Ezequiel 16

Ierusalimul, închipuit printr-o curvă

1 Cuvântul Domnului mi-a vorbit astfel: 2 „Fiul omului, arată*Cap. 20:4;22:2;36:7-9. Ierusalimului urâciunile lui 3 și spune-i: ‘Așa vorbește Domnul Dumnezeu către cetatea Ierusalimului: «Prin obârșia și nașterea*Cap. 21:30. ta ești din țara canaaniților; tatăl*Vers. 45. tău era amorit și mama ta, hetită. 4 La naștere, în ziua*Osea 2:3. când te-ai născut, buricul nu ți s-a tăiat, n-ai fost scăldată în apă, ca să fii curățită, nici n-ai fost frecată cu sare și nici n-ai fost înfășată în scutece. 5 Ochiul nimănui nu s-a îndurat de tine ca să-ți facă măcar unul din aceste lucruri din milă pentru tine, ci ai fost aruncată pe câmp, așa de scârbă le era de tine în ziua nașterii tale. 6 Atunci, Eu am trecut pe lângă tine, te-am văzut tăvălită în sângele tău și am zis: ‹Trăiește chiar și în sângele tău!› Da, ți-am zis: ‹Trăiește chiar și în sângele tău!› 7 Te-am înmulțit*Exod 1:7. cu zecile de mii, ca iarba de pe câmp. Și ai crescut, te-ai făcut mare, ai ajuns de o frumusețe desăvârșită, ți s-au rotunjit țâțele, ți-a crescut părul. Dar erai tot goală, goală de tot. 8 Când am trecut Eu pe lângă tine, M-am uitat la tine și iată că îți venise vremea, vremea dragostei. Atunci am întins peste tine poala*Rut 3:9. hainei Mele, ți-am acoperit goliciunea, ți-am jurat credință, am făcut legământ cu tine», zice Domnul Dumnezeu, «și ai fost*Exod 19:5.Ier. 2:2. a Mea! 9 Te-am scăldat în apă, te-am spălat de sângele de pe tine și te-am uns cu untdelemn. 10 Ți-am dat haine cusute cu fir și o încălțăminte de piele de vițel de mare, te-am încins cu in subțire și te-am îmbrăcat în mătase. 11 Te-am împodobit cu scule scumpe, ți-am pus brățări*Gen. 24:22,47. la mână și o salbă*Prov. 1:9. la gât; 12 ți-am pus o verigă în nas, cercei în urechi și o cunună minunată pe cap. 13 Astfel, ai fost împodobită cu aur și cu argint și ai fost îmbrăcată cu in subțire, cu mătase și cusături cu fir. Ai mâncat*Deut. 32:13,14. floarea făinii, miere și untdelemn. Erai de o frumusețe desăvârșită*Ps. 48:2., ba ajunseseși chiar împărăteasă. 14 Ți s-a dus vestea*Plâng. 2:15. printre neamuri pentru frumusețea ta, căci era desăvârșită de tot datorită strălucirii cu care te împodobisem», zice Domnul Dumnezeu. 15 «Dar te-ai încrezut*Deut. 32:15.Ier. 7:4.Mica 3:11. în frumusețea ta și ai*Is. 1:21;57:8.Ier. 2:20;3:2,6,20. Cap. 23:3,8,11,12.Osea 1:2. curvit la adăpostul numelui tău celui mare; ți-ai revărsat curviile înaintea tuturor trecătorilor și te-ai dat lor. 16 Ai luat*2 Împ. 23:7. Cap. 7:20.Osea 2:8. și din hainele tale, ți-ai făcut înălțimi pe care le-ai împodobit cu toate culorile și ai curvit pe ele: așa cum nu s-a întâmplat și nici nu se va mai întâmpla vreodată. 17 Ți-ai luat până și minunatele tale podoabe de aur și de argint pe care ți le dădusem și ți-ai făcut niște chipuri de bărbați cu care ai curvit. 18 Ți-ai luat și hainele cusute la gherghef, le-ai îmbrăcat cu ele și ai adus acestor chipuri untdelemnul Meu și tămâia Mea. 19 Pâinea*Osea 2:8. pe care ți-o dădusem, floarea făinii, untdelemnul și mierea cu care te hrăneam, le-ai adus înaintea lor ca niște tămâie cu un miros plăcut. Iată ce s-a întâmplat», zice Domnul Dumnezeu! 20 «Apoi ți-ai*2 Împ. 16:3.Ps. 106:37,38.Is. 57:5.Ier. 7:31;32:35. Cap. 20:26;23:37. luat fiii și fiicele pe care Mi-i născuseși și i-ai jertfit lor, ca să le slujească de mâncare. Nu erau oare de ajuns curviile tale, 21 de Mi-ai mai înjunghiat fiii și i-ai dat, trecându-i prin foc în cinstea lor? 22 Și, în mijlocul tuturor urâciunilor și curviilor tale, nu ți-ai adus aminte de vremea tinereții*Ier. 2:2. Vers. 43,60.Osea 11:1. tale, când erai goală*Vers. 4-6., goală de tot, și te zbăteai în sângele tău! 23 După toate aceste răutăți ale tale (‹Vai, vai de tine!