CAPITOLELE 1—11
Moise vorbește dincolo de Iordan
1 Iată cuvintele pe care le-a spus Moise întregului Israel dincoaceIos. 9:1,10;22:4,7. de Iordan, în pustie, într-o câmpie, față în față cu Suf, între Paran, Tofel, Laban, Hațerot și Di-Zahab. 2 (De la Horeb pânăNum. 13:26. Cap. 9:23. la Cades-Barnea, pe drumul care duce la muntele Seir, este o depărtare de unsprezece zile.) 3 În al patruzecileaNum. 33:38. an, în luna a unsprezecea, în ziua întâi a lunii, Moise a vorbit copiilor lui Israel și le-a spus tot ce-i poruncise Domnul să le spună. 4 Aceasta era după ce a bătutNum. 21:24,33. pe Sihon, împăratul amoriților, care locuia la Hesbon, și pe Og, împăratul Basanului, care locuia la Aștarot și la EdreiNum. 21:33.Ios. 13:12.. 5 Dincoace de Iordan, în țara Moabului, Moise a început să lămurească legea aceasta și a zis: 6 „Domnul Dumnezeul nostru ne-a vorbit la HorebExod 31:1., zicând: ‘Ați locuit destulăExod 19:1.Num. 10:11. vreme în muntele acesta. 7 Întoarceți-vă și plecați; duceți-vă la muntele amoriților și în toate împrejurimile: în câmpie, pe munte, în vale, în partea de miazăzi, pe țărmul mării, în țara canaaniților și în Liban, până la râul cel mare, râul Eufrat. 8 Vedeți, v-am pus țara înainte, intrați și luați în stăpânire țara pe care Domnul a jurat părinților voștri, AvraamGen. 12:7;15:18;17:7,8;26:4;28:13., Isaac și Iacov, că o va da lor și seminței lor după ei.’
Cum a pus judecători
9 În vremea aceea, v-am spusExod 18:18.Num. 11:14.: ‘Eu nu vă pot purta singur. 10 Domnul Dumnezeul vostru v-a înmulțit, și azi sunteți foarteGen. 15:5. Cap. 10:22; 28:62. mulți la număr, ca stelele cerului. 11 Domnul2 Sam. 24:3. Dumnezeul părinților voștri să vă mărească de o mie de ori pe atât și să vă binecuvânteze, dupăGen. 15:5;22:17;26:4.Exod 32:13. cum a făgăduit! 12 Cum1 Împ. 3:8,9. aș putea să port eu singur pricinile voastre, povara voastră și certurile voastre? 13 LuațiExod 18:21.Num. 11:16,17. din semințiile voastre niște bărbați înțelepți, pricepuți și cunoscuți și-i voi pune în fruntea voastră.’ 14 Voi mi-ați răspuns și ați zis: ‘Ceea ce spui tu să facem este un lucru bun.’ 15 Am luat atunci pe căpeteniile semințiilor voastre, bărbați înțelepți și cunoscuți, și i-am pusExod 18:25. în fruntea voastră drept căpetenii peste o mie, căpetenii peste o sută, căpetenii peste cincizeci și căpetenii peste zece, ca dregători în semințiile voastre. 16 Am dat, în același timp, următoarea poruncă judecătorilor voștri: ‘Să ascultați pe frații voștri și să judecațiCap. 16:18.Ioan 7:24. după dreptate neînțelegerile fiecăruia cu frateleLev. 24:22. lui sau cu străinul. 17 Să nuLev. 19:15. Cap. 16:19.1 Sam. 16:7.Prov. 24:23.Iac. 2:1. căutați la fața oamenilor în judecățile voastre; să ascultați pe cel mic ca și pe cel mare; să nu vă temeți de nimeni, căci Dumnezeu2 Cron. 19:6. e Cel care face dreptate. Și când veți găsi o pricină prea grea, s-o aducețiExod 18:22,26. înaintea mea, ca s-o aud.’ 18 Așa v-am poruncit, în vremea aceea, tot ce aveați de făcut.
