Ezequiel 23

Cele două surori curve: Samaria și Ierusalimul

1 Cuvântul Domnului mi-a vorbit astfel: 2 „Fiul omului, erau două*Ier. 3:7,8,10. Cap. 16:46. femei, fiice ale aceleiași mame. 3 Ele au curvit*Lev. 17:7.Ios. 24:14. Cap. 20:8. în Egipt, au curvit în tinerețea*Cap. 16:22. lor; acolo le-au fost strânse țâțele, acolo le-a fost atins sânul fecioresc. 4 Cea mai mare se chema Ohola și sora ei, Oholiba. Erau*Cap. 16:8,20. ale Mele și au născut fii și fiice. Ohola este Samaria; Oholiba este Ierusalimul. 5 Ohola nu Mi-a fost credincioasă; s-a aprins de dragoste pentru ibovnicii ei, după asirieni*2 Împ. 15:19;16:7;17:3.Osea 8:9., vecinii ei 6 îmbrăcați cu stofe vopsite în albastru, dregători și căpetenii, toți tineri și plăcuți, călăreți călări pe cai. 7 Ea a curvit cu ei, cu toată fruntea copiilor Asiriei; s-a spurcat cu toți aceia pentru care umbla nebună, s-a spurcat cu toți idolii lor. 8 Nu s-a lăsat nici de curviile ei*Vers. 3. din Egipt, căci aceștia se culcaseră cu ea din tinerețea ei, îi atinseseră sânul fecioresc și își vărsaseră curviile peste ea. 9 De aceea, am dat-o în mâinile ibovnicilor ei, în mâinile copiilor Asiriei*2 Împ. 17:3-6,23;18:9-11., pentru care se aprinsese de dragoste. 10 Ei i-au descoperit*Cap. 16:37,41. goliciunea, i-au luat fiii și fiicele și pe ea au ucis-o cu sabia, de i s-a dus vestea printre femei, după judecățile făcute de ei asupra ei. 11 Sora*Ier. 3:8;3:11. Cap. 16:47,51. ei Oholiba a văzut lucrul acesta și a fost mai fără frâu decât ea în patima ei și a întrecut pe soră-sa în curvii. 12 Ea s-a aprins de dragoste după copiii Asiriei*2 Împ. 16:7,10.2 Cron. 28:16-23. Cap. 16:28., după dregători*Vers. 6,23. și căpetenii, vecinii ei îmbrăcați în chip strălucit, călăreți călări pe cai, toți tineri și plăcuți. 13 Am văzut că se spurcase întocmai ca cea dintâi din amândouă. 14 Ea a mers chiar mai departe în curviile ei. A zărit pe ziduri niște zugrăveli de bărbați, niște icoane de haldeeni zugrăviți cu culoare roșie, 15 cu brâie împrejurul coapselor lor, cu turbane de felurite culori pe cap, toți având înfățișarea unor viteji, după felul babilonienilor, a căror țară de naștere este Haldeea, și s-a*2 Împ. 24:1. Cap. 16:29. aprins după ei 16 la cea dintâi privire și le-a trimis soli în Haldeea. 17 Și copiii Babilonului au venit la ea, în patul de dragoste, și au spurcat-o cu curviile lor. Așa că ea s-a spurcat cu ei și apoi inima i s-a înstrăinat*Vers. 22,28. de ei. 18 Și, când și-a dezgolit ea necurăția, și-a descoperit goliciunea, și inima*Ier. 6:8. Mea s-a înstrăinat de ea, cum se înstrăinase și de soră-sa. 19 Dar ea și-a înmulțit curviile tot mai mult, gândindu-se iarăși la zilele tinereții ei, când curvea*Vers. 3. în țara Egiptului. 20 Ea s-a aprins după niște necurați, a căror carne*Cap. 16:26. era ca a măgarilor și a căror apropiere era ca a armăsarilor. 21 Astfel, ți-ai înnoit iarăși nelegiuirile tinereții tale, când egiptenii îți strângeau țâțele, din pricina sânului tău fecioresc. 22 De aceea, Oholiba, așa vorbește Domnul Dumnezeu: ‘Iată că ațâț*Cap. 16:37. Vers. 28. împotriva ta pe ibovnicii tăi, de care ți-ai înstrăinat inima, și-i aduc din toate părțile împotriva ta: 23 pe babilonieni și pe toți haldeenii, căpitani*Ier. 50:21., voievozi și domni, și pe toți copiii Asiriei împreună cu ei, tineri*Vers. 12. și plăcuți, toți dregători și căpetenii, oameni vestiți, toți călări pe cai. 24 Ei vin împotriva ta cu arme, care și roți și cu o mulțime de popoare. Cu scut, pavăză și coifuri înaintează din toate părțile împotriva ta. Lor le încredințez judecata și te vor judeca după legile lor. 25 Te fac să-Mi simți gelozia și se vor purta cu urgie cu tine. Îți vor tăia nasul și urechile și sămânța ta va cădea lovită de sabie. Îți vor lua fiii și fiicele și ce-ți va mai rămâne va fi mâncat de foc. 26 Te*Cap. 16:39. vor dezbrăca de haine și vor lua podoabele scumpe cu care te gătești. 