›, zice Domnul Dumnezeu), 24 ți-ai zidit*Vers. 31. case de curvie, ți-ai făcut*Is. 57:5,7.Ier. 2:20;3:2. înălțimi în toate piețele. 25 La toate colțurile*Prov. 9:14. ulițelor ți-ai făcut înălțimi, ți-ai necinstit frumusețea, ți-ai desfăcut picioarele înaintea tuturor trecătorilor, ai făcut tot mai multe curvii. 26 Ai curvit cu egiptenii*Cap. 8:10,14;20:7,8;23:19-21., vecinii tăi, cu trupul plin de vlagă, și ți-ai înmulțit curviile, ca să Mă mânii. 27 Dar iată că Mi-am întins mâna împotriva ta, am micșorat partea de întreținere pe care ți-o rânduisem, te-am lăsat în voia vrăjmașelor tale, fiicele filistenilor*2 Cron. 28:18,19. Vers. 57., care au roșit de purtarea ta nelegiuită. 28 Apoi ai curvit*2 Împ. 16:7,10.2 Cron. 28:23.Ier. 2:18,36. Cap. 23:12. cu asirienii, pentru că erai fără saț; ai curvit cu ei, și tot nu te-ai săturat. 29 Ți-ai înmulțit curviile cu țara Canaanului și până în Haldeea*Cap. 23:14., dar nici acolo nu te-ai săturat. 30 Ce slăbiciune de inimă ai avut», zice Domnul Dumnezeu, «de ai făcut toate aceste lucruri, care sunt fapta unei ibovnice dedate la curvie, 31 zidindu-ți case de curvie*Vers. 24,39. la toate colțurile ulițelor și făcându-ți înălțimi în toate piețele! N-ai fost nici măcar ca o curvă care-și cere plata. 32 Ai fost femeia preacurvă, care primește pe străini în locul bărbatului ei! 33 Tuturor curvelor li se plătește o plată, dar*Is. 30:6.Osea 8:9. tu ai dat daruri tuturor ibovnicilor tăi, i-ai câștigat prin daruri, ca să-i tragi la tine din toate părțile și să curvești cu ei. 34 Ai fost cu totul altfel decât celelalte curve, întrucât nimeni nu umbla după tine, ci tu plăteai celor ce veneau la tine, în loc ca tu să fii plătită de ei. De aceea ai fost cu totul altfel decât altele.» 35 De aceea, ascultă, curvo, cuvântul Domnului! 36 Așa vorbește Domnul Dumnezeu: «Pentru că ți-ai risipit banii în felul acesta și ți-ai descoperit goliciunea în curviile tale cu ibovnicii tăi și cu toți idolii tăi urâcioși și din pricina sângelui*Vers. 20.Ier. 2:34. copiilor tăi, pe care li i-ai dat, 37 de aceea, iată, voi strânge*Ier. 13:22,26.Plâng. 1:8. Cap. 23:9,10,22,29.Osea 2:10;8:10.Naum 3:5. pe toți ibovnicii cu care te dezmierdai, pe toți aceia pe care i-ai iubit și pe toți aceia pe care i-ai urât, da, îi voi strânge împotriva ta din toate părțile, îți voi dezveli goliciunea înaintea lor și îți vor vedea toată goliciunea. 38 Te voi judeca așa cum se judecă femeile preacurve*Lev. 20:10.Deut. 22:22. Cap. 23:45. și ucigătoare de copii și voi face din tine o jertfă sângeroasă*Gen. 9:6.Exod 21:12. Vers. 20,36. a urgiei și geloziei. 39 Te voi da în mâinile lor; îți vor surpa casele*Vers. 24,31. de curvie și îți vor nimici înălțimile; te vor dezbrăca*Cap. 23:26.Osea 2:3. de hainele tale, îți vor lua toată podoaba de pietre scumpe și te vor lăsa goală, goală de tot. 40 Vor aduce*Cap. 23:46,47. gloata împotriva ta, te vor*Ioan 8:5,7. ucide cu pietre și te vor străpunge cu lovituri de sabie. 41 Îți vor arde*Deut. 13:16.2 Împ. 25:9.Ier. 39:8;52:13. casele cu foc și se vor răzbuna pe tine*Cap. 5:8;23:10,48. înaintea unei mulțimi de femei. Voi face să înceteze astfel curvia*Cap. 23:27. ta și nu vei mai da plată de curvă. 42 Îmi voi potoli*Cap. 5:13. mânia împotriva ta și nu voi mai fi gelos pe tine; Mă voi liniști, nu voi mai fi supărat. 