Deuteronômio 32

Cântarea lui Moise

1 „Luați aminte*Cap. 4:26;30:19;31:28.Ps. 50:4.Is. 1:2.Ier. 2:12;6:19., ceruri, și voi vorbi;

Ascultă, pământule, cuvintele gurii mele!

2 Ca ploaia să curgă*Is. 55:10,11.1 Cor. 3:6-8. învățăturile mele,

Ca roua să cadă cuvântul meu,

Ca ploaia*Ps. 72:6.Mica 5:7. repede pe verdeață,

Ca picăturile de ploaie pe iarbă!

3 Căci voi vesti Numele Domnului.

Dați*1 Cron. 29:11. slavă Dumnezeului nostru!

4 El este*2 Sam. 22:3;23:3.Ps. 18:2,31,46.Hab. 1:12. Stânca; lucrările*2 Sam. 22:31. Lui sunt desăvârșite,

Căci toate*Dan. 4:37.Apoc. 15:3. căile Lui sunt drepte;

El este un Dumnezeu*Ier. 10:10. credincios și fără nedreptate*Iov 34:10.Ps. 92:15.,

El este drept și curat.

5 Ei s-au stricat*Cap. 31:29.;

Netrebnicia copiilor Lui este rușinea lor!

Neam îndărătnic*Mat. 17:17.Luca 9:41.Filip. 2:15. și stricat!

6 Pe Domnul Îl răsplătiți*Ps. 116:12. astfel?!

Popor nechibzuit și fără înțelepciune!

Nu este El oare Tatăl*Is. 63:16. tău, care te-a făcut*Ps. 74:2.,

Te-a întocmit*Vers. 15.Is. 27:11;44:2. și ți-a dat ființă?

7 Adu-ți aminte de zilele din vechime,

Socotește anii, vârstă de oameni după vârstă de oameni,

Întreabă pe tatăl*Exod 13:14.Ps. 44:1;78:3,4. tău, și te va învăța,

Pe bătrânii tăi, și îți vor spune.

8 Când Cel Preaînalt a dat*Zah. 9:2.Fapte 17:26. o moștenire neamurilor,

Când a despărțit*Gen. 11:8. pe copiii oamenilor,

A pus hotare popoarelor

După numărul copiilor lui Israel,

9 Căci partea*Exod 15:16;19:5.1 Sam. 10:1.Ps. 78:71. Domnului este poporul Lui,

Iacov este partea Lui de moștenire.

10 El l-a găsit într-un ținut pustiu*Cap. 8:15.Ier. 2:6.Osea 13:5.,

Într-o singurătate plină de urlete înfricoșate;

L-a înconjurat, l-a îngrijit*Cap. 4:36.

Și l-a păzit*Ps. 17:8.Prov. 7:2.Zah. 2:8. ca lumina ochiului Lui.

11 Ca vulturul*Exod 19:4. Cap. 1:31.Is. 31:5;46:4;63:9.Osea 11:3. care își scutură cuibul,

Zboară deasupra puilor,

Își întinde aripile, îi ia

Și-i poartă pe penele lui,

12 Așa a călăuzit Domnul singur pe poporul Său,

Și nu era niciun dumnezeu străin cu El.

13 L-a suit*Cap. 33:29.Is. 58:14.Ezec. 36:2. pe înălțimile țării,

Și Israel a mâncat roadele câmpului;

I-a dat să sugă*Iov 29:6.Ps. 81:16. miere din stâncă,

Untdelemnul care iese din stânca cea mai tare,

14 Untul de la vaci și laptele oilor,

Cu grăsimea mieilor,

A berbecilor din Basan și a țapilor,

Cu grăsimea grâului*Ps. 81:16;147:14.,

Și ai băut vinul, sângele*Gen. 49:11. strugurelui.

15 Israel*Cap. 33:5,26.Is. 44:2. s-a îngrășat și a azvârlit*1 Sam. 2:29. din picior;

Te-ai*Cap. 31:20.Neem. 9:25.Ps. 17:10.Ier. 2:7;5:7,28.Osea 13:6. îngrășat, te-ai îngroșat și te-ai lățit!

