Îndemn
1 Acum, Israele, ascultă legileLev. 19:37;20:8;22:31. Cap. 5:1;8:1.Ezec. 20:11.Rom. 10:5. și poruncile pe care vă învăț să le păziți. Împliniți-le, pentru ca să trăiți și să intrați în stăpânirea țării pe care v-o dă Domnul Dumnezeul părinților voștri. 2 SăCap. 12:32.Ios. 1:7.Prov. 30:6.Ecl. 12:13.Apoc. 22:18,19. n-adăugați nimic la cele ce vă poruncesc eu și să nu scădeți nimic din ele, ci să păziți poruncile Domnului Dumnezeului vostru, așa cum vi le dau eu. 3 Ați văzut cu ochii voștri ce a făcut Domnul cu prilejul faptei lui Baal-PeorNum. 25:4.Ios. 22:17.Ps. 106:28,29.: Domnul Dumnezeul tău a nimicit din mijlocul tău pe toți aceia care se duseseră după Baal-Peor. 4 Iar voi, care v-ați alipit de Domnul Dumnezeul vostru, sunteți toți vii astăzi. 5 Iată, v-am învățat legi și porunci, cum mi-a poruncit Domnul Dumnezeul meu, ca să le împliniți în țara pe care o veți lua în stăpânire. 6 Să le păziți și să le împliniți, căci aceastaIov 28:28.Ps. 19:7;111:10.Prov. 1:7. va fi înțelepciunea și priceperea voastră înaintea popoarelor, care vor auzi vorbindu-se de toate aceste legi și vor zice: ‘Acest neam mare este un popor cu totul înțelept și priceput!’ 7 Care este, în adevăr, neamul2 Sam. 7:23. acela așa de mare încât să fi avut pe dumnezeiiPs. 46:1;145:18;148:14.Is. 55:6. lui așa de aproape cum avem noi pe Domnul Dumnezeul nostru, ori de câte ori Îl chemăm? 8 Și care este neamul acela așa de mare încât să aibă legi și porunci așa de drepte cum este toată legea aceasta pe care v-o pun astăzi înainte? 9 Numai ia seama asupra ta și vegheazăProv. 4:23. cu luare aminte asupra sufletului tău în toate zilele vieții tale, ca nuProv. 3:1,3;4:21. cumva să uiți lucrurile pe care ți le-au văzut ochii și să-ți iasă din inimă; fă-leGen. 18:19. Cap. 6:7;11:19.Ps. 78:5,6.Efes. 6:4. cunoscute copiilor tăi și copiilor copiilor tăi. 10 Adu-ți aminte de ziuaExod 19:9,16;20:18.Evr. 12:18,19. când te-ai înfățișat înaintea Domnului Dumnezeului tău, la Horeb, când Domnul mi-a zis: ‘Strânge poporul la Mine! Căci vreau să-i fac să audă cuvintele Mele, ca să învețe să se teamă de Mine tot timpul cât vor trăi pe pământ și să învețe și pe copiii lor să le păzească.’ 11 Voi v-ați apropiat și ați stat la poalele muntelui. MunteleExod 19:18. Cap. 5:23. era aprins și flăcările se ridicau până în inima cerului. Era întuneric, nori și negură deasă. 12 Și DomnulCap. 5:4,22. v-a vorbit din mijlocul focului; voi ați auzit sunetulVers. 33,36. cuvintelor Lui, dar n-ați văzut niciun chip, ci ați auzit doarExod 20:22.1 Împ. 19:12. un glas. 13 El Și-a vestitCap. 9:9,11. legământul Său, pe care v-a poruncit să-l păziți, Cele ZeceExod 34:28. Porunci, și le-a scris peExod 24:12;31:18. două table de piatră. 14 În vremea aceea, Domnul mi-a poruncitExod 21:1. Cap. 22;23. să vă învăț legi și porunci, ca să le împliniți în țara pe care o veți lua în stăpânire. 15 Fiindcă n-ați văzut niciun chipIs. 40:18. în ziua când v-a vorbit Domnul din mijlocul focului, la Horeb, vegheațiIos. 23:11. cu luare aminte asupra sufletelor voastre, 16 ca nu cumva să văExod 32:7. stricați și să vă facețiExod 20:4,5. Vers. 23. Cap. 5:8. un chip cioplit sau o înfățișare a vreunui idol, sau chipulRom. 