Dobitoacele și lucrurile rătăcite
1 Dacă veziExod 23:4. rătăcindu-se boul sau oaia fratelui tău, să nu o ocolești, ci să o aduci la fratele tău. 2 Dacă fratele tău nu locuiește lângă tine și nu-l cunoști, să iei dobitocul la tine acasă și să rămână la tine până ce-l cere fratele tău, și atunci să i-l dai. 3 Tot așa să faci și cu măgarul lui, tot așa să faci și cu haina lui și tot așa să faci cu orice lucru pierdut de el și găsit de tine: să nu le ocolești. 4 DacăExod 23:5. vezi măgarul fratelui tău sau boul lui căzut pe drum, să nu-l ocolești, ci să-l ajuți să-l ridice.
Amestecul semințelor și țesăturilor
5 Femeia să nu poarte îmbrăcăminte bărbătească, și bărbatul să nu se îmbrace cu haine femeiești, căci oricine face lucrurile acestea este o urâciune înaintea Domnului Dumnezeului tău. 6 Dacă întâlnești pe drum un cuib de pasăre, într-un copac sau pe pământ, cu pui sau ouă și mama lor șezând peste pui sau peste ouă, să nu ieiLev. 22:28. și pe mamă, și pe puii ei, 7 ci să dai drumul mamei și să nu iei decât puii, caCap. 4:40. să fii fericit și să ai zile multe. 8 Când zidești o casă nouă, să-ți faci un pălimar împrejurul acoperișului, ca să nu aduci vină de sânge asupra casei tale, dacă s-ar întâmpla să cadă cineva de pe ea. 9 Să nuLev. 19:19. semeni în via ta două feluri de semințe, ca nu cumva să întinezi și rodul seminței pe care ai semănat-o, și rodul viei. 10 Să nu ari2 Cor. 6:14-16. cu un bou și un măgar înjugați împreună. 11 Să nuLev. 19:19. porți o haină țesută din felurite fire, din lână și in unite împreună. 12 Să faci ciucuriNum. 15:38.Mat. 23:5. la cele patru colțuri ale hainei cu care te vei înveli.
Pedeapsa pentru curvie
13 Dacă un om care și-a luat o nevastă și s-a împreunatGen. 29:21.Jud. 15:1. cu ea o urăște, 14 apoi o învinuiește de lucruri nelegiuite și-i scoate nume rău, zicând: ‘Am luat pe femeia aceasta, m-am apropiat de ea și n-am găsit-o fecioară’, 15 atunci tatăl și mama fetei să ia semnele fecioriei ei și să le aducă înaintea bătrânilor cetății, la poartă. 16 Tatăl fetei să spună bătrânilor: ‘Am dat pe fiică-mea de nevastă omului acestuia, și el a început s-o urască; 17 acum o învinuiește de lucruri nelegiuite, zicând: «N-am găsit fecioară pe fiică-ta.» Dar iată semnele fecioriei fetei mele.’ Și să desfacă haina ei înaintea bătrânilor cetății. 18 Bătrânii cetății să ia atunci pe omul acela și să-l pedepsească 19 și, pentru că a scos nume rău unei fecioare din Israel, să-l osândească la o gloabă de o sută de sicli de argint, pe care să-i dea tatălui fetei. Ea să rămână nevasta lui, și el nu va putea s-o gonească toată viața lui. 20 Dar dacă faptul este adevărat, dacă fata nu s-a găsit fecioară, 21 să scoată pe fată la ușa casei tatălui ei, să fie ucisă cu pietre de oamenii din cetate și să moară, pentru că a săvârșitGen. 34:7.Jud. 20:6,10.2 Sam. 13:12,13. o mișelie în Israel, curvind în casa tatălui ei. Să curățeștiCap. 13:5. astfel răul din mijlocul tău.