43 Pentru că nu ți-ai adus aminte*Ps. 78:42. Vers. 22. de vremea tinereții tale, ci M-ai ațâțat prin toate aceste lucruri, iată, voi face*Cap. 9:10;11:21;22:31. ca purtarea ta să cadă asupra capului tău», zice Domnul Dumnezeu, «ca să nu mai săvârșești alte nelegiuiri cu toate urâciunile tale! 44 Iată că toți cei ce spun zicători vor spune despre tine zicătoarea aceasta: ‹Cum este mama, așa și fata!› 45 Tu ești fata mamei tale, care s-a dezgustat de bărbatul și copiii ei. Tu ești sora surorilor tale, care s-au dezgustat de bărbații și copiii lor. Mama voastră era o hetită*Vers. 3. și tatăl vostru, un amorit. 46 Sora ta*Deut. 32:32.Is. 1:10. cea mai mare, care locuiește la miazănoapte de tine, este Samaria, ea și fiicele ei, și sora ta cea mai mică este Sodoma, și fiicele ei, și locuiește la miazăzi de tine. 47 Tu nu numai că ai umblat pe căile lor și ai săvârșit aceleași urâciuni, ci, ca și cum atât ar fi fost prea puțin, ai fost mai stricată*2 Împ. 21:9. Cap. 5:6,7. Vers. 48. decât ele în toate purtările tale. 48 Pe viața Mea», zice Domnul Dumnezeu, «că sora ta Sodoma*Mat. 10:15;11:24. și fiicele ei n-au făcut ce ați făcut voi, tu și fiicele tale. 49 Iată care a fost nelegiuirea surorii tale Sodoma: era îngâmfată, trăia în belșug*Gen. 13:10. și într-o liniște nepăsătoare, ea și fiicele ei, și nu sprijinea mâna celui nenorocit și celui lipsit. 50 Ele s-au semețit și au făcut urâciuni*Gen. 13:13;18:20;19:5. blestemate înaintea Mea, de aceea le-am*Gen. 19:24. și nimicit când am văzut lucrul acesta. 51 Samaria n-a făcut nici jumătate din păcatele tale; urâciunile tale au fost mai multe decât ale ei, așa că ai ușurat*Ier. 3:11.Mat. 12:41,42. vina surorilor tale prin toate urâciunile pe care le-ai făcut acum. 52 Tu, care ușurai vina surorilor tale prin purtarea ta, suferă acum urmările răutății tale; prin păcatele tale, prin care te-ai făcut mai urâcioasă decât ele, acum le faci mai ușoară vina decât a ta, de aceea acoperă-te de rușine și poartă-ți ocara, fiindcă ai ușurat vina surorilor tale! 53 Voi aduce*Is. 1:9. Vers. 60,61. înapoi pe prinșii lor de război, pe prinșii de război ai Sodomei*Ier. 20:16. și ai fiicelor ei, pe prinșii de război ai Samariei și ai fiicelor ei și pe prinșii tăi de război în mijlocul lor, 54 ca să-ți suferi ocara și să roșești pentru tot ce ai făcut, slujindu-le ca o pricină de mângâiere*Cap. 14:22,23.. 55 Astfel, surorile tale: Sodoma și fiicele ei se vor întoarce iarăși la starea lor de mai înainte și Samaria și fiicele ei se vor întoarce iarăși la starea lor de mai înainte, și tu și fiicele tale vă veți întoarce iarăși la starea voastră de mai înainte. 56 Nu vorbeai deloc despre sora ta Sodoma în vremea mândriei tale, 57 mai înainte de vădirea răutății tale, când ai primit batjocurile*2 Împ. 16:5.2 Cron. 28:18.Is. 7:1;14:28. fiicelor Siriei, ale tuturor vecinilor tăi și ale fiicelor filistenilor*Vers. 27., care te disprețuiesc de jur împrejur! 58 Trebuie să-ți porți*Cap. 23:49., în adevăr, nelegiuirile și urâciunile», zice Domnul. 59 Căci așa vorbește Domnul Dumnezeu: «Îți voi face întocmai cum ai făcut și tu, care ai nesocotit*Cap. 17:13,16. jurământul*Deut. 29:12,14., rupând legământul! 60 Dar Îmi voi aduce aminte*Ps. 106:45. de legământul Meu făcut cu tine în vremea tinereții tale și voi face cu tine un legământ*Ier. 32:40;50:5. veșnic. 61 Atunci îți vei aduce aminte*Cap. 20:43;36:31. de purtarea ta, te vei rușina când vei primi la tine pe surorile tale, mai mari și mai mici, pe care ți le voi da ca fiice*Is. 54:1;60:4.Gal. 4:26., dar*Ier. 31:31. nu pe temeiul legământului făcut cu tine. 62 Voi face*Osea 2:19,20. legământul Meu cu tine și vei ști că Eu sunt Domnul, 63 ca să-ți aduci aminte*Vers. 61. de trecut și să roșești și să nu mai deschizi*Rom. 3:19. gura de rușine când îți voi ierta tot ce ai făcut», zice Domnul Dumnezeu.’"

