Pular para o conteúdo
Publicidade

Deuteronômio 33

MRI2012

Binecuvântarea rostită de Moise

1 Iată binecuvântareaGen. 49:28. cu care Moise, omulPs. 90, titlu. lui Dumnezeu, a binecuvântat pe copiii lui Israel înainte de moartea lui.

2 El a zis:

DomnulExod 19:18,20.Jud. 5:4,5.Hab. 3:3. a venit din Sinai

Și a răsărit peste ei din Seir,

A strălucit din muntele Paran

Și a ieșit din mijlocul zecilor de miiPs. 68:17.Dan. 7:10.Fapte 7:53.Gal. 3:19.Evr. 2:2.Apoc. 5:11;9:16. de sfinți,

Având în dreapta Lui focul legii.

3 Da, El iubeșteExod 19:5. Cap. 7:7,8.Ps. 47:4.Osea 11:1.Mal. 1:2. popoarele;

ToțiCap. 7:6.1 Sam. 2:9.Ps. 50:5. sfinții sunt în mâna Ta.

Ei au statLuca 10:39.Fapte 22:3. la picioarele Tale,

Au primitProv. 2:1. cuvintele Tale.

4 MoiseIoan 1:17;7:19. ne-a dat legea,

MoștenireaPs. 119:111. adunării lui Iacov.

5 El era împăratGen. 36:31.Jud. 9:2;17:6. în IsraelCap. 32:15.

Când se adunau căpeteniile poporului

Și semințiile lui Israel.

6 Trăiască Ruben și nu moară

Și bărbații lui fie mulți la număr!"

7 Iată ce a zis despre Iuda:

Ascultă, Doamne, glasul lui Iuda

Și adu-l la poporul lui.

Puternice să-i fie mâinileGen. 49:8.

Și să-i fii ajutorPs. 146:5. împotriva vrăjmașilor lui!"

8 Despre Levi a zis:

TumimExod 28:30. și Urim au fost încredințați bărbatului sfânt

Pe care l-aiExod 17:7.Num. 20:13. Cap. 8:2,3,16.Ps. 81:7. ispitit la Masa

Și cu care Te-ai certat la apele Meriba.

9 Levi a zis despre tatăl său și despre mama sa: Nu i-am văzut!

Și despre frații lui: Nu Exod 32:26-28. cunosc!

Iar de copii n-a vrut mai știe.

Căci ei păzescIer. 18:18.Mal. 2:5,6. Cuvântul Tău

Și țin legământul Tău; 10 Ei învațăLev. 10:11. Cap. 17:9-11;24:8.Ezec. 44:23,24.Mal. 2:7. pe Iacov poruncile Tale

Și pe Israel, legea Ta;

Ei punExod 30:7,8.Num. 16:40.1 Sam. 2:28. tămâie sub nările Tale

Și ardere-de-totLev. 1:9,13,17.Ps. 51:19.Ezec. 43:27. pe altarul Tău.

11 Binecuvântează tăria lui, Doamne!

Primește lucrarea2 Sam. 24:23.Ps. 20:3.Ezec. 20:40,41;43:27. mâinilor lui!

Frânge șalele potrivnicilor lui

Și vrăjmașii lui nu se mai scoale!"

12 Despre Beniamin a zis:

El este preaiubitul Domnului,

El va locui la adăpost lângă Dânsul.

Domnul îl va ocroti totdeauna

Și se va odihni între umerii Lui."

13 Despre Iosif a zis:

Țara lui va primi de la Domnul, ca semn de binecuvântareGen. 49:25.,

Cel mai bun dar al cerului, rouaGen. 27:28.,

Cele mai bune ape care sunt jos,

14 Cele mai bune roade ale soarelui,

Cele mai bune roade ale fiecărei luni,

15 Cele mai bune roade din munțiiGen. 49:26. cei vechi,

Cele mai bune roade de pe dealurileHab. 3:6. cele veșnice,

16 Cele mai bune roade ale pământului și din tot ce cuprinde el.

BunăvoințaExod 3:2,4.Fapte 7:30,35. Celui ce S-a arătat în rug

vină peste capulGen. 49:26. lui Iosif,

Pe creștetul capului domnului fraților lui!

17 El are frumusețea întâiului născut1 Cron. 5:1. al taurului;

CoarneleNum. 23:22.Ps. 92:10. lui sunt cum sunt coarnele bivolului;

Cu ele va împunge1 Împ. 22:11.Ps. 44:5. pe toate popoarele,

Până la marginile pământului:

Ele sunt zecile deGen. 48:19. mii ale lui Efraim,

Ele sunt miile lui Manase."