27 Voi*Cap. 16:41;22:15. pune astfel capăt nelegiuirilor tale și curviilor*Vers. 3,19. tale din țara Egiptului. Așa că nu-ți vei mai îndrepta privirile spre ei și nu te vei mai gândi la Egipt.’ 28 Căci așa vorbește Domnul Dumnezeu: ‘Iată, te dau în mâinile acelora pe care îi urăști*Cap. 16:37., de care ți s-a înstrăinat*Vers. 17. inima. 29 Se vor purta cu ură cu tine; îți vor ridica toate bogățiile și te vor lăsa goală*Cap. 16:39. Vers. 26., goală de tot. Rușinea necurățiilor tale se va descoperi, rușinea nelegiuirilor și curviilor tale. 30 Lucrurile acestea ți se vor întâmpla pentru că ai curvit*Cap. 6:9. cu neamurile, pentru că te-ai spurcat cu idolii lor. 31 Ai mers pe calea surorii tale, de aceea și Eu îți pun potirul*Ier. 25:15. ei în mână.’ 32 Așa vorbește Domnul Dumnezeu: ‘Vei bea potirul surorii tale, cel larg și adânc; vei ajunge de râs*Cap. 22:4,5. și de batjocură. Încape mult în el! 33 Te vei umple de beție și durere, căci potirul surorii tale Samaria este un potir de groază și spaimă! 34 Îl vei bea*Ps. 75:8.Is. 51:17. și îl vei goli, îi vei roade cioburile și-ți vei sfâșia țâțele. Căci Eu am vorbit’, zice Domnul Dumnezeu. 35 De aceea, așa vorbește Domnul Dumnezeu: ‘Pentru că M-ai uitat*Ier. 2:32;3:21;13:25. Cap. 22:12., pentru că M-ai aruncat*1 Împ. 14:9.Neem. 9:26. la spatele tău, poartă-ți și tu acum pedeapsa nelegiuirilor și curviilor tale!’" 36 Domnul mi-a zis: „Fiul omului, vrei să le judeci*Cap. 20:4;22:2. pe Ohola și pe Oholiba? Pune-le înainte urâciunile*Is. 58:1. lor! 37 Ele s-au dedat la preacurvie și pe mâinile lor este*Cap. 16:38. Vers. 45. sânge; au preacurvit cu idolii lor, și copiii pe care Mi-i*Cap. 16:20,21,36,45;20:26,31. născuseră i-au trecut prin foc în cinstea lor, ca să-i mănânce! 38 Afară de aceasta, iată ce Mi-au mai făcut: Mi-au spurcat Locașul cel Sfânt în aceeași zi și Mi-au pângărit*Cap. 22:8. Sabatele. 39 Căci după ce și-au jertfit copiii la idolii lor, tot în ziua aceea s-au dus și în Locașul Meu cel Sfânt ca să-l spurce. Iată*2 Împ. 21:4. ce au făcut în Casa Mea. 40 Au umblat chiar după oamenii care veneau de departe, le-au trimis soli*Is. 57:9. și iată că ei au venit. Pentru ei te-ai scăldat tu*Rut 3:3., te-ai sulemenit*2 Împ. 9:30.Ier. 4:30. la ochi și te-ai gătit cu podoabele tale; 41 ai șezut pe un pat măreț*Est. 1:6.Is. 57:7.Amos 2:8;6:4., înaintea căruia era întinsă o masă pe care ai pus*Prov. 7:17. Cap. 16:18,19.Osea 2:8. tămâia și untdelemnul Meu. 42 S-au auzit strigătele unei mulțimi vesele și, cu mulțimea aceasta de oameni de rând, au adus niște bețivi din pustie, care au pus brățări în mâinile celor două surori și mândre cununi pe capetele lor. 43 Am zis atunci cu privire la curva cea bătrână: ‘Și acum își va urma ea oare curviile și tot vor mai veni la ea?’ 44 Și au venit la ea cum vin la o curvă; așa s-au dus la Ohola și Oholiba, la aceste femei nelegiuite. 45 De aceea oamenii fără prihană le vor osândi*Cap. 16:38. cum se osândesc femeile preacurve, cum se osândesc cele ce varsă sânge, căci sunt preacurve și au sânge*Vers. 37. pe mâini. 46 Căci așa vorbește Domnul Dumnezeu: ‘Voi aduce*Cap. 16:40. împotriva lor o mulțime de gloată mare și le voi da pradă chinului și jafului. 47 Adunarea le va ucide*Cap. 16:40. cu pietre și le va doborî cu lovituri de sabie; le vor ucide*2 Cron. 36:17,19. Cap. 24:21. fiii și fiicele lor și le vor arde casele cu foc. 48 Voi face astfel să înceteze nelegiuirea*Cap. 22:15. Vers. 27. în țară ca*Deut. 13:11.2 Pet. 2:6. toate femeile să ia învățătură și să nu mai facă o nelegiuire ca a voastră! 49 Vi se va răsplăti astfel nelegiuirea și veți purta păcatele*Vers. 35. săvârșite cu idolii voștri și veți ști*Cap. 20:38,42,44;25:5. că Eu sunt Domnul Dumnezeu!’"

