Scutirile de militărie
1 Când vei merge la război împotriva vrăjmașilor tăi și vei vedea cai și carePs. 20:7.Is. 31:1. și un popor mai mare la număr decât tine, să nu te temi de ei, căci Domnul Dumnezeul tău, care te-a scos din țara Egiptului, este cu tineNum. 23:21. Cap. 31:6,8.2 Cron. 13:12;32:7,8.. 2 La apropierea luptei, preotul să vină și să vorbească poporului. 3 Să le spună: ‘Ascultă, Israele! Voi astăzi sunteți aproape de luptă împotriva vrăjmașilor voștri. Să nu vi se tulbure inima, fiți fără teamă, nu vă înspăimântați, nu vă îngroziți dinaintea lor. 4 Căci Domnul Dumnezeul vostru merge cu voi, ca să batăCap. 1:30;3:22.Ios. 23:10. pe vrăjmașii voștri, ca să vă mântuiască.’ 5 Mai-marii oștirii să vorbească apoi poporului și să zică: ‘Cine a zidit o casă nouă și nu s-a așezat încă în ea să plece și să se întoarcă acasă, ca să nu moară în luptă și să se așeze altul în ea. 6 Cine a sădit o vie și n-a mâncat încă din ea să plece și să se întoarcă acasă, ca să nu moară în luptă și să mănânce altul din ea. 7 CineCap. 24:5. s-a logodit cu o femeie și n-a luat-o încă să plece și să se întoarcă acasă, ca să nu moară în luptă și s-o ia altul.’ 8 Mai-marii oștirii să vorbească mai departe poporului și să spună: ‘Cine esteJud. 7:3. fricos și slab la inimă să plece și să se întoarcă acasă, ca să nu înmoaie inima fraților lui.’ 9 După ce mai-marii oștirii vor isprăvi de vorbit poporului, să așeze pe căpeteniile oștirii în fruntea poporului.
Cum să se poarte cu cetățile vrăjmașe
10 Când te vei apropia de o cetate ca să te bați împotriva ei, s-o2 Sam. 20:18,20. îmbii cu pace. 11 Dacă primește pacea și-ți deschide porțile, tot poporul care se va afla în ea să-ți dea bir și să-ți fie supus. 12 Dacă nu primește pacea cu tine și vrea să facă război cu tine, atunci s-o împresori. 13 Și, după ce Domnul Dumnezeul tău o va da în mâinile tale, să treciNum. 31:7. prin ascuțișul sabiei pe toți cei de parte bărbătească. 14 Dar să iei pentru tine nevestele, copiii, viteleIos. 8:2. și tot ce va mai fi în cetate, toată prada, și să mănânciIos. 22:8. toată prada vrăjmașilor tăi pe care ți-i va da în mână Domnul Dumnezeul tău. 15 Așa să faci cu toate cetățile care vor fi foarte departe de tine și care nu fac parte din cetățile neamurilor acestora. 16 Dar în cetățileNum. 21:2,3,35;33:52. Cap. 7:1,2.Ios. 11:14. popoarelor acestora, a căror țară ți-o dă ca moștenire Domnul Dumnezeul tău, să nu lași cu viață nimic care suflă. 17 Ci să nimicești cu desăvârșire popoarele acelea, pe hetiți, pe amoriți, pe canaaniți, pe fereziți, pe heviți și iebusiți, cum ți-a poruncit Domnul Dumnezeul tău, 18 caCap. 7:4;12:30,31;18:9. să nu vă învețe să faceți după toate urâciunile pe care le fac ele pentru dumnezeii lor și să păcătuițiExod 23:33. astfel împotriva Domnului Dumnezeului vostru. 19 Dacă vei împresura multe zile o cetate cu care ești în război, ca s-o cucerești, pomii să nu-i strici, tăindu-i cu securea; să mănânci din ei și să nu-i tai, căci pomul de pe câmp este oare un om ca să fie nimicit prin împresurare de tine? 20 Numai copacii pe care-i vei ști că nu sunt pomi buni de mâncat vei putea să-i strici și să-i tai și vei putea să faci cu ei întărituri împotriva cetății care este în război cu tine, până va cădea.