Te Wahine Pūremu a Ihowā

1 I puta mai anō te kupu a Ihowā ki ahau, i mea: 2 "E te tama a te tangata, meinga a Hiruhārama kia mōhio ki āna mea whakarihariha, 3 mea atu: Ko te kupu tēnei a te Ariki, a Ihowā, ki Hiruhārama: Ko tōu take, ko tōu wāhi i whānau ai koe, ko te whenua o te Kanaani; ko te Amori tōu pāpā, ā, ko tōu whaea he Hiti. 4 Nā, ko tōu whānautanga, i te rā i whānau ai koe, kīhai tōu uho i tapahia, kīhai anō koe i horoia ki te wai kia mā ai; kīhai rawa anō koe i meatia ki te tote, kīhai rawa i takaia. 5 Kīhai tētahi kanohi i aroha ki a koe, kīhai i meatia ki a koe tētahi o ēnei mea, he mahi tohu ki a koe. Heoi, he mea makā atu koe ki te mata o te pārae, he mea whakarihariha hoki tōu tinana i te rā i whānau ai koe.

6 "Nā, i tōku haerenga atu mā tōu taha, ā, ka kite ahau i a koe e oke ana i roto i ōu toto, ka mea atu ahau ki a koe, ahakoa kei roto koe i ōu toto, ‘E ora’; āe rā, i mea atu ahau ki a koe, ahakoa kei roto koe i ōu toto, ‘E ora.’ 7 I meinga anō koe e ahau kia tini, kia rite ki ngā tupu o te māra; heoi kua tokomaha koe, kua nui, kua tae anō koe ki ngā whakapaipai ātaahua. Kua pupuku ōu ū, kua tupu ōu makawe; i mua hoki e noho tahanga ana koe, kāhore he kākahu.