De la Horeb la Cades-Barnea
19 Am plecat din Horeb și amNum. 10:12. Cap. 8:15.Ier. 2:6. străbătut toată pustia aceea mare și grozavă pe care ați văzut-o; am luat drumul care duce în muntele amoriților, cum ne poruncise Domnul Dumnezeul nostru, și amNum. 13:26. ajuns la Cades-Barnea. 20 Și eu v-am zis: ‘Ați ajuns la muntele amoriților pe care ni-l dă Domnul Dumnezeul nostru. 21 Iată că Domnul Dumnezeul tău îți pune țara înainte; suie-te, ia-o în stăpânire, cum ți-a spus Domnul Dumnezeul părinților tăi; nu te temeIos. 1:9. și nu te înspăimânta.’ 22 Voi v-ați apropiat cu toții de mine și ați zis: ‘Să trimitem niște oameni înaintea noastră ca să iscodească țara și să ne aducă răspuns cu privire la drumul pe care ne vom sui în ea și asupra cetăților în care vom ajunge.’ 23 Părerea aceasta mi s-a părut bună și am luatNum. 13:3. doisprezece oameni dintre voi, câte un om de fiecare seminție. 24 Ei auNum. 13:22-24. plecat, au trecut muntele și au ajuns până la valea Eșcol și au iscodit țara. 25 Au luat în mâini din roadele țării și ni le-au adus; ne-au făcut o dare de seamă și au zis: ‘BunăNum. 13:27. țară ne dă Domnul Dumnezeul nostru!’ 26 DarNum. 14:1,2,3,4.Ps. 106:24,25. voi n-ați vrut să vă suiți în ea și v-ați răzvrătit împotriva poruncii Domnului Dumnezeului vostru. 27 Ați cârtit în corturile voastre și ați zis: ‘Pentru că ne urășteCap. 9:28., de aceea ne-a scos Domnul din țara Egiptului, ca să ne dea în mâinile amoriților și să ne nimicească. 28 Unde să ne suim? Frații noștri ne-au înmuiat inima, zicând: «PoporulNum. 13:28,31-33. Cap. 9:1,2. acela este un popor mai mare și mai înalt la statură decât noi; cetățile sunt mari și întărite până la cer; ba încă, am văzut acolo și copiiNum. 13:28. de-ai lui Anac.»’ 29 Eu v-am zis: ‘Nu vă înspăimântați și nu vă fie frică de ei. 30 Domnul DumnezeulExod 14:14,25.Neem. 4:20. vostru, care merge înaintea voastră, Se va lupta El Însuși pentru voi, potrivit cu tot ce a făcut pentru voi sub ochii voștri în Egipt.’ 31 Apoi, în pustie, ai văzut că Domnul Dumnezeul tău te-a purtatExod 19:4. Cap. 32:11,12.Is. 46:3,4;63:9.Osea 11:3.Fapte 13:18. cum poartă un om pe fiul său, pe tot drumul pe care l-ați făcut până la sosirea voastră în locul acesta. 32 Cu toate acestea, voiPs. 106:24.Iuda 5. n-ați avut încredere în Domnul Dumnezeul vostru, 33 careExod 13:21.Ps. 78:14. mergea înaintea voastră pe drum, caNum. 10:33.Ezec. 20:6. să vă caute un loc de poposire: noaptea într-un foc, ca să vă arate drumul pe care trebuia să mergeți, și ziua într-un nor. 34 Domnul a auzit glasul cuvintelor voastre. S-a mâniat și a juratCap. 2:14,15. zicând: 35 ‘NiciunulNum. 14:22,23.Ps. 95:11. din bărbații care fac parte din acest neam rău nu va vedea țara aceea bună pe care am jurat că o voi da părinților voștri, 36 afarăNum. 14:24,30.Ios. 14:9. de Caleb, fiul lui Iefune. El o va vedea, și țara în care a mers o voi da lui și copiilor lui, pentru căNum. 14:24. a urmat în totul calea Domnului.’ 37 Domnul S-a mâniat și pe mineNum. 20:12;27:14. Cap. 3:26;4:21;34:4.Ps. 106:32. din pricina voastră și a zis: ‘Nici tu nu vei intra în ea. 38 IosuaNum. 14:30., fiul lui Nun, slujitorulExod 24:13;33:11.1 Sam. 16:22. tău, va intra în ea; întărește-lNum. 27:18,19. Cap. 31:7,23., căci el va pune pe Israel în stăpânirea țării aceleia. 