Și a părăsit*Cap. 31:16.Is. 1:4. pe Dumnezeu, Ziditorul*Vers. 6.Is. 51:13. lui,

A nesocotit Stânca*2 Sam. 22:47.Ps. 89:26;95:1. mântuirii lui,

16 L-au*1 Împ. 14:22.1 Cor. 10:22. întărâtat la gelozie prin dumnezei străini,

L-au mâniat prin urâciuni;

17 Au adus jertfe*Lev. 17:7.Ps. 106:37.1 Cor. 10:20.Apoc. 9:20. dracilor, unor idoli care nu sunt dumnezei,

Unor dumnezei pe care nu-i cunoșteau,

Dumnezei noi, veniți de curând,

De care nu se temuseră părinții voștri.

18 Ai părăsit Stânca*Is. 17:10. cea care te-a născut

Și ai uitat*Ier. 2:32. pe Dumnezeul care te-a întocmit.

19 Domnul a văzut lucrul*Jud. 2:14. acesta și S-a mâniat,

S-a supărat*Is. 1:2. pe fiii și fiicele Lui.

20 El a zis: ‘Îmi*Cap. 31:17. voi ascunde Fața de ei

Și voi vedea care le va fi sfârșitul,

Căci sunt un neam stricat,

Sunt niște copii*Is. 30:9.Mat. 17:17. necredincioși.

21 Mi-au*Vers. 16.Ps. 78:58. întărâtat gelozia prin ceea ce nu este Dumnezeu,

M-au mâniat*1 Sam. 12:21.1 Împ. 16:13,26.Ps. 31:6.Ier. 8:19;10:8;14:22.Iona 2:8.Fapte 14:15. prin idolii lor deșerți.

Și Eu îi*Osea 1:10.Rom. 10:19. voi întărâta la gelozie printr-un popor care nu este un popor.

Îi voi mânia printr-un neam fără pricepere.

22 Căci*Ier. 15:14;17:4.Plâng. 4:11. focul mâniei Mele s-a aprins

Și va arde până în fundul Locuinței morților,

Va nimici pământul și roadele lui,

Va arde temeliile munților.

23 Voi*Is. 26:15. îngrămădi toate nenorocirile peste ei,

Îmi voi*Ps. 7:12,13.Ezec. 5:16. arunca toate săgețile împotriva lor.

24 Vor fi topiți de foame, stinși de friguri

Și de boli cumplite;

Voi trimite în ei dinții fiarelor*Lev. 26:22. sălbatice

Și otrava șerpilor.

25 Afară*Plâng. 1:20.Ezec. 7:15.2 Cor. 7:5. vor pieri de sabie

Și înăuntru vor pieri de groază:

Și tânărul, și fata,

Și copilul de țâță, ca și bătrânul.

26 Voiam să*Ezec. 20:13,14,23. zic: «Îi voi lua cu o suflare»,

Le voi șterge pomenirea dintre oameni!

27 Dar Mă tem de ocările vrăjmașului,

Mă tem ca nu cumva vrăjmașii lor să se amăgească

Și să*Ps. 140:8. zică: «Mâna noastră cea puternică,

Și nu Domnul a făcut toate aceste lucruri.»

28 Ei sunt un neam care și-a pierdut bunul simț

Și nu-i pricepere în ei*Is. 27:11.Ier. 4:22..

29 Dacă ar fi fost*Cap. 5:29.Ps. 81:13;107:43.Luca 19:42. înțelepți, ar înțelege

Și s-ar gândi*Is. 47:7.Plâng. 1:9. la ce li se va întâmpla.

30 Cum ar urmări unul*Lev. 26:8.Ios. 23:10.2 Cron. 24:24.Is. 30:17. singur o mie din ei

Și cum ar pune doi pe fugă zece mii,

Dacă nu i-ar fi vândut*Ps. 44:12.Is. 50:1;52:3. Stânca,

Dacă nu i-ar fi vândut Domnul?

31 Căci*1 Sam. 2:2. stânca lor nu este ca Stânca noastră,

Vrăjmașii noștri înșiși sunt judecători în această privință*1 Sam. 4:8.Ier. 40:3..

