pe vecie înaintea Domnului de sângele lui Abner, fiul lui Ner. 29 Sângele acesta să cadă*1 Împ. 2:32,33. asupra lui Ioab și asupra întregii case a tatălui său! Totdeauna să fie în casa lui Ioab cineva atins de o scurgere*Lev. 15:2. de sămânță sau de lepră, sau care să se rezeme în cârjă, sau să cadă ucis de sabie, sau să ducă lipsă de pâine!" 30 Astfel, Ioab și fratele său Abișai au omorât pe Abner pentru că omorâse pe fratele lor Asael*Cap. 2:23. în lupta de la Gabaon. 31 David a zis lui Ioab și întregului popor care era cu el: „Rupeți-vă*Ios. 7:6. Cap. 1:2,11. hainele, încingeți-vă*Gen. 37:34. cu saci și bociți-vă înaintea lui Abner!" Și împăratul David mergea în urma sicriului. 32 Au îngropat pe Abner la Hebron. Împăratul a ridicat glasul și a plâns la mormântul lui Abner, și tot poporul plângea.

33 Împăratul a făcut următoarea cântare de jale pentru Abner și a zis:

„Să moară Abner cum moare*Cap. 13:12,13. un mișel?

34 N-aveai nici mâinile legate,

nici picioarele puse în lanțuri.

Ai căzut cum cade cineva înaintea celor răi!"

Și tot poporul a plâns și mai mult după Abner.

35 Tot poporul s-a apropiat de David ca*Cap. 12:17.Ier. 16:7. să-l facă să mănânce ceva cât era încă ziuă, dar David a jurat zicând: „Să mă pedepsească*Rut 1:17. Dumnezeu cu toată asprimea dacă voi gusta pâine sau altceva înainte de*Cap. 1:12. apusul soarelui!" 36 Lucrul acesta a fost cunoscut și plăcut la tot poporul; toți au găsit că era bine ce făcuse împăratul. 37 Tot poporul și tot Israelul au înțeles în ziua aceea că Abner, fiul lui Ner, nu fusese ucis din porunca împăratului. 38 Împăratul a zis slujitorilor săi: „Nu știți că o căpetenie, un om mare, a căzut astăzi în Israel? 39 Eu sunt încă slab, măcar că am primit ungerea împărătească, și oamenii aceștia, fiii Țeruiei, sunt*Cap. 19:7. prea puternici pentru mine. Domnul*Cap. 19:13.1 Împ. 2:5,6,33,34.Ps. 28:4;62:12.2 Tim. 4:14. să răsplătească după răutatea lui celui ce a făcut răul!"

Ka Paheke a Āpanēre ki a Rāwiri

1 Nā, he roa te pakanga i waenganui o te whare o Haora me te whare o Rāwiri; ā, ko Rāwiri i kaha haere, ko te whare ia o Haora i ngoikore haere.

2 Ā, i whānau ētahi tama mā Rāwiri ki Heperona: ko Amanono tāna mātāmua, nā Ahinoama Ietereeri; 3 ko Kireapa anō tāna tuarua, nā Apikaira wahine a Nāpara, Karameri; ko Apohārama te tuatoru, he tama nā Maaka tamāhine a Tāramai kīngi o Kehuru; 4 nā, ko Aronia te tuawhā, he tama nā Hākiti; ā, ko Hepatia te tuarima, he tama nā Apitara; 5 ko Itireama te tuaono, nā Ekera wahine a Rāwiri. I whānau ēnei ki a Rāwiri ki Heperona.

6 Ā, i te mea e whawhai ana te whare o Haora ki te whare o Rāwiri, nā, ka mea a Āpanēre i a ia anō kia kaha i roto i te whare o Haora. 7 Nā, he wahine iti tā Haora i mua; ko Rihipa te ingoa, he tamāhine nā Aia, nā, ka mea a Ihipohete ki a Āpanēre, "He aha koe i haere ai ki roto, ki te wahine a tōku pāpā?"