Ko Ohora rāua ko Ohoripa

1 I puta mai anō te kupu a Ihowā ki ahau, i mea: 2 "E te tama a te tangata, tokorua ngā wāhine i mua, he tamāhine nā te whaea kotahi. 3 Heoi, moepuku ana ki Īhipa; moepuku ana i tō rāua tamarikitanga. I romia ō rāua ū ki reira, i mirimiria ki reira ngā matamata o tō rāua wāhinatanga. 4 Nā, ko ō rāua ingoa, ko Ohora tō te tuakana, ko Ohoripa tō te teina. Ā, i riro rāua i ahau, i whānau hoki he tama, he tamāhine mā rāua. Nā, mō ō rāua ingoa, ko Hamaria a Ohora, ko Hiruhārama a Ohoripa.

5 "Nā, kua kairau a Ohora i te mea i ahau anō ia, minamina atu ana ki āna i aroha ai, ki ōna hoa tata, ki ngā Ahiriana, 6 he purū nei ō rātou kākahu, he ariki, he kāwana, he taitamariki, e minaminatia rātou katoa, he tāngata hōiho, e eke ana ki te hōiho. 7 Heoi, kei te mahi kairau ia ki a rātou, ki ngā tāngata papai rawa o ngā tama o Ahiria, ki a rātou katoa; ā, ahakoa ko wai i minaminatia e ia, whakapoke ana ia i a ia anō ki ā rātou whakapakoko katoa. 8 Kīhai anō i mahue i a ia āna moepuku mai o ngā rā o Īhipa; i takoto hoki rātou ki a ia i tōna tamarikitanga, ā, mirimiria ana e rātou ngā matamata o tōna wāhinatanga, ringihia ana e rātou ā rātou moepuku ki runga ki a ia.

9 "Nā reira ia i tukua ai e ahau ki te ringa o te hunga i arohaina e ia, ki te ringa o ngā tamariki o Ahiria, o āna i minamina ai. 10 Ā, hurahia ana ia e rātou kia noho tahanga; tangohia ana e rātou āna tama, āna tamāhine, patua iho ia e rātou ki te hoari; ā, whai ingoa ana ia i roto i ngā wāhine; i mahia hoki e rātou he whakawā ki a ia.

11 "Ā, ka kite tōna teina, a Ohoripa, i tēnei, otiia i nui atu te kino o tōna minamina i tō tērā, ōna moepuku hoki i nui atu i o tōna tuakana. 12 Minamina ana ia ki ngā Ahiriana, ki ōna hoa tata, ki ngā ariki, ki ngā kāwana, he pai rawa nei ngā kākahu, he tāngata hōiho e eke ana ki te hōiho, ko rātou katoa he tamariki e minaminatia. 13 Nā, ka kite ahau kua poke ia, kotahi tonu te ara ō rāua tokorua.