39 Și prunciiNum. 14:31. voștri, despre care ațiNum. 14:3. zis: «Vor fi de jaf!», și fiii voștri, care nu cunoscIs. 7:15,16.Rom. 9:11. azi nici binele, nici răul, ei vor intra în ea; da, lor le-o voi da și ei o vor stăpâni. 40 Dar voi, întoarceți-văNum. 14:25. și plecați în pustie, înspre Marea Roșie.’ 41 Voi ați răspuns și mi-ați zis: ‘Am păcătuitNum. 14:40. împotriva Domnului; ne vom sui și ne vom bate, cum ne-a poruncit Domnul Dumnezeul nostru.’ Și v-ați încins fiecare armele și v-ați încumetat să vă suiți pe munte. 42 Domnul mi-a zis: ‘Spune-le: «NuNum. 14:42. vă suiți și nu vă luptați, căci Eu nu sunt în mijlocul vostru; nu căutați să fiți bătuți de vrăjmașii voștri.»’ 43 Eu v-am spus, dar n-ați ascultat, ci v-ați răzvrătit împotriva poruncii Domnului și v-ați suit semețiNum. 14:44,45. pe munte. 44 Atunci amoriții, care locuiesc pe muntele acesta, v-au ieșit înainte și v-au urmărit ca albinelePs. 118:12.; v-au bătut din Seir până la Horma. 45 La întoarcerea voastră, ați plâns înaintea Domnului, dar Domnul nu v-a ascultat glasul și n-a luat aminte la voi. 46 Și așaNum. 13:25;20:1.Jud. 11:17. ați rămas la Cades, unde ați stat multă vreme.
Te Whaikōrero Tuatahi a Mohi
1 Ko ngā kupu ēnei i kōrero ai a Mohi ki a Īharaira katoa i tēnei taha o Horano – i te koraha, i te mānia, i te ritenga atu o Tupu, i waenganui o Parana, o Topera, o Rāpana, o Hateroto, o Rihahapa. 2 (Kia kotahi tekau mā tahi ngā rā e haere atu ana i Horepa, ki te tika nā Maunga Heira, ka tae ai ki Karehepārenea.)
3 Nō te whā tekau o ngā tau, nō te tekau mā tahi o ngā marama, nō te rā tuatahi o te marama, ka kōrerotia e Mohi ki ngā tama a Īharaira ngā mea katoa i ako ai a Ihowā ki a ia mō rātou. 4 I muri i tāna patunga i a Hihona kīngi o ngā Amori, i noho rā i Hehepona, i a Oka hoki kīngi o Pahana, i noho rā i Ahataroto, i Eterei.
5 I tīmata a Mohi i tēnei taha o Horano, i te whenua o Moapa, te kauwhau i tēnei ture, i mea ia: 6 I kōrero mai a Ihowā, tō tātou Atua, ki a tātou i Horepa, i mea, "Ka roa tō koutou noho ki tēnei maunga. 7 Anga atu, hāpainga atu, haere ki te maunga o ngā Amori, ki ngā wāhi katoa hoki e tata ana ki reira – o te mānia, o ngā pukepuke, o te raorao, o te tonga, o te tahatika anō o te moana – ki te whenua o ngā Kanaani, ki Repanōna, ki te awa nui anō, ki te awa, ki Uparati. 8 Nanā, kua tukua atu nei e ahau te whenua ki tō koutou aroaro. Haere ki roto, tangohia te whenua i oati ai a Ihowā ki ō koutou mātua, ki a Āperahama, ki a Īhaka, ki a Hākopa kia hoatu mō rātou, mō tō rātou uri hoki i muri i a rātou."
Ka Whakatūria e Mohi ngā Kaiwhakawā
9 I kōrero anō ahau ki a koutou i taua wā, i mea, "E kore e āhei ko ahau anake hei pīkau i a koutou. 10 Kua whakanui a Ihowā, tō koutou Atua, i a koutou, ā, tēnei koutou te rite nei ināianei ki ngā whetū o te rangi te tini. 11 Mā Ihowā, mā te Atua o ō koutou mātua, e tāpiri anō ā muri i a koutou ki ngā mano tini atu i a koutou e noho nei, māna koutou e manaaki, e pērā anō me tāna i kōrero ai ki a koutou! 12 Me pēhea e taea ai e ahau anake tā koutou whakararu, tō koutou whakataimaha, me tā koutou ngangau? 13 Whakaritea mai e koutou ētahi tāngata tūpato, whai whakaaro, e mōhiotia ana e ō koutou iwi, ā, māku rātou e mea hei upoko mō koutou."