32 Ci vița*Is. 1:10. lor este din sadul Sodomei

Și din ținutul Gomorei;

Strugurii lor sunt struguri otrăviți,

Bobițele lor sunt amare;

33 Vinul lor este venin*Ps. 58:4. de șerpi,

Este otravă*Ps. 140:3.Rom. 3:13. cumplită de aspidă.

34 Oare nu este ascuns*Iov 14:17.Ier. 2:22.Osea 13:12.Rom. 2:5. lucrul acesta la Mine,

Pecetluit în comorile Mele?

35 A Mea*Ps. 94:1.Rom. 12:19.Evr. 10:30. este răzbunarea și

Eu voi răsplăti

Când va începe să le alunece piciorul!

Căci ziua nenorocirii lor*2 Pet. 2:3. este aproape

Și ceea ce-i așteaptă nu va zăbovi.’

36 Domnul*Ps. 135:14. va judeca pe poporul Său,

Dar va avea milă*Jud. 2:18.Ps. 106:45.Ier. 31:20.Ioel 2:14. de robii Săi,

Văzând că puterea le este sleită

Și că nu*1 Împ. 14:10;21:21.2 Împ. 9:8;14:26. mai este nici rob, nici slobod.

37 El va zice: ‘Unde sunt dumnezeii*Jud. 10:14.Ier. 2:28. lor,

Stânca aceea care le slujea de adăpost,

38 Dumnezeii aceia care mâncau grăsimea jertfelor lor,

Care beau vinul jertfelor lor de băutură?

Să se scoale să vă ajute

Și să vă ocrotească!

39 Să știți dar că Eu sunt*Ps. 102:27.Is. 41:4;48:12. Dumnezeu

Și că nu*Cap. 4:35.Is. 45:5,18,22. este alt dumnezeu afară de Mine;

Eu dau*1 Sam. 2:6.2 Împ. 5:7.Iov 5:18.Ps. 68:20.Osea 6:1. viață și Eu omor,

Eu rănesc și Eu tămăduiesc,

Și nimeni nu poate scoate pe cineva din mâna Mea.

40 Căci Îmi*Gen. 14:22.Exod 6:8.Num. 14:30. ridic mâna spre cer

Și zic: «Cât este de adevărat că trăiesc în veci,

41 Atât este de adevărat că, atunci când voi*Is. 27:1;34:5;66:16.Ezec. 21:9,10,14,20. ascuți fulgerul sabiei Mele

Și voi pune mâna să fac judecată,

Mă voi răzbuna*Is. 1:24.Naum 1:2. împotriva potrivnicilor Mei

Și voi pedepsi pe cei ce Mă urăsc;

42 Sabia Mea le va înghiți carnea

Și-Mi voi îmbăta*Ier. 46:10. săgețile de sânge,

De sângele celor uciși și prinși,

Din capetele fruntașilor*Iov 13:24.Ier. 30:14.Plâng. 2:5. vrăjmașului.»’

43 Neamuri, cântați*Rom. 15:10. laudele poporului Lui!

Căci Domnul răzbună*Apoc. 6:10;19:2. sângele robilor Săi,

El Se răzbună*Vers. 41. împotriva potrivnicilor Săi

Și face ispășire pentru*Ps. 85:1. țara Lui, pentru poporul Lui."

44 Moise a venit și a rostit toate cuvintele cântării acesteia în fața poporului; Iosua, fiul lui Nun, era cu el. 45 După ce a isprăvit Moise de rostit toate cuvintele acestea înaintea întregului Israel, 46 le-a zis: „Puneți-vă*Cap. 6:6;11:18.Ezec. 40:4. la inimă toate cuvintele pe care vă jur astăzi să le porunciți copiilor voștri, ca să păzească și să împlinească toate cuvintele legii acesteia. 47 Căci nu este un lucru fără însemnătate pentru voi; este viața*Cap. 30:19.Lev. 18:5.Prov. 3:2,22;4:22.Rom. 10:5. voastră și prin aceasta vă veți lungi zilele în țara pe care o veți lua în stăpânire după ce veți trece Iordanul."