1:23. vreunui om, sau chipul vreunei femei, 17 sau chipul vreunui dobitoc de pe pământ, sau chipul vreunei păsări care zboară în ceruri, 18 sau chipul vreunui dobitoc care se târăște pe pământ, sau chipul vreunui pește care trăiește în apele de dedesubtul pământului. 19 Veghează asupra sufletului tău, ca nu cumva, ridicându-țiCap. 17:3.Iov 31:26,27. ochii spre cer și văzând soarele, luna și stelele, toată oștireaGen. 2:1.2 Împ. 17:16;21:3. cerurilor, să fii târât să te închiniRom. 1:25. înaintea lor și să le slujești, căci acestea sunt lucruri pe care Domnul Dumnezeul tău le-a făcut și le-a împărțit ca să slujească tuturor popoarelor, sub cerul întreg. 20 Dar pe voi, Domnul v-a luat și v-a scos1 Împ. 8:51.Ier. 11:4. din cuptorul de fier al Egiptului, caExod 19:5. Cap. 9:29;32:9. să-I fiți un popor pus deoparte, cum sunteți azi. 21 Și Domnul S-a mâniatNum. 20:12. Cap. 1:37;3:26. pe mine din pricina voastră și a jurat că eu nu voi trece Iordanul și nu voi intra în țara aceea bună pe care ți-o dă ca moștenire Domnul Dumnezeul tău. 22 Eu2 Pet. 1:13-15. voi muri deci în țara aceasta de aici, nuCap. 3:27. voi trece Iordanul, dar voi îl veți trece și veți stăpâni țaraCap. 3:25. aceea bună. 23 Vegheați asupra voastră, caVers. 9. să nu dați uitării legământul pe care l-a încheiat cu voi Domnul Dumnezeul vostru și săVers. 16.Exod 20:4,5. nu faceți vreun chip cioplit, nici vreo înfățișare oarecare, pe care te-a oprit Domnul Dumnezeul tău s-o faci. 24 Căci DomnulExod 24:17. Cap. 9:3.Is. 33:14.Evr. 12:29. Dumnezeul tău este un foc mistuitor, unExod 20:5. Cap. 6:15.Is. 42:8. Dumnezeu gelos.
Pedeapsa pentru închinarea la idoli
25 Când vei avea copiiVers. 16. și copii din copiii tăi și vei fi de multă vreme în țară, dacă vă veți strica, dacă vă veți face chipuri cioplite, înfățișări ale vreunui lucru, dacă veți face2 Împ. 17:17. ce este rău înaintea Domnului Dumnezeului vostru, ca să-L mâniați, 26 iau astăzi martoriCap. 30:18,19.Is. 1:2.Mica 6:2. împotriva voastră cerul și pământul că veți pieri de o moarte repede din țara pe care o veți lua în stăpânire dincolo de Iordan și nu veți avea zile multe în ea, căci veți fi nimiciți de tot. 27 Domnul vă va împrăștiaLev. 26:33. Cap. 28:62,64.Neem. 1:8. printre popoare și nu veți rămâne decât un mic număr în mijlocul neamurilor unde vă va duce Domnul. 28 Și acoloCap. 28:64.1 Sam. 26:19.Ier. 16:13. veți sluji unor dumnezei care sunt o lucrare făcută de mâini omenești, de lemn și de piatră, care nu potPs. 115:4,5;135:15,16.Is. 44:9;46:7. nici să vadă, nici să audă, nici să mănânce, nici să miroasă. 29 Și, dacă de acoloLev. 26:39,40. Cap. 30:1-3.2 Cron. 15:4.Neem. 1:9.Is. 55:6,7.Ier. 29:12-14. vei căuta pe Domnul Dumnezeul tău, Îl vei găsi, dacă-L vei căuta din toată inima ta și din tot sufletul tău. 30 Și după ce ți se vor întâmpla toate aceste lucruri în strâmtorarea ta, în zilele deGen. 49:1. Cap. 31:29.Ier. 23:20.Osea 3:5. pe urmă, te vei întoarceIoel 2:12. la Domnul Dumnezeul tău și vei asculta glasul Lui, 31 căci Domnul Dumnezeul tău2 Cron. 30:9.Neem. 9:31.Ps. 116:5.Iona 4:2. este un Dumnezeu plin de îndurare, care nu te va părăsi și nu te va nimici; El nu va uita legământul pe care l-a încheiat prin jurământ cu părinții tăi.