8 "Nā, i tōku haerenga atu i tōu taha, ka kite ahau i a koe, nā, he wā nō te aroha te wā i a koe. Nā, hīpokina iho e ahau te remu o tōku ki runga ki a koe, uhia ana koe e ahau, i a koe e noho tahanga ana: Āe rā, oati ana ahau ki a koe, uru ana tāua ki te kawenata, e ai tā te Ariki, tā Ihowā, ā, riro mai ana koe i ahau. 9 Kātahi ka horoia koe e ahau ki te wai; āe rā, āta horoia atu ana e ahau ōu toto i a koe; ā, pania ana koe e ahau ki te hinu. 10 Ko tāku kākahu mōu he mea whakairo; ko āku hū mōu he hiako kekeno; ko tāku whītiki mōu he rīnena pai; hīpokina ana koe e ahau ki te hiraka. 11 He mea whakapaipai anō koe nāku ki te whakapaipai, whakanohoia ana e ahau he poroporo ki ōu ringa, he hei ki tōu kakī. 12 I kuhua anō e ahau he mōwhiti ki tōu ihu, he whakakai ki ōu taringa, he karauna ātaahua ki tōu māhunga. 13 Heoi, kua oti koe te whakapaipai ki te kōura, ki te hiriwa; he rīnena pai anō hoki tōu kākahu, he hiraka, he mea whakairo hoki; i kai koe i te parāoa pai, i te honi, i te hinu; nui atu tōu ātaahua, kake ana koe hei kīngitanga. 14 Pakū ana tōu ingoa ki ngā iwi he ātaahua nōu; i tino pai rawa hoki. He hōnore hoki nōku i tukua atu e ahau ki a koe, e ai tā te Ariki, tā Ihowā.

15 "Otiia whakawhirinaki ana koe ki tōu ātaahua, kairau ana koe, he whakaaro hoki nōu ki tōu ingoa, ringihia ana e koe ōu kairautanga ki te tangata e haere atu ana i tōu taha; i a ia tēnā. 16 I tīkina atu anō e koe ētahi o ōu kākahu, ā, mahia ana e koe āu wāhi tiketike, kōtingotingo rawa, hei kairautanga mōu. E kore he pēnā e puta ā mua, e kore anō e pēnā. 17 I tīkina anō e koe āu mea whakapaipai, he kōura nāku, he hiriwa nāku, ko āku i hoatu rā ki a koe, ā, hangā ana e koe ētahi whakapakoko tāne māu, hei kairautanga mōu. 18 I tīkina anō e koe ōu kākahu whakairo, hei hīpoki mō rātou, hoatu ana e koe tāku hinu, me tāku whakakakara ki tō rātou aroaro. 19 Ko tāku kai hoki, i hoatu e ahau ki a koe, ko te parāoa pai, ko te hinu, ko te honi i whāngaia ai koe e ahau, hoatu ana anō tērā e koe ki tō rātou aroaro hei kakara reka, ā, koia anō tērā; e ai tā te Ariki, tā Ihowā.

20 "I tīkina anō e koe āu tama me āu tamāhine, ā tāua whānau, patua iho e koe hei kai mā rātou. He iti ianei ōu kairautanga, 21 i patua ai e koe āku tamariki, i tukua atu ai rātou, i meatia rātou kia haere nā roto i te ahi ki a rātou? 22 Nā, i āu mea whakarihariha katoa, i ōu kairautanga, kīhai koe i mahara ki ngā rā o tōu tamāhinetanga, i a koe e noho tahanga ana, kāhore he kākahu, i a koe i oke rā i roto i ōu toto.

23 "Nā, i muri i tōu hē katoa; auē te mate mōu, auē, te mate mōu, e ai tā te Ariki, tā Ihowā, 24 kei te hanga koe i te whare tairanga mōu, mahia ana e koe he wāhi tiketike mōu i ngā waharoa katoa. 25 Kua hangā anō e koe tāu wāhi tiketike ki ngā ahunga katoa o ngā ara, meinga ana e koe tōu ātaahua kia whakariharihangia, whewhera tonu ōu waewae ki ngā tāngata e haere ana i tōu taha, whakamaha ana e koe tōu kairautanga. 26 Kua kairau anō koe ki ngā Īhipiana, ki ōu hoa tata, he hunga kikokiko nui; whakamaha ana e koe tōu kairautanga, hei whakapātaritari i ahau. 27 Nā reira, nanā, kua totoro atu tōku ringa ki runga ki a koe, kua whakaititia anō e ahau ngā kai i rite māu, ā, hoatu ana koe e ahau ki tā ōu hoariri i pai ai, ki ngā tamāhine a ngā Pirihitini, e whakamā nei ki tōu ara pūremu. 28 I kairau anō koe ki ngā Ahiriana, he kore hoki nōu e ngata; inā, kairau ana koe ki a rātou, otiia kīhai koe i ngata. 29 Kua whakamaha anō e koe ōu kairautanga ki te whenua o Kanaana a Karari atu ana; heoi kīhai anō i ngata i tēnei.