Domnul vorbește lui Moise

48 În aceeași zi, Domnul*Num. 27:12,13. a vorbit lui Moise și a zis: 49 „Suie-te pe muntele*Num. 33:47,48. Cap. 34:1. acesta Abarim, pe muntele Nebo, în țara Moabului, în fața Ierihonului, și privește țara Canaanului pe care o dau în stăpânire copiilor lui Israel. 50 Tu vei muri pe muntele pe care te vei sui și vei fi adăugat la poporul tău, după cum Aaron*Num. 20:25,28;33:38., fratele tău, a murit pe muntele Hor și a fost adăugat la poporul lui, 51 pentru că ați*Num. 20:11-13;27:14. păcătuit împotriva Mea în mijlocul copiilor lui Israel, lângă apele Meriba, la Cades, în pustia Țin, și nu M-ați*Lev. 10:3. sfințit în mijlocul copiilor lui Israel. 52 Tu vei*Num. 27:12. Cap. 34:4. vedea doar de departe țara dinaintea ta, dar nu vei intra în țara pe care o dau copiilor lui Israel."

1 Kia whai taringa mai, e ngā rangi, ā, ka kōrero ahau;

whakarongo mai hoki, e te whenua, ki ngā kupu a tōku māngai.

2 Ka kōpatapata iho tāku whakaako, ānō he ua,

ka māturuturu iho tāku kupu me te tōmairangi;

me te ua pūnehunehu ki runga i te tupu hou,

me te ua tā ki runga i te tarutaru.

3 Nō te mea ka kauwhautia e ahau te ingoa o Ihowā;

waiho te nui i tō tātou Atua.

4 Ko te Kāmaka, tika tonu tāna mahi;

he whakarite tikanga nei hoki ōna huarahi katoa.

He Atua pono, kāhore ōna hē,

he tika, he tapatahi ia.

5 Kua mahi rātou i te kino ki a ia,

ehara rātou i te tamariki nāna, nō rātou te koha;

he whakatupuranga mārō, parori kē rātou.

6 Ko tā koutou utu ianei tēnei ki a Ihowā,

e te iwi kūware, e kore nei e mōhio?

Ehara ianei ia i tōu matua nāna koe i hoko?

Nāna koe i hanga, nāna hoki koe i whakaū.

7 Kia mahara ki ngā rā onamata;

whakaarohia ngā tau o ngā whakatupuranga e maha.

Ui atu ki tōu pāpā, ā, māna e whakaatu ki a koe;

ki ōu kaumātua, ā, mā rātou e kōrero ki a koe.

8 I tā te Runga Rawa whakaritenga kāinga mō ngā iwi,

i tāna wehewehenga i ngā tama a te tangata,

i whakatūria e ia ngā rohe mō ngā iwi,

me te whakaaro anō ki te tokomaha o ngā tama a Īharaira.

9 Ko tō Ihowā wāhi hoki, ko tāna iwi;

ko Hākopa hei wāhi pūmau mōna.

10 I kitea ia e ia ki te whenua koraha,

ki te tahora tūhea e hāmama kau ana.

I taiāwhiotia ia e ia, i atawhaitia, i tiakina hoki e ia,

ānō ko te whatupango o tōna kanohi.

11 Ānō he ēkara e whakakorikori ana i tāna ōhanga,

e whakapāho ana i runga i āna pī,

e roharoha ana ia i ōna parirau, e tango ana i a rātou,

e waha ana hoki i a rātou i runga i ōna parirau.

12 Nā Ihowā anake ia i ārahi,

kāhore hoki he atua kē i tōna taha.

13 Nāna hoki ia i whakaeke ki ngā wāhi tiketike o te whenua, hei hōiho mōna,

ā, i kai ia i ngā hua o te māra;

ā, nāna ia i ngongo ai i te honi i roto i te kāmaka,

i te hinu hoki i roto i te kōhatu kiripaka;

14 i te pata o te kau, i te waiū hipi,

i te ngako reme, i ngā hipi toa

o te momo o Pahana, i ngā koati,

me te taupā o ngā whatukuhu o te wīti –

ā, i inu koe i te wāina, i te toto o te karepe.