8 Kātahi ka mura rawa te riri o Āpanēre i ngā kupu a Ihipohete, ka mea, "He upoko kurī koia ahau nō Hūrā? E atawhai nei ahau i tēnei rā i te whare o Haora, o tōu pāpā, i ōna tēina, i ōna whanaunga, kīhai hoki i tuku i a koe ki te ringa o Rāwiri, heoi e whakahē nei koe i ahau ināianei mō tēnei wahine. 9 Kia meatia tēnei e te Atua ki a Āpanēre, me ētahi atu mea anō, ki te kāhore ahau e mea i tēnā ki a Rāwiri, pērā i tā Ihowā i oati ai ki a ia; 10 hei whakawhiti atu i te kīngitanga i te whare o Haora, hei whakapūmau hoki i te torōna o Rāwiri i roto i a Īharaira, i roto i a Hūrā, mai i Rāna ā Peerehepa atu ana." 11 Ā, kīhai i taea e ia te whakahoki kupu ki a Āpanēre, i wehi hoki ia i a ia.

12 Nā, ka unga karere a Āpanēre ki a Rāwiri, he mea nāna ake, hei kī atu, "Nō wai te whenua? Hei mea hoki: Whakaritea tāu kawenata ki ahau, nanā, ko tōku ringa hoki ki a koe hei mea i a Īharaira katoa kia anga ki a koe."

13 Nā, ka mea tērā, "E pai ana; me whakarite kawenata ahau ki a koe; kotahi anō ia tāku mea e tono ai ahau i a koe, arā e kore koe e kite i tōku mata, ki te kāhore e kawea mai e koe a Mikara tamāhine a Haora, ina haere mai koe kia kite i tōku mata." 14 I unga karere anō a Rāwiri ki a Ihipohete tama a Haora, hei mea, "Hōmai tāku wahine a Mikara i taumautia e ahau māku ki ngā kiri matamata kotahi rau o ngā Pirihitini."

15 Nā, ka unga tangata a Ihipohete ki te tango i a ia i tāna tahu i a Paratiere tama a Raihi. 16 I haere tahi anō tāna tahu i a ia, me te tangi haere i muri i a ia, ā tae noa ki Pahurimi. Nā, ka mea a Āpanēre ki a ia, "Haere, e hoki." Ā, hoki ana ia.

17 Nā, ka kōrero a Āpanēre ki ngā kaumātua o Īharaira, ka mea, "I rapu koutou i a Rāwiri i mua ake nei hei kīngi mō koutou. 18 Nā, tēnā rā, ko tā Ihowā kōrero hoki tēnei mō Rāwiri, i kī ia, ‘Mā te ringa o Rāwiri o tāku pononga e whakaora ai ahau i tāku iwi i a Īharaira i roto i te ringa o ngā Pirihitini, i roto hoki i te ringa o ō rātou hoariri katoa.’ "

19 Ā, i kōrero anō a Āpanēre ki ngā taringa o Pineamine; i haere anō a Āpanēre, ā, kōrerotia ana e ia ki ngā taringa o Rāwiri i Heperona ngā mea katoa e pai ana ki te titiro a Īharaira, ki te titiro anō a te whare katoa o Pineamine. 20 Heoi, ka haere a Āpanēre ki a Rāwiri ki Heperona, e rua tekau hoki tāngata ōna hoa. Ā, tukua ana e Rāwiri he hākari mā Āpanēre rātou ko ōna hoa. 21 Nā, ka mea a Āpanēre ki a Rāwiri, "Ka whakatika ahau, ka haere, ā, ka huihui mai i a Īharaira katoa ki tōku ariki, ki te kīngi; ā, mā rātou e whakarite kawenata ki a koe, ā, hei kīngi koe mō ngā mea katoa e hiahia ai tōu wairua." Nā, tukua atu ana a Āpanēre e Rāwiri, ā, haere mārie ana ia.

Ka Kōhurutia a Āpanēre

22 Nā, ko te haerenga mai o ngā tāngata a Rāwiri rātou ko Ioapa i te whai taua, he nui anō ngā taonga i kawea mai e rātou. Ko Āpanēre ia kāhore i a Rāwiri i Heperona; i tukua atu hoki ia, ā, haere mārie ana. 23 Ā, nō te taenga mai o Ioapa rātou ko tāna ope katoa, ka kōrerotia te kōrero ki a Ioapa, "I haere mai a Āpanēre tama a Nere ki te kīngi; ā, tukua atu ana ia e ia, ā, haere mārie ana ia."