Dumnezeul lui Israel mai presus de orice
32 ÎntreabăIov 8:8. vremurile străvechi, care au fost înaintea ta, din ziua când a făcut Dumnezeu pe om pe pământ, și cercetează de la o margineMat. 24:31. a cerului la cealaltă: a fost vreodată vreo întâmplare așa de mare și s-a auzit vreodată așa ceva? 33 A fostExod 24:11;33:20. Cap. 5:24,26. vreodată vreun popor care să fi auzit glasul lui Dumnezeu vorbind din mijlocul focului, cum l-ai auzit tu, și să fi rămas viu? 34 A fost vreodată vreun dumnezeu care să fi căutat să ia un neam din mijlocul altui neam, prin încercăriCap. 7:19;29:3., semneExod 7:3., minuni și lupte, cu mânăExod 13:3. tare și brațExod 6:6. întins, și cu minuniCap. 26:8;34:12. înfricoșate, cum a făcut cu voi Domnul Dumnezeul vostru, în Egipt și sub ochii voștri? 35 Numai tu ai fost martor la aceste lucruri, ca să cunoști că numai Domnul este Dumnezeu și că nu este altCap. 32:39.1 Sam. 2:2.Is. 45:5,18,22.Marcu 12:29,32. Dumnezeu afară de El. 36 Din cerExod 19:9,19;20:18,22;24:16.Evr. 12:18., te-a făcut să auzi glasul Lui, ca să te învețe; și, pe pământ, te-a făcut să vezi focul Lui cel mare și ai auzit cuvintele Lui din mijlocul focului. 37 El aCap. 10:15. iubit pe părinții tăi și de aceea a ales sămânța lor după ei; El Însuși te-a scosExod 13:3,9,14. din Egipt, prin puterea Lui cea mare. 38 ElCap. 7:1;9:1,4,5. a izgonit dinaintea ta neamuri mai mari la număr și mai tari decât tine, ca să te ducă în țara lor și să ți-o dea în stăpânire, cum vezi azi. 39 Să știi dar în ziua aceasta și pune-ți în inimă că numai DomnulVers. 35.Ios. 2:11. este Dumnezeu, sus în cer și jos pe pământ, și că nu este alt Dumnezeu afară de El. 40 PăzeșteLev. 22:31. dar legile și poruncile Lui, pe care ți le dau azi, caCap. 5:16;6:3,18;12:25,28;22:7.Efes. 6:3. să fii fericit, tu și copiii tăi după tine, și să ai zile multe în țara pe care ți-o dă Domnul Dumnezeul tău pe vecie."
Cetățile de scăpare de la răsăritul Iordanului
41 Atunci, Moise a alesNum. 35:6,14. trei cetăți dincoace de Iordan, la răsărit, 42 pentru caCap. 19:4. să slujească de scăpare ucigașului care ar fi omorât fără voie pe aproapele lui, fără să-i fi fost vrăjmaș mai dinainte, și să-și poată scăpa astfel viața, fugind într-una din aceste cetăți. 43 Aceste cetăți erau: BețerIos. 20:8., în pustie, în câmpie, la rubeniți; Ramot, în Galaad, la gadiți, și Golan, în Basan, la manasiți.
Cele Zece Porunci
44 Aceasta este legea pe care a dat-o Moise copiilor lui Israel. 45 Iată învățăturile, legile și poruncile pe care le-a dat Moise copiilor lui Israel, după ieșirea lor din Egipt. 46 Aceasta era dincoace de Iordan, în valeCap. 3:29., față în față cu Bet-Peor, în țara lui Sihon, împăratul amoriților, care locuia la Hesbon și care a fost bătutNum. 21:24. Cap. 1:4. de Moise și copiii lui Israel după ieșirea lor din Egipt. 47 Ei au pus mâna pe țara lui și pe țara luiNum. 21:35. Cap. 3:3,4. Og, împăratul Basanului. Acești doi împărați ai amoriților erau dincoace de Iordan, la răsărit. 48 Ținutul lor se întindea de la AroerCap. 2:36;3:12., care este pe malurile pârâului Arnon, până la muntele Sionului, care esteCap. 3:9.Ps. 133:3. Hermonul, 49 și cuprindea toată câmpia de dincoace de Iordan, la răsărit, până la marea câmpiei, sub poaleleCap. 3:17. muntelui Pisga.