15 Nāwai ā ka whai kiko a Iēhuruna, ā, whana mai ana;

kua whai kiko koe, kua tetere, kua kī i te ngako;

ā, whakarērea iho e ia te Atua nāna ia i hanga,

whakahāwea ana ki te Kāmaka o tōna whakaoranga.

16 Nā rātou i mea kia hae ia ki ngā atua kē,

whakapātaritari ana rātou i a ia ki ngā mea whakarihariha kia riri.

17 Ko ā rātou patunga tapu i tāpaea e rātou mā ngā rēwera, ehara nei i te Atua,

mā ngā atua kīhai nei rātou i mōhio,

he mea puta hou ake nōnāianei,

kīhai nei i wehingia e ō koutou mātua.

18 Ko te Kāmaka i whānau ai koe ka wareware i a koe,

kāhore hoki ōu mahara ki te Atua nāna koe i hanga.

19 Ā, ka kite a Ihowā, nā anuanu ana ia ki a rātou,

mō te mahi whakapātaritari a āna tama, a āna tamāhine.

20 Nā, ka mea, "Ka huna ahau i tōku mata i a rātou,

ka titiro atu ahau he aha he mutunga mō rātou;

he whakatupuranga parori kē hoki rātou,

he tamariki kāhore he pono i roto.

21 Nā, rātou ahau i mea kia hae ki te mea ehara i te Atua;

i whakapātaritari kia riri ki ā rātou mea horihori.

Nā, māku rātou e mea kia hae ki te hunga ehara i te iwi;

māku rātou e whakapātaritari kia riri ki te iwi pōauau.

22 Ka ngiha hoki te ahi i ahau e riri ana,

ka toro atu ki te takere rā anō o te rēinga,

pau ake hoki te whenua,

tahuna ana ngā tūranga o ngā maunga.

23 "Ka opehia e ahau ngā kino ki runga ki a rātou;

ka whakapotoa āku pere ki a rātou.

24 Ka hemo rātou i te matekai,

ka pau hoki i te hana o te wera

me te hunanga nui whakaharahara;

māku hoki e tuku iho te niho o ngā kararehe ki a rātou,

me te hūwhare whakamate o ngā mea e ngōki ana i te puehu.

25 Ko te hoari ki waho whakamate ai,

ko te wehi ki roto i ngā whare.

Māna e huna ngātahi te taitama me te taitamāhine,

te mea ngote ū rāua ko te tangata hina.

26 I mea ahau, ‘Ka whakamararatia rātou e ahau ki tawhiti,

ka meinga e ahau kia mutu te mahara ki a rātou i roto i ngā tāngata.’

27 Me i kāhore ahau te wehi i te ngākau kino o te hoa whawhai,

kei pōhēhē ōna hoariri, kei mea rātou,

‘Kua kake tō tātou ringa,

kāhore anō hoki a Ihowā i mea i ēnei mea katoa.’ "

28 He iwi whakaarokore hoki rātou,

ā, kāhore he mōhio i roto i a rātou.

29 Ē, me i tūpato rātou, me i mōhio ki tēnei,

me i whakaaro ki tō rātou mutunga iho!

30 Me pēhea e whai ai te kotahi i te mano,

e whati ai ngā mano kotahi tekau i te tokorua,

me i kāhore rātou i hokona e tō rātou Kāmaka,

i tukua atu hoki e Ihowā?

31 Nō te mea ehara tō rātou kāmaka i te pēnei me tō tātou Kāmaka,

nā ō tātou hoariri nei anō te kī.

32 Nō te mea ko ā rātou wāina nō te wāina o Horoma,

nō ngā māra hoki o Komora:

ko ā rātou karepe he karepe au kawa,

ko ā rātou tautau kakati ana;

33 ko tā rātou wāina ko te hūwhare whakamate o ngā tarakona,

me te ware ngau kino o ngā ahipi.

34 "Kāhore ianei tēnei i rongoātia ki roto ki ahau,

i hīritia hoki ki waenga i āku taonga?