Pedeapsa pentru preacurvie
22 DacăLev. 20:10.Ioan 8:5. se va găsi un bărbat culcat cu o femeie măritată, să moară amândoi: și bărbatul care s-a culcat cu femeia, și femeia. Să curățești astfel răul din mijlocul lui Israel. 23 Dacă o fată fecioarăMat. 1:18,19. este logodită și o întâlnește un om în cetate și se culcă cu ea, 24 să-i aduceți pe amândoi la poarta cetății, să-i ucideți cu pietre și să moară amândoi: fata pentru că n-a țipat în cetate și omul pentru că a necinstitCap. 21:14. pe nevasta aproapelui său. Să curățeștiVers. 21,22. astfel răul din mijlocul tău. 25 Dar dacă omul acela întâlnește în câmp pe fata logodită, o apucă cu sila și se culcă cu ea, numai omul care s-a culcat cu ea să fie pedepsit cu moartea. 26 Fetei să nu-i faci nimic; ea nu este vinovată de o nelegiuire vrednică de pedeapsa cu moartea, căci e ca și cu un om care se aruncă asupra aproapelui lui și-l omoară. 27 Fata logodită pe care a întâlnit-o omul acela pe câmp a putut să strige fără să fie cineva să-i sară în ajutor. 28 Dacă unExod 22:16,17. om întâlnește o fată fecioară nelogodită, o apucă cu sila și se culcă cu ea și se întâmplă să fie prinși, 29 omul care s-a culcat cu ea să dea tatălui fetei cincizeci de sicli de argint și, pentru că a necinstit-oVers. 24., s-o ia de nevastă și nu va putea s-o gonească toată viața lui. 30 NimeniLev. 18:8;20:11. Cap. 27:20.1 Cor. 5:1. să nu ia pe nevasta tatălui său și nici să nu ridice învelitoareaRut 3:9.Ezec. 16:8. tatălui său.
1 E kite koe i te kau a tōu teina, i tāna hipi rānei, e ātiutiu kē ana kei ninihi atu koe i a rāua; me āta whakahoki anō e koe ki tōu teina. 2 Ā, ki te kāhore tōu teina e tata mai ana ki a koe, ki te kāhore rānei koe e mōhio ki a ia, nā, me kawe mai ki tōu whare, ā, ki a koe noho ai, ā, rapu noa tōu teina i a ia; kātahi koe ka whakahoki atu ai ki a ia. 3 Me pēnā anō e koe ki tana kāihe; ā, me pēnā anō e koe ki tōna kākahu; me pēnā anō hoki ki ngā mea ngaro katoa a tōu teina, ina ngaro i a ia, ā, e kitea e koe; e kore e āhei kia ninihi koe.
4 E kite koe i te kāihe a tōu teina, i tāna kau rānei, kua hinga i te ara, kei ninihi koe i a rāua; me tino āwhina koe i a ia ki te whakaara i a rāua.
5 Kei kākahuria e te wahine tētahi mea o te tāne, kei kākahuria hoki e te tāne te kākahu o te wahine; he mea whakarihariha hoki ki a Ihowā, ki tōu Atua, te hunga katoa e pēnā ana.
6 Ki te pono koe ki te ōhanga manu i te ara, i runga i te rākau, i te whenua rānei, me ngā pī anō, me ngā hua rānei, me te kātua e pēhi ana i ngā pī i ngā hua rānei, kei tangohia ngātahitia e koe te kātua me ngā pī. 7 Me tuku tonu atu e koe te kātua, ka tango ai i ngā pī māu; kia whiwhi ai koe ki te pai, kia roa ai ōu rā.
8 Ki te hanga koe he whare hou, me hanga anō he taiepa mō tōu tuanui kei whai toto i a koe tōu whare, ina taka te tangata i runga.
9 Kaua e whakauruurua ngā purapura e whakatōkia e koe ki tāu māra wāina; kei poke te hua o te purapura e whakatōkia e koe, me ngā hua o te māra wāina.