Tikanga ina Whawhai
1 E haere koe ki te whawhai ki ōu hoariri, ā, ka kite i ngā hōiho me ngā hāriata, i te iwi hoki he tokomaha ake i a koe, kei wehi i a rātou; kei a koe hoki a Ihowā, tōu Atua, i kawea mai ai koe i te whenua o Īhipa. 2 Ā, ka whakatata koutou ki te whawhai, nā, me haere mai te tohunga, me kōrero ki te iwi, 3 ka mea ki a rātou: "Whakarongo, e Īharaira! E whakatata atu ana koutou āianei ki te whawhai ki ō koutou hoariri. Kei hopī ō koutou ngākau; kaua e wehi. Kaua e pōtatutatu, kaua anō hoki e pāwera i tō rātou aroaro; 4 ko Ihowā hoki, ko tō koutou Atua, ko ia te haere tahi ana i a koutou, māna tā koutou whawhai ki ō koutou hoariri, māna koutou e whakaora."
5 Me kōrero anō hoki ngā kaiwhakahauhau ki te iwi, me kī atu: "Tēnei rānei tētahi kua hangā e ia he whare hou, ā, kāhore anō i tāia te kawa? Me haere ia, me hoki atu ki tōna whare, kei mate ki te whawhaitanga, ka riro mā te tangata kē e tā te kawa. 6 Tēnei rānei tētahi kua whakatōkia e ia he māra wāina, ā, kāhore anō i kainga ngā hua? Me haere ia, me hoki atu ki tōna whare, kei mate ki te whawhaitanga, ka riro mā te tangata kē e kai. 7 Tēnei rānei tētahi kua oti tētahi wahine te taumau māna, ā, kāhore anō i tangohia e ia? Me haere ia, me hoki atu ki tōna whare, kei mate ki te whawhaitanga, ka riro mā te tangata kē e tango." 8 Ā, me kōrero anō ngā kaiwhakahauhau ki te iwi, me kī atu, "Tēnei rānei tētahi e wehi ana, e hopī ana te ngākau? Me haere ia, me hoki atu ki tōna whare, kei ngohe ngā ngākau o ōna tēina, kei rite ki tōna ngākau." 9 Nā, ka mutu te kōrero a ngā kaiwhakahauhau ki te iwi, me whakarite e rātou ētahi rangatira ope hei upoko mō te iwi.
10 Ka whakatata atu koe ki te tatau ki tētahi pā, nā, me karanga atu e koe te rangimārie ki reira. 11 Ā, ki te mea he rangimārie tāna e whakahoki mai ai ki a koe, ā, ka whakapuaretia ki a koe, kātahi ka waiho ngā tāngata katoa e kitea e koe ki reira hei kaihōmai takoha ki a koe, hei apa anō rātou māu. 12 Ā, ki te kore e mau tā reira rongo ki a koe, ā, ka anga ki te whawhai ki a koe, kātahi ka whakapaea e koe; 13 ā, ki te hoatu e Ihowā, e tōu Atua, ki ōu ringa, nā, me patu e koe ngā tāne katoa o reira ki te mata o te hoari. 14 Ko ngā wāhine ia me ngā tamariki, ko ngā kararehe me ngā mea katoa i roto i te pā, ko ngā taonga katoa o reira, me tango e koe māu; ā, ka pau i a koe ngā mea a ōu hoariri, e hoatu ana e Ihowā, e tōu Atua, ki a koe. 15 Ko tēnei tāu e mea ai ki ngā pā katoa e mamao rawa atu ana i a koe, ehara nei i te pā nō ēnei iwi.
16 Ko ngā pā ia o ēnei iwi, e hoatu nei e Ihowā, e tōu Atua, ki a koe hei kāinga tupu, kaua e whakaorangia tētahi mea e whai manawa ana. 17 Engari, me whakangaro rawa rātou e koe – ngā Hiti, ngā Amori, ngā Kanaani, ngā Perihi, ngā Hiwi, ngā Iepuhi – kia rite ki tā Ihowā, ki tā tōu Atua, i whakahau ai ki a koe. 18 Kei whakaakona koutou e rātou ki te mahi i ā rātou mahi whakarihariha katoa e mahia nei e rātou ki ō rātou atua; ā, ka hara koutou ki a Ihowā, ki tō koutou Atua.
19 Ki te maha ngā rā e whakapaea ai e koe he pā, e tauria ai kia horo, kei whakakorea e koe ngā rākau o reira, kei ākina atu ki te toki. Nō te mea hei kai ēnā māu, ā, kaua e tuaina e koe; he tangata koia te rākau o te pārae kia whakapaea e koe? 20 Ko ngā rākau anake e mōhio ai koe ehara i te rākau kai, ko ēnā āu e whakakore, ka tua ki raro; ā, ka hangā he taiepa whakapae mō te pā e whawhai ana ki a koe, ā horo noa.