35 Māku ngā utu e rapu, māku hoki e ea ai,

ā te wā e paheke ai ō rātou waewae;

e tata ana hoki te rā e hunā ai rātou,

ā, kei te kaikā mai ngā mea i whakaritea mō rātou."

36 Nō te mea ka whakatika a Ihowā i tā tāna iwi,

ka aroha hoki ki āna pononga;

ina kite ia kua riro tō rātou kaha,

ā, kāhore he mea i toe, i tūtakina ki roto,

i waiho atu rānei ki waho.

37 Ā, ka mea ia: "Kei hea ō rātou atua,

te kāmaka i okioki atu ai rātou;

38 i kai nei i te ngako o ā rātou patunga tapu,

i inu hoki i te wāina o ā rātou ringihanga?

Me whakatika rātou ki te āwhina i a koutou,

kia ai hoki rātou hei kuhunga atu mō koutou.

39 "Nā titiro, ko ahau, inā ko ahau ia,

kāhore hoki he atua i tōku taha.

E whakamate ana ahau, ā, e whakaora ana;

i tukitukia e ahau, ko ahau anō e whakamahu ana;

kāhore hoki he tangata e ora ai tētahi i tōku ringa.

40 Nō te mea e totoro atu ana tōku ringa ki te rangi,

me tāku kī anō: I ahau e ora tonu nei,

41 ki te whakakoia e ahau tāku hoari kānapanapa,

ā, ka mau tōku ringa ki te whakariterite;

ka whakahokia atu e ahau he utu ki ōku hoariri,

ka ea hoki i ahau tā te hunga e kino ana ki ahau.

42 Ka whakahaurangitia e ahau āku pere ki te toto,

ā, ka kai tāku hoari i te kikokiko;

ki te toto o te hunga i patua, o ngā herehere,

nō te māhunga o ngā rangatira o te hoariri."

43 Kia hari tahi, e ngā tauiwi, me tāna iwi:

ka takitakina hoki e ia te toto o āna pononga,

ā, ka whakahokia he utu ki ōna hoariri,

ka whakamārie anō ki tōna whenua, ki tāna iwi.

44 Nā, ka haere mai a Mohi, ka kōrero i ngā kupu katoa o tēnei waiata ki ngā taringa o te iwi, a ia, me Hohua, me te tama a Nunu. 45 Ā, ka mutu tā Mohi kōrero i ēnei kupu katoa ki a Īharaira katoa; 46 nā, ka mea ia ki a rātou: "Kia anga mai ō koutou ngākau ki ngā kupu katoa e kauwhautia atu nei e ahau ki a koutou i tēnei rā; hei whakahau atu mā koutou ki ā koutou tamariki kia puritia, kia mahia, ngā kupu katoa o tēnei ture. 47 Nō te mea ehara tēnei i te mea noa iho ki a koutou; ko tō koutou oranga hoki ia, ā, mā tēnei mea e roa ai ō koutou rā ki te whenua ka whiti atu nei koutou i Horano ki reira ki te tango."

Ka Whakaaetia e Ihowā a Mohi kia Kite i te Whenua o Kanaana

48 I kōrero anō a Ihowā ki a Mohi i taua tino rangi anō, i mea, 49 "E piki koe i tēnei maunga, i Aparimi, ki Maunga Nepo, i te whenua o Moapa, e anga atu ana ki Heriko; ka titiro atu ki te whenua o Kanaana e hoatu nei e ahau ki ngā tama a Īharaira hei kāinga; 50 ā, e mate koe ki runga ki te maunga e piki atu nā koe, ka kohia hoki ki tōu iwi; ka pērātia me Ārona, me tōu tuakana, i mate rā ki Maunga Horo, ā, kohia atu ana ki tōna iwi; 51 mō kōrua hoki i hara ki ahau i waenganui o ngā tama a Īharaira i ngā wai o Meripa, i Karehe, i te koraha o Hini; mō kōrua kīhai i whakatapu i ahau i waenganui o ngā tama a Īharaira. 52 Heoi, ka kite koe i te whenua i mua i tōu aroaro; otiia e kore koe e tae ki reira – ki te whenua e hoatu ana e ahau mō ngā tama a Īharaira."