10 Kaua e huihuia te kau ki te kāihe hei parau māu.
11 Kei kākahuria e koe te mea kakano whakauru, arā te huruhuru hipi i whakaurua nei ki te rīnena.
12 Hangā ētahi tāniko māu mō ngā tapa e whā o tōu kākahu e kākahu ai koe.
Hahani ki Tana Wahine
13 Ki te tango te tangata i te wahine, ā, ka haere ki roto, ki a ia, ā, ka kino ki a ia, 14 ā, ka hahani ki a ia, ka whakakinokino i tōna ingoa, ā, ka mea, "I tango ahau i tēnei wahine, ā, i tōku whakatatanga ki a ia, ka kite ahau ehara ia i te wāhina." 15 Kātahi te pāpā rāua ko te whaea o te kōtiro ka tiki, ka kawe i ngā tohu o te wāhinatanga o te kōtiro ki ngā kaumātua o te pā, ki te kūwaha. 16 Ā, ka kōrero te pāpā o te kōtiro ki ngā kaumātua: "I hoatu e ahau tāku tamāhine nei hei wahine mā tēnei tangata, ā, e kinongia ana e ia. 17 Nā, tēnei ia te mea nei kia kōrerotia kinotia ia, e mea ana, ‘Kīhai ahau i kite tohu he wāhina tāu tamāhine.’ Nā, ko ngā tohu ēnei o te wāhinatanga o tāku kōtiro." Nā, me hora e rāua te kākahu ki te aroaro o ngā kaumātua o te pā. 18 Kātahi ka mau ngā kaumātua o taua pā ki taua tangata, ka whiu i a ia; 19 ā, me tango e rātou i taua tangata kia kotahi rau ngā hekere hiriwa hei utu, (ka hoatu ai ki te pāpā o te kōtiro) mōna hoki i whakairi i te ingoa kino ki runga ki tētahi o ngā wāhina o Īharaira. Ā, hei wahine ia māna; e kore e āhei kia whakarērea e ia i ngā rā katoa e ora ai ia.
20 Ki te mea ia he tika taua mea, kāhore i kitea ngā tohu o te wāhinatanga o te kōtiro; 21 nā, me kawe mai e rātou te kōtiro ki te kūwaha o te whare o tōna pāpā, ā, me āki e ngā tāngata o tōna pā ki te kōhatu, kia mate; mō tāna mahi pōauau i roto i a Īharaira, mō tāna kairautanga i roto i te whare o tōna pāpā; ā, ka whakakorea e koe te kino i roto i a koe.
22 Ki te mau tētahi tangata e takoto ana ki te wahine whai tahu, nā, me whakamate rāua tokorua, te tāne i takoto ki te wahine, me te wahine anō hoki; ā, ka whakakorea e koe te kino i roto i a Īharaira.
23 Mehemea tērā tētahi kōtiro, he wāhina, i taumautia mā te tāne, ā, ka tūpono tētahi tangata ki a ia i te pā, ā, ka takotoria e ia; 24 me kawe rāua ki te kūwaha o tēnā pā, me āki ki te kōhatu, kia mate; te kōtiro, i te mea i roto ia i te pā kīhai ia i karanga; te tangata, mōna i whakaiti i te wahine a tōna hoa. Ā, ka whakakorea atu e koe te kino i roto i a koe.
25 Otiia, ki te tūpono te tangata, i te pārae, ki tētahi kōtiro kua oti te taumau, ā, ka hopukia atu ia e te tangata rā, ka takotoria hoki e ia; nā, ko taua tangata anake i takoto nei ki a ia e mate. 26 Kauaka ia e ahatia e koe te kōtiro; kāhore hoki o te kōtiro hara e mate ai. E rite ana hoki tēnei mea ki te whakatikanga ake o te tangata ki tōna hoa, ā, kōhurutia iho. 27 I tūpono hoki te tāne ki a ia i te pārae; ā, i karanga te kōtiro i taumautia nei, ā, kāhore tētahi hei whakaora i a ia.
28 Ki te tūpono tētahi tangata ki te kōtiro, ki te wāhina, kāhore nei i taumautia, ā, ka hopu i a ia, ka takoto ki a ia, ā, ka kitea rāua; 29 nā, kia rima tekau ngā hekere hiriwa e hōmai ki te pāpā o te kōtiro e te tangata i takoto nei ki a ia, ā, ka waiho te wahine hei wahine māna, mōna i whakaiti i a ia; e kore e āhei kia whakarērea e ia i ngā rā katoa e ora ai ia.
30 E kore e āhei kia tangohia e te tangata te wahine a tōna pāpā, kia hurahia hoki te remu o tōna pāpā.