Binecuvântarea rostită de Moise
1 Iată binecuvântareaGen. 49:28. cu care Moise, omulPs. 90, titlu. lui Dumnezeu, a binecuvântat pe copiii lui Israel înainte de moartea lui.
2 El a zis:
„DomnulExod 19:18,20.Jud. 5:4,5.Hab. 3:3. a venit din Sinai
Și a răsărit peste ei din Seir,
A strălucit din muntele Paran
Și a ieșit din mijlocul zecilor de miiPs. 68:17.Dan. 7:10.Fapte 7:53.Gal. 3:19.Evr. 2:2.Apoc. 5:11;9:16. de sfinți,
Având în dreapta Lui focul legii.
3 Da, El iubeșteExod 19:5. Cap. 7:7,8.Ps. 47:4.Osea 11:1.Mal. 1:2. popoarele;
ToțiCap. 7:6.1 Sam. 2:9.Ps. 50:5. sfinții sunt în mâna Ta.
Ei au statLuca 10:39.Fapte 22:3. la picioarele Tale,
Au primitProv. 2:1. cuvintele Tale.
4 MoiseIoan 1:17;7:19. ne-a dat legea,
MoștenireaPs. 119:111. adunării lui Iacov.
5 El era împăratGen. 36:31.Jud. 9:2;17:6. în IsraelCap. 32:15.
Când se adunau căpeteniile poporului
Și semințiile lui Israel.
6 Trăiască Ruben și să nu moară
Și bărbații lui să fie mulți la număr!"
7 Iată ce a zis despre Iuda:
„Ascultă, Doamne, glasul lui Iuda
Și adu-l la poporul lui.
Puternice să-i fie mâinileGen. 49:8.
Și să-i fii ajutorPs. 146:5. împotriva vrăjmașilor lui!"
8 Despre Levi a zis:
„TumimExod 28:30. și Urim au fost încredințați bărbatului sfânt
Pe care l-aiExod 17:7.Num. 20:13. Cap. 8:2,3,16.Ps. 81:7. ispitit la Masa
Și cu care Te-ai certat la apele Meriba.
9 Levi a zis despre tatăl său și despre mama sa: ‘Nu i-am văzut!’
Și despre frații lui: ‘Nu văExod 32:26-28. cunosc!’
Iar de copii n-a vrut să mai știe.
Căci ei păzescIer. 18:18.Mal. 2:5,6. Cuvântul Tău
Și țin legământul Tău; 10 Ei învațăLev. 10:11. Cap. 17:9-11;24:8.Ezec. 44:23,24.Mal. 2:7. pe Iacov poruncile Tale
Și pe Israel, legea Ta;
Ei punExod 30:7,8.Num. 16:40.1 Sam. 2:28. tămâie sub nările Tale
Și ardere-de-totLev. 1:9,13,17.Ps. 51:19.Ezec. 43:27. pe altarul Tău.
11 Binecuvântează tăria lui, Doamne!
Primește lucrarea2 Sam. 24:23.Ps. 20:3.Ezec. 20:40,41;43:27. mâinilor lui!
Frânge șalele potrivnicilor lui
Și vrăjmașii lui să nu se mai scoale!"
12 Despre Beniamin a zis:
„El este preaiubitul Domnului,
El va locui la adăpost lângă Dânsul.
Domnul îl va ocroti totdeauna
Și se va odihni între umerii Lui."
13 Despre Iosif a zis:
„Țara lui va primi de la Domnul, ca semn de binecuvântareGen. 49:25.,
Cel mai bun dar al cerului, rouaGen. 27:28.,
Cele mai bune ape care sunt jos,
14 Cele mai bune roade ale soarelui,
Cele mai bune roade ale fiecărei luni,
15 Cele mai bune roade din munțiiGen. 49:26. cei vechi,
Cele mai bune roade de pe dealurileHab. 3:6. cele veșnice,
16 Cele mai bune roade ale pământului și din tot ce cuprinde el.
BunăvoințaExod 3:2,4.Fapte 7:30,35. Celui ce S-a arătat în rug
Să vină peste capulGen. 49:26. lui Iosif,
Pe creștetul capului domnului fraților lui!
17 El are frumusețea întâiului născut1 Cron. 5:1. al taurului;
CoarneleNum. 23:22.Ps. 92:10. lui sunt cum sunt coarnele bivolului;
Cu ele va împunge1 Împ. 22:11.Ps. 44:5. pe toate popoarele,
Până la marginile pământului:
Ele sunt zecile deGen. 48:19. mii ale lui Efraim,
Ele sunt miile lui Manase."
18 Despre Zabulon a zis:
„Bucură-teGen. 49:13-15., Zabuloane, de alergările tale
Și tu, Isahar, de corturile tale!