Ka Whakahaua e Mohi te Whakarongo
1 Nā, whakarongo mai rā ināianei, e Īharaira, ki ngā tikanga, ki ngā whakaritenga e whakaako atu nei ahau ki a koutou kia mahia; kia ora ai koutou, kia tae atu ai, kia noho ai hoki ki te whenua e hōmai nei e Ihowā, e te Atua o ō koutou mātua, ki a koutou. 2 Ko te kupu, e whakahaua atu nei e ahau ki a koutou, kaua e tāpiritia ki ētahi atu, kaua anō e kinitia atu tētahi wāhi ōna; kia rite ai i a koutou ngā whakahau a Ihowā, a tō koutou Atua, e whakahaua nei e ahau ki a koutou.
3 Kua kite ō koutou kanohi i tā Ihowā i mea ai mō Paara-Peoro. Ko ngā tāngata katoa hoki i whai i a Paara-Peoro whakamatea rawatia iho rātou e Ihowā, e tō koutou Atua, i roto i a koutou. 4 Ko koutou ia, i awhi rā ki a Ihowā, ki tō koutou Atua, e ora katoa ana i tēnei rā.
5 Titiro, kua whakaako ahau i a koutou ki ngā tikanga, ki ngā whakaritenga, ki a Ihowā, ki a tōku Atua i ako ai ki ahau, hei mahi mā koutou i waenganui o te whenua e haere atu nei koutou ki reira ki te tango. 6 Nā, puritia, mahia; ko tō koutou whakaaro nui hoki ia, me tō koutou mōhio ki te titiro mai a ngā tauiwi, a ngā mea e rongo ana ki ēnei tikanga katoa, ā, ka mea rātou, "Koia hoki, he hunga mōhio, he hunga tūpato tēnei iwi nui." 7 Ko wai hoki te iwi nui, e whiwhi ana ki te atua pēnei te tata ki a rātou me Ihowā, me tō tātou Atua, e tata mai nei i ā tātou kārangaranga katoa ki a ia? 8 Ko wai hoki te iwi nui, i a ia nei ngā tikanga me ngā whakaritenga tika, pēnei me tēnei ture katoa e hoatu nei e ahau ki tō koutou aroaro i tēnei rā?
9 Māu ia koe e tiaki, me tiaki mārie anō tōu wairua, kei wareware ki ngā mea i kite ai ōu kanohi, kei riro atu hoki i roto i tōu ngākau, i ngā rā katoa e ora ai koe; engari me whakaako āu tama, me ngā tama hoki a āu tama ki ēnā mea – 10 ki te rā anō hoki i tū ai koe i te aroaro o Ihowā, o tōu Atua, i Horepa, i a Ihowā meatanga mai ki ahau, "Huihuia mai te iwi ki ahau, ā, māku e mea kia rongo rātou i āku kōrero, kia whakaakona ai kia wehi i ahau i ngā rā katoa e ora ai rātou i runga i te whenua, hei whakaako atu mā rātou ki ā rātou tama." 11 Nā, ka whakatata koutou, ka tū hoki i raro iho o te maunga; ko te maunga hoki kā tonu i te ahi, ā, kakati noa ki waenganui o te rangi, te pōuri! Te kapua! Nā, pōuri kerekere. 12 Nā, ka kōrero mai a Ihowā ki a koutou i waenganui o te ahi. Ko te puakanga mai o ngā kupu tā koutou i rongo ai, tēnā ko tētahi āhua kīhai i kitea; heoi anō ko te reo kau. 13 Nā, ka kauwhautia e ia ki a koutou tāna kawenata, i whakahaua e ia ki a koutou kia whakaritea, arā ngā ture kotahi tekau, ā, tuhituhia iho e ia ki ngā papa kōhatu e rua. 14 I whakahau anō a Ihowā i ahau i taua wā, kia whakaakona koutou ki ngā tikanga, ki ngā whakaritenga, hei mahi mā koutou ki te whenua e haere atu nei koutou ki reira ki te tango.