18 Despre Zabulon a zis:

Bucură-teGen. 49:13-15., Zabuloane, de alergările tale

Și tu, Isahar, de corturile tale!

19 Ei vor chemaIs. 2:3. popoarele pe munte;

Acolo vorPs. 4:5. aduce jertfe de dreptate,

Căci vor suge bogăția mării

Și comorile ascunse în nisip."

20 Despre Gad a zis:

Binecuvântat fie cine lărgește pe GadIos. 13:8.1 Cron. 12:8.!

Gad se odihnește ca un leu

și sfâșie la brațe și capete.

21 El a alesNum. 32:16,17. cea dintâi parte a țării,

Căci acolo stă ascunsă moștenirea legiuitorului;

El a mers cu fruntașiiIos. 4:12. poporului,

A adus la îndeplinire dreptatea Domnului

Și poruncile Lui față de Israel."

22 Despre Dan a zis:

Dan este un pui de leu

Care se aruncăIos. 19:47.Jud. 18:27. din Basan."

23 Despre Neftali a zis:

Neftali, sătulGen. 49:21. de bunăvoință

Și copleșit cu binecuvântări de la Domnul,

Ia în stăpânire partea deIos. 19:32. apus și miazăzi!"

24 Despre Așer a zis:

BinecuvântatGen. 49:20. fie Așer între copiii lui Israel!

Plăcut fie fraților lui

Și să-și înmoaieIov 29:6. piciorul în untdelemn!

25 Zăvoarele tale fie de fier și de aramăCap. 8:9.

Și puterea ta țină cât zilele tale!

26 NimeniExod 15:11.Ps. 86:8.Ier. 10:6. nu este ca Dumnezeul lui IsraelCap. 32:15.,

El trece pe ceruri ca să-ți vină în ajutor,

TrecePs. 68:4,33,34;104:3.Hab. 3:8. cu măreție pe nori.

27 Dumnezeul cel veșnic este un loc de adăpostPs. 90:1.

Și sub brațele Lui cele veșnice este un loc de scăpare.

El a izgonitCap. 9:3-5. pe vrăjmaș dinaintea ta

Și a zis: Nimicește-l.

28 IsraelNum. 23:9.Ier. 23:6;33:16. este fără frică în locuința lui,

IzvorulCap. 8:7,8. lui Iacov este deoparte,

Într-o țară plină de grâu și de must,

Și cerulGen. 27:28. Cap. 11:11. lui picură roua.

29 FericePs. 144:15. de tine, Israele! Cine2 Sam. 7:23. este ca tine,

Un popor mântuit de Domnul,

ScutulPs. 115:9-11. care îți ajutor

Și sabia care te face slăvit?

Vrăjmașii tăi vor face pe prietenii2 Sam. 22:45.Ps. 18:44;66:3;81:15. înaintea ta,

Și tuCap. 32:13. vei călca peste înălțimile lor."

Te Manaaki Mutunga i a Īharaira e Mohi

1 Ko te manaaki tēnei i manaaki ai a Mohi, te tangata a te Atua, i ngā tama a Īharaira i mua ake o tōna matenga. 2 , ka mea ia:

I haere mai a Ihowā i Hinai,

i rere mai i Heira ki runga ki a rātou;

i whiti mai ia i Maunga Parana,

ā, haere mai ana ia i ngā mano tini o te hunga tapu;

he ture i tōna ringa matau rātou, e mura ana.

3 Inā, e aroha ana ia ki ngā iwi;

kei roto i tōu ringa āna tāngata tapu katoa;

ā, noho ana rātou i ōu waewae;

ka riro i a rātou katoa āu kōrero.

4 Mohi te ture i ako ki a tātou, hei taonga tuku iho,

tuku iho te huihui o Hākopa.

5 Ko ia anō te kīngi o Iēhuruna

i te huihuinga o ngā upoko o te iwi,

rātou ko ngā iwi katoa o Īharaira.

6 "Kia ora a Reupena, kaua hoki e mate;

otiia kia tokoouou ōna tāngata."

7 Ā, tēnei anō te manaaki Hūrā:

, ka mea ia: "Whakarongo, e Ihowā, ki te reo o Hūrā,

māu anō hoki ia e kawe ki tōna iwi.

I kaha hoki ōna ringa ki te tohe mōna ake;

ā, māu ia e āwhina ki ōna hoariri."

8 Ā, Rīwai i mea ia:

"Kei tōu tangata tapu ōu Tumime me ōu Urimi,

i whakamātautauria ia e koe ki Maha,

i ngangautia e koe ki ngā wai o Meripa;

9 i mea nei tōna pāpā rāua ko tōna whaea,

Kāhore ahau i kite i a ia.