19 Ei vor chemaIs. 2:3. popoarele pe munte;
Acolo vorPs. 4:5. aduce jertfe de dreptate,
Căci vor suge bogăția mării
Și comorile ascunse în nisip."
20 Despre Gad a zis:
„Binecuvântat să fie cine lărgește pe GadIos. 13:8.1 Cron. 12:8.!
Gad se odihnește ca un leu
și sfâșie la brațe și capete.
21 El a alesNum. 32:16,17. cea dintâi parte a țării,
Căci acolo stă ascunsă moștenirea legiuitorului;
El a mers cu fruntașiiIos. 4:12. poporului,
A adus la îndeplinire dreptatea Domnului
Și poruncile Lui față de Israel."
22 Despre Dan a zis:
„Dan este un pui de leu
Care se aruncăIos. 19:47.Jud. 18:27. din Basan."
23 Despre Neftali a zis:
„Neftali, sătulGen. 49:21. de bunăvoință
Și copleșit cu binecuvântări de la Domnul,
Ia în stăpânire partea deIos. 19:32. apus și miazăzi!"
24 Despre Așer a zis:
„BinecuvântatGen. 49:20. să fie Așer între copiii lui Israel!
Plăcut să fie fraților lui
Și să-și înmoaieIov 29:6. piciorul în untdelemn!
25 Zăvoarele tale să fie de fier și de aramăCap. 8:9.
Și puterea ta să țină cât zilele tale!
26 NimeniExod 15:11.Ps. 86:8.Ier. 10:6. nu este ca Dumnezeul lui IsraelCap. 32:15.,
El trece pe ceruri ca să-ți vină în ajutor,
TrecePs. 68:4,33,34;104:3.Hab. 3:8. cu măreție pe nori.
27 Dumnezeul cel veșnic este un loc de adăpostPs. 90:1.
Și sub brațele Lui cele veșnice este un loc de scăpare.
El a izgonitCap. 9:3-5. pe vrăjmaș dinaintea ta
Și a zis: ‘Nimicește-l.’
28 IsraelNum. 23:9.Ier. 23:6;33:16. este fără frică în locuința lui,
IzvorulCap. 8:7,8. lui Iacov este deoparte,
Într-o țară plină de grâu și de must,
Și cerulGen. 27:28. Cap. 11:11. lui picură roua.
29 FericePs. 144:15. de tine, Israele! Cine2 Sam. 7:23. este ca tine,
Un popor mântuit de Domnul,
ScutulPs. 115:9-11. care îți dă ajutor
Și sabia care te face slăvit?
Vrăjmașii tăi vor face pe prietenii2 Sam. 22:45.Ps. 18:44;66:3;81:15. înaintea ta,
Și tuCap. 32:13. vei călca peste înălțimile lor."
Te Manaaki Mutunga i a Īharaira e Mohi
1 Ko te manaaki tēnei i manaaki ai a Mohi, te tangata a te Atua, i ngā tama a Īharaira i mua ake o tōna matenga. 2 Nā, ka mea ia:
I haere mai a Ihowā i Hinai,
i rere mai i Heira ki runga ki a rātou;
i whiti mai ia i Maunga Parana,
ā, haere mai ana ia i ngā mano tini o te hunga tapu;
he ture i tōna ringa matau mō rātou, e mura ana.
3 Inā, e aroha ana ia ki ngā iwi;
kei roto i tōu ringa āna tāngata tapu katoa;
ā, noho ana rātou i ōu waewae;
ka riro i a rātou katoa āu kōrero.
4 Nā Mohi te ture i ako ki a tātou, hei taonga tuku iho,
tuku iho mō te huihui o Hākopa.
5 Ko ia anō te kīngi o Iēhuruna
i te huihuinga o ngā upoko o te iwi,
rātou ko ngā iwi katoa o Īharaira.
6 "Kia ora a Reupena, kaua hoki e mate;
otiia kia tokoouou ōna tāngata."
7 Ā, tēnei anō te manaaki mō Hūrā:
nā, ka mea ia: "Whakarongo, e Ihowā, ki te reo o Hūrā,
māu anō hoki ia e kawe ki tōna iwi.
I kaha hoki ōna ringa ki te tohe mōna ake;
ā, māu ia e āwhina ki ōna hoariri."
8 Ā, mō Rīwai i mea ia:
"Kei tōu tangata tapu ōu Tumime me ōu Urimi,
i whakamātautauria rā ia e koe ki Maha,
i ngangautia rā e koe ki ngā wai o Meripa;
9 i mea nei mō tōna pāpā rāua ko tōna whaea,
‘Kāhore ahau i kite i a ia.’
Kīhai anō hoki ia i mōhio ki ōna tuākana,
kīhai i mātau ki āna ake tamariki;
he mea hoki, e pupuri ana rātou i tāu kupu,
e tiaki ana i tāu kawenata.