Whakatūpato ki ngā Whakapakoko
15 Tiakina mārietia rā ō koutou wairua; kīhai hoki koutou i kite i tētahi āhua, me he aha, me he aha, i te rā i kōrero ai a Ihowā ki a koutou i Horepa, i waenganui o te ahi; 16 kei hē koutou, kei hangā i te whakapakoko mā koutou, i te ritenga o tētahi tauira – i te āhua o te tāne, o te wahine rānei; 17 i te āhua o tētahi kararehe o te whenua, i te āhua o tētahi manu whai parirau e rererere ana i te rangi, 18 i te āhua o tētahi mea e ngōkingōki ana i te whenua, i te āhua o tētahi ika i roto i te wai i raro iho o te whenua. 19 Kei anga ake rānei ōu kanohi ki te rangi, ka kite i te rā, i te marama rānei, i ngā whetū, i te ope katoa o te rangi, nā, ka tākina atu koe ki te koropiko atu ki ēnā mea, ki te mahi atu hoki ki ēnā mea, i tuwhaina mai nei e Ihowā, e tōu Atua, mō ngā iwi katoa i raro o te rangi, puta noa, puta noa. 20 Nā Ihowā ia koutou i tango, nāna hoki koutou i whakaputa mai i roto i te oumu rino, i Īhipa, kia waiho ai hei iwi tupu māna, me koutou ināianei.
21 I riri mai anō a Ihowā ki ahau mō tā koutou hoki, ā, oati mai ana e kore ahau e whiti i Horano, e kore anō e tae ki te whenua pai, ka hōmai nei e Ihowā, e tōu Atua, ki a koe hei kāinga tupu. 22 Engari ka mate ahau ki tēnei whenua, e kore ahau nei e whiti i Horano; ko koutou ia ka whiti, ka tango hoki i taua whenua pai. 23 Kia tūpato, kei wareware ki te kawenata a Ihowā, a tō koutou Atua, i whakaritea e ia ki a koutou, kei hanga hoki he whakapakoko mā koutou ki te ritenga o tētahi mea i rīria mai nei koe e Ihowā, e tōu Atua. 24 Ko Ihowā hoki, ko tōu Atua, he ahi e kai ana, he Atua hae ia.
25 E whānau āu tamariki me ngā tamariki a āu tamariki, ā, ka roa tō koutou noho ki te whenua, ā, ka taka koutou, ka hanga hoki i te whakapakoko ki te āhua o tētahi mea, ā, ka mahi i te mea e kino ana ki te titiro a Ihowā, a tōu Atua, hei whakapātaritari i a ia. 26 Ka waiho e ahau i tēnei rā te rangi me te whenua hei kaititiro mō koutou, mō te matenga hoki e hohoro ai koutou te mate atu i te whenua e whiti atu nei koutou i Horano ki reira, ki te tango; e kore e roa ō koutou rā ki reira, engari ka tino ngaro rawa koutou. 27 Ā, ka whakamarara a Ihowā i a koutou ki ngā tauiwi, ā, he hunga torutoru o koutou e toe i roto i ngā tauiwi, e kawea atu ai koutou e Ihowā ki reira. 28 Ā, ka mahi koutou i reira ki ngā atua i hangā e ngā ringa tangata, ki te rākau, ki te kōhatu, e kore nei e kite, e kore e rongo, e kore e kai, e kore anō e hongi. 29 Otiia ki te rapu koe i reira i a Ihowā, i tōu Atua, nā, ka kitea e koe, ki te whakapaua katoatia tōu ngākau me tōu wairua ki te rapu i a ia. 30 Ki te mate koe, ā, ka pono ki a koe ēnei mea katoa i ngā rā ā muri ake nei, ka hoki koe ki a Ihowā, ki tōu Atua, ka whakarongo anō hoki ki tōna reo. 31 He Atua tohu hoki a Ihowā, tōu Atua; e kore ia e whakarere i a koe, e kore anō hoki e whakangaro i a koe, e kore hoki e wareware ki te kawenata ki ōu mātua, i oati ai ia ki a rātou.