Kīhai anō hoki ia i mōhio ki ōna tuākana,

kīhai i mātau ki āna ake tamariki;

he mea hoki, e pupuri ana rātou i tāu kupu,

e tiaki ana i tāu kawenata.

10 rātou a Hākopa e whakaako ki āu whakaritenga,

a Īharaira hoki ki tāu ture;

rātou hoki te paowa kakara e hoatu ki tōu aroaro,

me te tahunga tinana ki runga ki tāu āta.

11 Manaakitia ōna rawa, e Ihowā,

kia aro mai hoki koe ki te mahi a ōna ringa;

whatia ngā hope o te hunga e whakatika ana ki a ia,

o ngā mea hoki e kino ana ki a ia,

kei whakatika mai anō rātou."

12 Ko tāna kupu Pineamine:

"Ko Ihowā i aroha ai ka noho hūmārie ki tōna taha

ko ia e uhi ana i a ia ā pau noa te

e noho ana i waenganui o ōna pokohiwi."

13 Ko tāna kupu Hōhepa:

"He manaakitanga tōna whenua Ihowā;

ki ngā mea papai o te rangi, ki te tōmairangi,

ki te wai hōhonu e takoto ake ana i raro,

14 ki ngā hua papai o te ,

ki ngā mea papai hoki e whakaputaina mai ana e te marama,

15 ki ngā mea nunui hoki o ngā maunga onamata,

ki ngā mea papai o ngā maunga tonu;

16 ki ngā mea papai hoki o te whenua me ōna tini mea;

ki te manakohanga hoki ana i noho i te rākau.

Kia tae mai te manaaki ki runga ki te māhunga o Hōhepa,

ki te tumuaki hoki ōna i wehea i ōna tuākana.

17 He korōria kei te mātāmua a tāna pūru;

ko ōna haona kei ngā haona o te unikanga;

ka panā e ia ngā iwi, rātou katoa,

ki ērā, tae noa ki ngā pito o te whenua;

ā, ko ēnei ngā mano tini o Ēparaima,

ko ēnei hoki ngā mano o Mānahi."

18 Ā, ko tāna kupu Hepurona:

"Kia koa, e Hepurona, i tōu putanga ki waho;

e Ihākara hoki, i ōu tēneti.

19 rātou ngā iwi e karanga ki te maunga;

ki reira rātou patu ai i ngā patunga o te tika;

te mea ka ngongo rātou i te raneatanga o ngā moana,

i ngā taonga huna hoki o te onepū."

20 Ko tāna kupu Kara:

"Ka manaakitia te kaiwhakawhānui i a Kara!

Noho ana ia me he raiona kātua,

haea iho e ia te ringa, āe me te tumuaki.

21 Ā, tangohia ana e ia te wāhi tuatahi mōna;

te mea kei reira te wāhi a te kaiwhakahaere tikanga e tiakina ana;

ā, haere mai ana me ngā upoko o te iwi,

ā, oti ana i a ia, rātou tahi ko Īharaira,

te tikanga a Ihowā, me āna whakaritenga."

22 Ā, ko tāna kupu Rāna:

"Hei kūao raiona a Rāna,

ka mokowhiti mai ia i Pahana."

23 Ā, ko tāna kupu Napatari:

"E Napatari, e mākona nei i te manakohanga,

e ana hoki i te manaaki a Ihowā;

nohoia e koe te taha ki te hauāuru me te tonga."

24 Ā, ko tāna kupu Āhera:

"Ko ngā tamariki te manaaki Āhera;

kia arongia mai ia e ōna tuākana,

kia toua hoki tōna waewae ki te hinu.

25 Ko ōu tūtaki he rino, he parāhi;

ā, ka rite tōu kaha ki ōu ."

26 "Kāhore he rite te Atua, e Iēhuruna,

e eke hōiho nei i ngā rangi ki te whakauru i a koe,

ki ngā kapua hoki, i runga anō i tōna korōria.

27 Ko te Atua ora tonu tōu nohoanga,

ā, kei raro ko ngā ringa o tua iho;

ā, i peia e ia te hoariri i tōu aroaro,

i mea hoki, Whakangaromia!

28 , ka noho hūmārie a Īharaira,

me te mātāpuna o Hākopa ko ia anake,

ki te whenua wīti, wāina;

āe , ka māturuturu iho te tōmairangi o ōna rangi.

29 Ka hari koe, e Īharaira! Ko wai hei rite mōu,

te iwi i whakaorangia nei e Ihowā,

te pukupuku hei whakapuru mōu,

ko te hoari hoki e whai korōria ai koe!

Ā, ka tuku mai ōu hoariri i a rātou ki a koe;

ā, ka takatakahi koe i ō rātou wāhi teitei."

Veja também