30 "Anō te ngoikore o tōu ngākau, e ai tā te Ariki, tā Ihowā, i tāu mahinga i ēnei mea katoa, he mahi nā te wahine kairau, nā te mea taikaha; 31 i tāu hanganga i tōu whare tairanga ki te ahunga mai o ngā ara katoa, i tāu mahinga i tāu wāhi tiketike ki ngā waharoa katoa. Kīhai tāu i rite ki tā te wahine kairau, e whakahāwea ana hoki koe ki te utu! 32 He wahine moe hoa, i pūremu! E tuku mai ana i ngā tāngata kē ehara nei i te hoa nōna! 33 E hoatu ana e rātou he mea ki ngā wāhine kairau katoa; ko koe ia e hoatu ana i ōu taonga ki te hunga katoa e hiahia ana ki a koe, ā, utua ana rātou e koe, he mea kia haere mai ai rātou ki a koe i ngā taha katoa ki ōu kairautanga. 34 He rerekē hoki tāu i tā ētahi wāhine i ōu kairautanga, inā kāhore tētahi e aru ana i a koe, kairau ai. I te mea hoki ka hoatu e koe he utu, ā, kāhore he utu e hōmai ki a koe, nā, ka rerekē tāu.

35 "Mō reira whakarongo, e te wahine kairau, ki te kupu a Ihowā: 36 Ko te kupu tēnei a te Ariki, a Ihowā, Nā, kua ringihia atu nā tōu weriweri, kua kitea anō koe e noho tahanga ana i ōu kairautanga ki te hunga i hiahia ki a koe; ā, he mea ki āu whakapakoko whakarihariha katoa, ki te toto hoki o āu tamariki i hoatu nā e koe ki a rātou; 37 mō reira, ka huihuia katoatia e ahau te hunga katoa i hiahia ki a koe āu i āhuareka ai, rātou ko te hunga katoa i aroha ai koe, ko te hunga katoa hoki i kino ai koe; inā, ka huihuia rātou e ahau ki a koe i tētahi taha, i tētahi taha ka whakakitea anō koe e ahau ki a rātou e noho tahanga ana, kia kite ai rātou i ōu wāhi katoa e takoto kau ana. 38 Nā, ko tāku whakawā i a koe ka rite ki te whakawā o ngā wāhine kua takahi i te ture mārena, o ngā wāhine kua whakaheke toto; ā, ka hoatu e ahau ki a koe te toto o te weriweri, o te hae. 39 Ka tukua anō koe e ahau ki tō rātou ringa, ā, ka whakahoroa e rātou tōu whare tairanga, ka wāhia āu wāhi tiketike; ka huia atu anō ōu kākahu, ka tangohia āu mea whakapaipai, ā, ka waiho koe kia noho tahanga ana, kāhore he kākahu. 40 Ka kawea mai anō e rātou he rōpū hei whawhai ki a koe, ā, ka ākina koe ki te kōhatu, ka werohia ki ā rātou hoari, puta rawa. 41 Ka tahuna anō e rātou ōu whare ki te ahi, ka mahia anō he whakaritenga ki a koe i te tirohanga a ngā wāhine tokomaha; ā, ka meinga e ahau kia mutu ōu kairautanga, e kore anō he utu e hoatu e koe ā muri ake nei. 42 Heoi, ka ngata i konā tōku riri ki a koe, ka tahuri atu tōku hae i a koe, ā, ka āta noho ahau, e kore anō e riri ki a koe ā muri ake nei.

43 "Nō te mea kīhai koe i mahara ki ngā rā o tōu taitamāhinetanga, heoi whakapōreareatia ana ahau e koe ki ēnei mea katoa; mō reira tēnei ahau te hoatu nei i tōu tikanga ki runga ki tōu māhunga, e ai tā te Ariki, tā Ihowā. E kore anō tēnei weriweri e honoa iho e koe ki āu mea whakarihariha katoa.