14 "Kua neke ake anō ōna moepuku; i kite hoki ia i ngā tāngata kua oti te tuhituhi ki te pakitara, i ngā whakaahua o ngā Karari, he mea tuhituhi ki te whero pai, 15 he mea whītiki ō rātou hope ki te whītiki, ō rātou māhunga mea rawa ki te kākahu kua oti te rongoā, he rangatira katoa ki te titiro; ko te āhua kei tō ngā tama o Papurōna, o Karari, o te whenua i whānau ai rātou. 16 Ā, nō te kitenga o ōna kanohi i a rātou, minamina tonu ki a rātou, tukua ana e ia he karere ki a rātou, ki Karari. 17 Nā, ka haere mai ki a ia o ngā tamariki o Papurōna ki te moenga aroha, whakapokea ana ia e rātou ki ā rātou moepuku. Heoi, ka whakapokea nei e rātou, nā, ngākaukore noa iho ia ki a rātou. 18 Heoi, ka whakakitea e ia ōna moepuku, ka whakakitea anō ia e noho tahanga ana; nā, ngākaukore noa iho ahau ki a ia, pērā tonu me ahau i ngākaukore rā ki tōna tuakana. 19 Heoi, whakanuia ana e ia ōna moepuku, me te mahara anō ia ki ngā rā o tōna tamarikitanga i a ia i kairau rā ki te whenua o Īhipa. 20 I minamina hoki ia ki ō rātou hoa moepuku, he kikokiko kāihe nei ō rātou kikokiko; ā, ko te mea e tārere mai ana i roto i a rātou rite tonu ki te mea e tārere mai ana i roto i te hōiho. 21 Nā, kua hokia nei e koe ngā hē o tōu tamarikitanga i ngā matamata o ōu ū i mirimiria rā e ngā Īhipiana, he meatanga ki ngā ū o tōu tamarikitanga.

22 "Mō reira, e Ohoripa, ko te kupu tēnei a te Ariki, a Ihowā: Nanā, ka ara i ahau ōu hoa aroha hei hoariri mōu, ērā kua ngākaukore nā koe ki a rātou, ka kawea mai anō rātou e ahau ki a koe ki ngā taha katoa – 23 ko ngā tāngata o Papurōna, rātou ko ngā Karari katoa, a Pekoro, a Hoa, a Koa, rātou ko ngā Ahiriana katoa: he taitamariki rātou katoa e minaminatia, he ariki, he kāwana, he rangatira, he rongo nui, he eke hōiho katoa. 24 Ā, ka haere mai rātou ki te whawhai ki a koe, me ngā mea mō te whawhai, he hāriata anō ō rātou, he kāta, he whakaminenga iwi; rite rawa i a rātou te puapua, te whakangungu rākau, te pōtae, hei whawhai ki a koe i tētahi taha, i tētahi taha. Ka tukua anō e ahau te whakawā ki tō rātou aroaro, ā, ka rite ki ā rātou whakaritenga tā rātou whakarite mōu. 25 Ka whakataua anō e ahau tōku hae ki a koe, ā, ka mahi weriweri rātou ki a koe. Ka riro anō tōu ihu i a rātou, me ōu taringa; ka hinga anō hoki ōu mōrehu i te hoari. Ka tangohia atu e rātou āu tama me āu tamāhine; ka pau anō ōu mōrehu i te ahi. 26 Ka huia atu anō e rātou ōu kākahu, ka tangohia anō ōu mea ātaahua. 27 Heoi, ka meinga e ahau tōu hē kia mutu, me tōu moepuku i tīmata mai rā i te whenua o Īhipa; kia kore ai ōu kanohi e ara ki aua mea, kia kore ai anō koe e mahara ki Īhipa ā muri ake nei.

28 "Nō te mea ko te kupu tēnei a te Ariki, a Ihowā: Tēnei ahau ka hoatu nei i a koe ki te ringa o te hunga e kinongia nā e koe, ki roto ki te ringa o te hunga kua ngākaukore nā koe ki a rātou. 29 Ka mahi anō rātou i runga i te mauāhara ki a koe, ā, ka riro ōu māuiui katoa i a rātou, mahue iho koe i a rātou kāhore he kākahu, noho tahanga ana. Ka kitea hoki e takoto kau ana ōu moepuku, tōu hē me ōu moepuku. 30 Ka meatia ēnei mea e ahau ki a koe mō tōu whāinga atu ki ngā tauiwi moepuku ai, mōu i poke i ā rātou whakapakoko. 31 I haere koe i te ara o tōu tuakana; nā, ka hoatu e ahau tāna kapu ki tōu ringa.