14 Nā, ka utu koutou ki ahau, ka mea, "He mea pai tāu e kī mai nā kia meatia."
15 Nā, ka tango ahau i ngā upoko o ō koutou iwi, i ngā mea whakaaro, e mōhiotia ana, ā, meatia iho rātou e ahau hei upoko mō koutou, hei rangatira mō ngā mano, hei rangatira mō ngā rau, hei rangatira mō ngā rima tekau hei rangatira mō ngā tekau, hei kaiwhakahauhau hoki mō ō koutou iwi. 16 I kī anō ahau i taua wā ki ō koutou kaiwhakawā, i mea: "Whakarangona ngā kupu a ō koutou tēina, a tētahi, a tētahi, kia tika te whakawā mō te tangata, mō tōna teina, mō te tangata kē hoki e noho ana i a ia. 17 Kei whakaaro ki te kanohi ina whakawā, kia rite tā koutou whakarongo ki te iti, ki te rahi; kei wehi koutou i te kanohi tangata; nō te mea nā te Atua te whakawā; ā, ko te mea e ngaro ana i a koutou, ka kawe mai ki ahau, ā, māku e whakarongo."
18 Ā, whakahaua ana e ahau i reira ngā mea katoa e mahi ai koutou.
Ka Tonoa he Kaitūtei mai i a Karehepārenea
19 Ā, ka tūria mai e tātou i Horepa, nā, haerea katoatia ana e tātou taua koraha nui, e wehingia ana, i kite rā koutou i te ara o te whenua maunga o ngā Amori; i pērā me tā Ihowā, me tā tō tātou Atua, i ako mai ai ki a tātou; nā, ka tae atu ki Karehepārenea. 20 Nā, ka mea ahau ki a koutou, "Kua tae mai nei koutou ki te whenua maunga o ngā Amori, ka hōmai nei e Ihowā, e tō tātou Atua, ki a tātou. 21 Nanā, ka tukua nei te whenua e Ihowā, e tōu Atua, ki tōu aroaro; haere ki runga, tangohia, kia rite ai ki tā Ihowā, ki tā te Atua o ōu mātua, i kī ai ki a koe; kaua e wehi, kaua hoki e pāwera."
22 Nā, ka whakatata mai koutou katoa ki ahau, ka mea, "Kia tono tātou i ētahi ki mua i a tātou, ā, ko rātou hei titiro i tō tātou whenua, hei whakahoki mai i te kōrero ki a tātou, mō te huarahi e haere ai tātou ki runga, mō ngā pā hoki ka haere atu nei tātou ki reira."
23 Ā, i pai anō taua kupu ki ahau; nā, ka tango ahau i ētahi tāngata kotahi tekau mā rua i roto i a koutou, tātaki kotahi o tēnei iwi, o tēnei iwi. 24 Ā, ka tahuri rātou, ka piki ki te maunga, ā, ka tae ki te awaawa o Ehekora, ka tirotiro hoki i taua wāhi. 25 Ā, ka tango rātou i ētahi o ngā hua o te whenua ki ō rātou ringa, ā, maua ana ki raro, ki a tātou, i whakahoki ake anō rātou i te kupu ki a tātou, i mea, "He pai te whenua ka hōmai nei e Ihowā, e tō tātou Atua, ki a tātou."