44 "Nanā, ko te hunga katoa e kōrero ana i ngā whakatauki, ko tā rātou whakatauki tēnei mōu, e mea nei: ‘Kei te whaea tonu te rite o tāna tamāhine.’ 45 Ko koe te tamāhine a tōu whaea, e anuanu rā ki tāna tahu, ki āna tamariki hoki; ā, ko koe te teina o ōu tuākana, i whakarihariha nei ki ā rāua tahu, ki ā rāua tamariki hoki. He Hiti tō koutou whaea, he Amori tō koutou pāpā. 46 Nā, ko Hamaria tōu tuakana, e noho nei i tōu taha mauī, rātou ko āna tamāhine; ā, ko tōu teina, e noho nā i tōu taha matau, ko Horoma rātou ko āna tamāhine. 47 Heoi, kīhai koe i haere i runga i ō rāua ara, kīhai anō tāu mahi i rite ki ā rāua mea whakarihariha; engari, me te mea nei he mea iti rawa tērā, neke noa atu tōu tūtūā i tō rātou i ōu ara katoa. 48 E ora ana ahau, e ai tā te Ariki, tā Ihowā, kīhai te mahi a tōu teina, a Horoma, rātou ko āna tamāhine i rite ki tāu mahi, ki tāu, ki tā āu tamāhine.

49 "Nanā, ko te hē tēnei o tōu teina, o Horoma: he whakapehapeha i roto i a ia, i a rātou ko āna tamāhine, he takapū kī i te taro, he ngākau warea i te nui taonga; kīhai hoki ia i whakaū ake i ngā ringa o te ware, o te rawakore. 50 Ā, i whakakake rātou, i mahi hoki i te mea whakarihariha ki tōku aroaro; nō reira i unuhia atu ai rātou e ahau, kei tāku i kite ai he pai. 51 Kīhai hoki o Hamaria i rite ki te hāwhe o ōu hara; engari i whakanuia atu e koe āu mea whakarihariha i a rātou, ka ai hoki āu mea whakarihariha katoa i mahia e koe hei whakatika mō tā tōu tuakana, mō tā tōu teina. 52 Nā, ko koe, whakawahā e koe tōu nā whakamā, nāu nā i whakatika tōu teina, tōu tuakana; nā ōu hara i hara ai koe, he nui atu nei te whakarihariha i o rāua, ka nui atu tō rāua tika i tōu. Āe rā, kia numinumi hoki koe, kia waha i tōu whakamā, kua whakatikaia nā hoki e koe tā tōu teina, tā tōu tuakana.

53 "Nā, ka whakahokia rāua e ahau i te whakarau, a Horoma, me āna tamāhine i te whakarau, a Hamaria me āna tamāhine i te whakarau, ko ōu whakarau i te whakarau, i roto i a rātou. 54 Kia mau ai ki a koe tōu whakamā, kia numinumi kau ai mō ngā mea katoa i mea ai koe, i a koe ka waiho nā hei whakamānawatanga mō rātou. 55 Ka hoki tōu teina, a Horoma rātou ko āna tamāhine, ki tō rātou tū ō mua, ā, ka hoki a Hamaria rātou ko āna tamāhine ki tō rātou tū ō mua, ka hoki anō koutou ko āu tamāhine ki tō koutou tū ō mua. 56 Kīhai nā hoki tōu teina, a Horoma, i rangona i roto i tōu māngai i te rā i tōu whakakake, 57 i te mea kīanō tōu hē i hurahia, i te wā iara o te tāwainga a ngā tamāhine a Hīria, a te hunga katoa i tētahi taha ōna, i tētahi taha, a ngā tamāhine a ngā Pirihitini e whakahāwea nā ki a koe i tētahi taha, i tētahi taha. 58 Kua mau ki a koe tōu hē, me āu mea whakarihariha, e ai tā Ihowā."

He Kawenata Pūmau Tonu

59 "Ko te kupu hoki tēnei a te Ariki a Ihowā: Ko tāku mahi ki a koe ka rite ki tāu mahi; kua whakahāwea nā hoki koe ki te oati, whakatakā ana e koe te kawenata. 60 Otiia, ka mahara anō ahau ki tāku kawenata ki a koe i ngā rā o tōu taitamāhinetanga, ka pūmau anō i ahau he kawenata ki a koe ā ake ake. 61 Hei reira ka mahara koe ki ōu ara, ka whakamā, ina riro i a koe ōu tuākana, tōu teina; ā, ka hoatu rāua e ahau ki a koe hei tamāhine, otiia ehara i te mea nā tāu kawenata. 62 Ka pūmau anō i ahau tāku kawenata ki a koe, ā, ka mōhio koe ko Ihowā ahau; 63 kia mahara ai, kia numinumi kau ai koe, kia kaua ai hoki e puaki tōu māngai i muri iho, mō tōu whakamā hoki; ina mārie ahau ki a koe, ki ngā mea katoa i mea ai koe," e ai tā te Ariki, tā Ihowā.