32 "Ko te kupu tēnei a te Ariki, a Ihowā:

Ka inumia e koe te kapu a tōu tuakana,

aua noa iho ki raro, nui noa atu;

ka ai koe hei whakakatanga, hei taunutanga;

ranea rawa taua kapu.

33 Ka kī koe i te haurangi, i te pōuri,

i te kapu o te ketekete, o te whakangaromanga,

i te kapu a tōu tuakana, a Hamaria.

34 Ka inumia anō rā e koe, tatau rawa,

wāwāhi rawa i ngā maramara,

ka haea anō e koe ōu ū.

Nāku hoki te kōrero, e ai tā te Ariki, tā Ihowā.

35 "Inā, ko te kupu tēnei a te Ariki, a Ihowā: Nā, kua wareware nā koe ki ahau, kua makā anō ahau e koe ki muri i tōu tuarā, nā, pīkaua anō e koe tōu hē me ōu moepuku."

36 I mea anō a Ihowā ki ahau: "E te tama a te tangata, e whakawā rānei koe i a Ohora rāua ko Ohoripa? Whakakitea ā rāua mea whakarihariha ki a rāua. 37 Nō te mea kua moepuku rāua, he toto kei ō rāua ringa. Kua moepuku anō rāua ki ā rāua whakapakoko; kua meinga e rāua ā rāua tamariki, āku i whānau nei i roto i a rāua kia tika i roto i te ahi, ki aua whakapakoko, pau tonu atu. 38 Ko tēnei anō tā rāua i mea ai ki ahau; i taua rā kotahi, whakapokea iho e rāua tōku wāhi tapu, ko āku hāpati kua noa i a rāua. 39 I tā rāua patunga hoki i ā rāua tamariki hei mea ki ā rāua whakapakoko, haere ana rāua i taua rā anō ki tōku wāhi tapu whakanoa ai. Nā, ko tā rāua tēnā i mea ai i roto i tōku whare.

40 "I unga tāngata anō koutou ki te hunga haere mai i tawhiti, he hunga i ungā atu nei he karere ki a rātou. Nā, kua tae mai rātou; mō rātou tāu horoi i a koe, mea rawa i ōu kanohi ki te pukepoto, whakapaipai rawa i a koe ki ngā whakapaipai. 41 Nā, noho ana koe, he mea korōria te moenga, i tōna taha ko te tēpu rite rawa; i runga ko tāku whakakakara, ko tāku hinu, he mea whakatakoto nāu.

42 "Ā, i taua wahine te ngē o te mano tini e noho mākohakoha ana; ā, i kawea mai i roto i te mano o te tāngata ngā haurangi o te koraha; ā, nā rātou i whakanoho he poroporo ki ō rāua ringa, he karauna ātaahua ki ō rāua māhunga. 43 Kātahi ahau ka mea mō taua wahine kua rūruhi nei e moepuku ana. ‘E moepuku anō rānei rātou ki a ia, me ia anō ki a rātou?’ 44 Heoi, haere ana rātou ki a ia, he pērā i tā rātou haere ki te wahine moepuku; pērā tonu tā rātou haere ki a Ohora, ki a Ohoripa, ki ngā wāhine hē. 45 Nā, ko ngā tāngata tika, mā rātou rāua e whakawā, he whakawā i ngā wāhine moepuku, he whakawā i ngā wāhine whakaheke toto; he wāhine moepuku hoki rāua, he toto kei ō rāua ringa.

46 "Ko te kupu hoki tēnei a te Ariki, a Ihowā: Ka kawea mai e ahau he hui ki a rāua, ā, ka meinga rāua e ahau kia makamaka, kia pāhuatia. 47 Ā, ka ākina rāua e te hui ki te kōhatu, ka tapahia ki ā rātou hoari; ka whakamatea ā rāua tama ā rāua tamāhine, ka tahuna anō ō rāua whare ki te ahi.

48 "Heoi, ka meinga e ahau te pūremu kia mutu i te whenua; kia ako ai ngā wāhine katoa kia kaua ā rātou mahi e rite ki ō kōrua hē. 49 Ka hoatu anō e rātou ngā utu o tō kōrua hē ki a kōrua, ā, ka pīkaua e kōrua ngā hara o ā kōrua whakapakoko; ka mōhio ko te Ariki ahau, ko Ihowā."