24 Nā, ka haere a Ioapa ki te kīngi, ā, ka mea, "He mahi aha tēnei āu? Nanā, i haere mai a Āpanēre ki a koe; he aha ia i tukua atu ai e koe, ā, kua haere noa atu ia? 25 E mōhio ana koe ki a Āpanēre tama a Nere; i haere mai ia ki te tinihanga i a koe, kia mōhio ai ia ki tōu haerenga atu, ki tōu haerenga mai, kia mōhio ai hoki ki ngā mea katoa e mea ai koe."

26 Nā, ka puta a Ioapa ki waho i te aroaro o Rāwiri, ā, unga tāngata ana ki te whai i a Āpanēre, ā, whakahokia mai ana ia e rātou i te puna i Hiraha; ko Rāwiri ia kīhai i mōhio. 27 Ā, i te hokinga mai o Āpanēre ki Heperona, i a ia anō i te kūwaha, ka kawea ia e Ioapa ki tahaki; i mea kia āta kōrero ki a ia. Nā, patua ana ia i reira i te kōpū, mate rawa, mō ngā toto hoki o Atahere, o tōna teina.

28 Ā, nō te rongonga o Rāwiri i muri iho, ka mea, "Kāhore he hara ōku, o tōku kīngitanga, i ngā toto o Āpanēre tama a Nere i te aroaro o Ihowā ā ake ake. 29 Waiho kia tau iho ki runga ki te mātenga o Ioapa, ki runga hoki i te whare katoa o tōna pāpā. Kaua hoki e kore i roto i te whare o Ioapa, tētahi i te mate rere, i te repera, i te whakawhirinaki ki te tokotoko, i te hinga i te hoari, i te kore taro rānei."

30 Heoi, patua iho a Āpanēre e Ioapa rāua ko Āpihai, ko tōna teina, hei utu mō tō rāua teina, mō Atahere, i whakamatea nei e ia ki Kipeono i te tatauranga.

31 Nā, ka mea a Rāwiri ki a Ioapa rātou ko tōna nuinga katoa, "Haea ō koutou kākahu, whītikiria hoki he kākahu taratara ki a koutou, ka tangi ai ki a Āpanēre." I haere anō a Kīngi Rāwiri i muri i te amo. 32 Nā, ka tanumia a Āpanēre ki Heperona, ā, ka puaki te reo o te kīngi, tangi ana i te urupā o Āpanēre; i tangi anō te iwi katoa.

33 Nā, ka waiata apakura te kīngi ki a Āpanēre, ka mea,

"Kia rite koia ki te matenga o te wairangi, te mate o Āpanēre?

34 Kīhai ōu ringa i herea,

kīhai ōu waewae i paiherea ki te rāhiri.

Rite tonu tōu hinganga ki te hinganga o te tangata

i te aroaro o ngā tamariki o te kino."

I tangi anō te iwi katoa ki a ia. 35 Nā, ka haere mai te iwi katoa ki te mea i a Rāwiri kia kai i te mea e awatea ana anō. Nā, ka oati a Rāwiri, ka mea, "Kia meatia mai tēnei e te Atua ki ahau, me ētahi atu mea anō, ki te pā ahau ki te taro, ki tētahi atu mea rānei, i te mea kāhore anō i tō noa te rā."

36 Nā, ka mōhio te iwi katoa, ā, pai tonu ki tā rātou titiro; pērā tonu me ngā mea katoa i meatia e te kīngi, he pai kau ki te titiro a te iwi katoa. 37 Nā, ka mātau te iwi katoa rātou ko Īharaira katoa i taua rā ehara i te kīngi nāna i mea kia whakamatea a Āpanēre tama a Nere.

38 I mea hoki te kīngi ki āna tāngata, "Kāhore ianei koutou i mātau, he rangatira, he tangata nui, kua hinga nei ināianei i roto i a Īharaira? 39 Ko ahau hoki, ahakoa i whakawahia hei kīngi, iwikore ana i tēnei rā; he mārō rawa mōku ēnei tāngata, ngā tama a Teruia. Kia rite ki tāna kino tā Ihowā utu ki te kaimahi o te kino."