32 Ui atu hoki ki ngā rangi onamata, ō mua i a koe, o te rā i hangā ai e te Atua te tangata ki runga ki te whenua, i tētahi pito o te rangi pakū noa ki tētahi pito o te rangi, i puta mai rānei tētahi mea hei rite mō tēnei mea te nui, i rangona rānei he rite ki tēnei? 33 I rongo rānei tētahi iwi i te reo o te Atua e kōrero mai ana i waenganui o te ahi, me tāu i rongo ai, ā, ora ake? 34 I whakamātau rānei te Atua te haere iho, te tango i tētahi iwi māna waenganui i tētahi iwi kē, i runga i ngā whakamātau, i ngā tohu, i ngā merekara, i te whawhai, i te ringaringa kaha, i te ringaringa mārō, i ngā whakawehi nui, i ngā mea katoa i mea ai a Ihowā, tō koutou Atua ki a koutou, ki tō koutou aroaro i Īhipa?
35 I whakakitea mai ai ēnā mea ki a koe kia mōhio ai koe ki a Ihowā, ko ia te Atua; kāhore kē atu i a ia. 36 I meatia koe e ia kia rongo ki tōna reo i te rangi, hei whakaako i a koe; ā, i te whenua i whakakitea e ia tāna ahi nui ki a koe; ko āna kupu hoki i rangona e koe i waenganui i te ahi. 37 Ā, nō te mea i aroha ia ki ōu mātua, koia i whiriwhiria ai e ia ō rātou uri i muri i a rātou, i whakaputaina mai ai hoki koe i Īhipa, me tāna titiro tonu iho, i runga anō i tōna kaha nui; 38 i mea ai ki te pei i ngā iwi he nui, he kaha i a koe i tōu aroaro, ki te kawe i a koe, ki te hoatu i tō rātou oneone ki a koe hei kāinga pūmau; koia tēnei ināianei.
39 Nā, kia mōhio koe i tēnei rā, kia whakaaro hoki i roto i tōu ngākau, ko Ihowā, ko ia te Atua i te rangi i runga, i te whenua hoki i raro; kāhore kē atu. 40 Nā, kia mau ki āna tikanga, ki āna whakahau, e whakahaua nei e ahau i tēnei rā ki a koe, hei pai hoki mōu, mō āu tama i muri i a koe, kia roa ai ōu rā ki te whenua ka hoatu nei e Ihowā, e tōu Atua ki a koe ā ake tonu atu.
Ngā Pā Whakaora i te Rāwhiti o Horano
41 Kātahi a Mohi ka motuhake i ngā pā e toru i tēnei taha o Horano, whaka te rāwhiti; 42 hei rerenga atu mō te tangata whakamate, i whakamate i tōna hoa, otiia, ehara i te mea āta whakaaro, ehara hoki i te hoariri nōna i mua. Nā, ka rere ia ki tētahi o aua pā, ā, ka ora: 43 arā, i Pehere i te koraha, i te whenua mānia, mō ngā Reupeni; i Rāmoto i Kireara, mō ngā Kari; i Korana i Pahana, mō ngā Mānahi.
He Whakamohio o te Ture a te Atua
44 Ā, ko te ture tēnei i hoatu e Mohi ki te aroaro o ngā tama a Īharaira. 45 Ko ngā whakaaturanga anō ēnei, me ngā tikanga, me ngā whakaritenga i kōrerotia e Mohi ki ngā tama a Īharaira, i tō rātou putanga mai i Īhipa, 46 i tēnei taha o Horano, i te raorao i te ritenga atu o Petepeoro, i te whenua o Hihona, o te kīngi o ngā Amori, i noho rā i Hehepona, i patua rā e Mohi rātou ko ngā tama a Īharaira, i tō rātou putanga mai i Īhipa. 47 Ā, tangohia ana tōna whenua e rātou, me te whenua hoki o Oka o te kīngi o Pahana, tō ngā kīngi tokorua o ngā Amori, i tēnei taha o Horano, whaka te rāwhiti: 48 o Aroere i te taha o te awa o Aranona, a Maunga Hiona, arā a Heremona, 49 me te Arapaha katoa i tērā taha o Horano, whaka te rāwhiti, ā tae noa ki te moana o te Arapaha, i raro iho i ngā tītahatanga o Pihika.