10 Mā rātou a Hākopa e whakaako ki āu whakaritenga,
a Īharaira hoki ki tāu ture;
mā rātou hoki te paowa kakara e hoatu ki tōu aroaro,
me te tahunga tinana ki runga ki tāu āta.
11 Manaakitia ōna rawa, e Ihowā,
kia aro mai hoki koe ki te mahi a ōna ringa;
whatia ngā hope o te hunga e whakatika ana ki a ia,
o ngā mea hoki e kino ana ki a ia,
kei whakatika mai anō rātou."
12 Ko tāna kupu mō Pineamine:
"Ko tā Ihowā i aroha ai ka noho hūmārie ki tōna taha –
ko ia e uhi ana i a ia ā pau noa te rā –
e noho ana i waenganui o ōna pokohiwi."
13 Ko tāna kupu mō Hōhepa:
"He manaakitanga tōna whenua nā Ihowā;
ki ngā mea papai o te rangi, ki te tōmairangi,
ki te wai hōhonu e takoto ake ana i raro,
14 ki ngā hua papai o te rā,
ki ngā mea papai hoki e whakaputaina mai ana e te marama,
15 ki ngā mea nunui hoki o ngā maunga onamata,
ki ngā mea papai o ngā maunga tū tonu;
16 ki ngā mea papai hoki o te whenua me ōna tini mea;
ki te manakohanga hoki ana i noho i te rākau.
Kia tae mai te manaaki ki runga ki te māhunga o Hōhepa,
ki te tumuaki hoki ōna i wehea i ōna tuākana.
17 He korōria kei te mātāmua a tāna pūru;
ko ōna haona kei ngā haona o te unikanga;
ka panā e ia ngā iwi, rātou katoa,
ki ērā, tae noa ki ngā pito o te whenua;
ā, ko ēnei ngā mano tini o Ēparaima,
ko ēnei hoki ngā mano o Mānahi."
18 Ā, ko tāna kupu mō Hepurona:
"Kia koa, e Hepurona, i tōu putanga ki waho;
e Ihākara hoki, i ōu tēneti.
19 Mā rātou ngā iwi e karanga ki te maunga;
ki reira rātou patu ai i ngā patunga o te tika;
nō te mea ka ngongo rātou i te raneatanga o ngā moana,
i ngā taonga huna hoki o te onepū."
20 Ko tāna kupu mō Kara:
"Ka manaakitia te kaiwhakawhānui i a Kara!
Noho ana ia me he raiona kātua,
haea iho e ia te ringa, āe rā me te tumuaki.
21 Ā, tangohia ana e ia te wāhi tuatahi mōna;
nō te mea kei reira te wāhi a te kaiwhakahaere tikanga e tiakina ana;
ā, haere mai ana me ngā upoko o te iwi,
ā, oti ana i a ia, rātou tahi ko Īharaira,
te tikanga a Ihowā, me āna whakaritenga."
22 Ā, ko tāna kupu mō Rāna:
"Hei kūao raiona a Rāna,
ka mokowhiti mai ia i Pahana."
23 Ā, ko tāna kupu mō Napatari:
"E Napatari, e mākona nei i te manakohanga,
e kī ana hoki i te manaaki a Ihowā;
nohoia e koe te taha ki te hauāuru me te tonga."
24 Ā, ko tāna kupu mō Āhera:
"Ko ngā tamariki te manaaki mō Āhera;
kia arongia mai ia e ōna tuākana,
kia toua hoki tōna waewae ki te hinu.
25 Ko ōu tūtaki he rino, he parāhi;
ā, ka rite tōu kaha ki ōu rā."
26 "Kāhore he rite mō te Atua, e Iēhuruna,
e eke hōiho nei i ngā rangi ki te whakauru i a koe,
ki ngā kapua hoki, i runga anō i tōna korōria.
27 Ko te Atua ora tonu tōu nohoanga,
ā, kei raro ko ngā ringa o tua iho;
ā, i peia e ia te hoariri i tōu aroaro,
i mea hoki, ‘Whakangaromia!’
28 Nā, ka noho hūmārie a Īharaira,
me te mātāpuna o Hākopa ko ia anake,
ki te whenua wīti, wāina;
āe rā, ka māturuturu iho te tōmairangi o ōna rangi.
29 Ka hari koe, e Īharaira! Ko wai hei rite mōu,
mō te iwi i whakaorangia nei e Ihowā,
te pukupuku hei whakapuru mōu,
ko te hoari hoki e whai korōria ai koe!
Ā, ka tuku mai ōu hoariri i a rātou ki a koe;
ā, ka takatakahi koe i ō rātou wāhi teitei."