26 Heoi, kīhai koutou i pai ki te haere ki runga; nā, ka tutū ki te kupu a Ihowā, a tō koutou Atua; 27 ā, amuamu ana i roto i ō koutou tēneti, mea ana, "He kino nō Ihowā ki a tātou i whakaputaina mai ai tātou e ia i te whenua o Īhipa, kia hoatu ai tātou ki te ringa o ngā Amori, kia hunā ai tātou. 28 Kia haere tātou ki runga ki hea? Kua ngohe nei hoki ō tātou ngākau i tā ō tātou tuākana, e mea rā, ‘He nunui te iwi, he roroa i a tātou; ko ngā pā he nui, taiepa rawa ā tutuki noa ki te rangi. I kite anō hoki mātou i ngā tama a ngā Anakimi ki reira.’ "
29 Nā, ka mea ahau ki a koutou, "Kei pāwera, kei wehi i a rātou. 30 Ko Ihowā, ko tō koutou Atua, te haere nei i mua i a koutou, māna tā koutou pakanga; ka rite ki ngā mea katoa i mea ai ia mō koutou ki tō koutou aroaro i Īhipa; 31 i te koraha anō, i kite rā koe i reira i tā Ihowā, i tā tōu Atua wahanga i a koe, ānō he tangata e waha ana i tāna tamaiti, i te ara katoa i haere nā koutou, ā tae noa mai ki tēnei wāhi."
32 I tēnei mea anō, kīhai koutou i whakapono ki a Ihowā, ki tō koutou Atua, 33 i haere rā i mua i a koutou i te ara, hei whakataki i tētahi wāhi mō koutou, e tū ai ō koutou tēneti, i te pō i roto i te ahi, hei whakaatu ki a koutou i te ara e haere ai koutou, ā, i roto i te kapua i te awatea.
Ka Whakawhiua e Ihowā a Īharaira
34 Ā, ka rongo a Ihowā i ō koutou reo e kōrero ana, nā, ka riri, ka oati, ka mea: 35 "E kore rawa tētahi o ēnei tāngata – o tēnei whakatupuranga kino – e kite i taua whenua pai i oati ai ahau kia hoatu ki ō koutou mātua, 36 heoi anō ko Karepe, ko te tama a Iepune, e kite ia; ā, ka hoatu e ahau ki a ia, ki āna tama hoki, te whenua i haerea e ia, mōna i tino whai i a Ihowā."
37 Ā, i riri anō a Ihowā ki ahau, mō koutou hoki, i mea mai, "E kore anō koe e tae ki reira. 38 Ko Hohua, ko te tama a Nunu, e tū ana i tōu aroaro, e tae ia ki reira; whakatenatenangia ia; tā te mea māna a Īharaira e whakawhiwhi ki tērā wāhi. 39 Nā, ko ā koutou pōtiki, i mea nā koutou ka waiho hei pārau, me ā koutou tama kīhai nei i mōhio i taua rā ki te pai, ki te kino, e tae rātou ki reira, ka hoatu anō e ahau a reira ki a rātou, ā, e whiwhi rātou ki tērā whenua. 40 Ko koutou ia, tahuri atu, haere ki te koraha, nā te huarahi ki te Moana Whero."
41 Nā, ka utu koutou, ka mea mai ki ahau, "Kua hara mātou ki a Ihowā; ka haere mātou ki runga, ki te whawhai, kia rite ai ngā mea katoa i whakahau mai ai a Ihowā, tō tātou Atua, ki a tātou." Ā, whītikiria ana e koutou, e tērā, e tērā, āna mea mō te riri, nā, ka mea koutou ki te piki ki te maunga.
42 Kātahi ka mea a Ihowā ki ahau, "Mea atu ki a rātou, ‘Kaua e haere, kaua anō e tū ki te riri; kāhore hoki ahau i roto i a koutou; kei patua ki te aroaro o ō koutou hoariri.’ "
43 Nā, ka kōrero ahau ki a koutou; ā, kīhai koutou i rongo, heoi, ka tutū koutou ki te kupu a Ihowā, nā, hīkaka ana koutou, piki ana ki te maunga. 44 Nā, ka puta ngā Amori, e noho ana i taua maunga, ki te tū i a koutou, ā, whai ana i a koutou, ānō he pī, patua iho koutou i Heira, ā taea noatia a Horema. 45 Nā, ka hoki koutou, ka tangi ki te aroaro o Ihowā; otiia kīhai a Ihowā i whakarongo ki tō koutou reo, kīhai anō i anga tōna taringa ki a koutou.
Ngā Tau i te Koraha
46 Nā, ka noho koutou ki Karehe, ā, maha noa ngā rā, ngā rā hoki i noho ai koutou.