Ezequiel 20

Mustrări și făgăduințe

1 În al șaptelea an, în ziua a zecea a lunii a cincea, unii din bătrânii*Cap. 8:1;14:1. lui Israel au venit la mine să întrebe pe Domnul și au șezut jos înaintea mea. 2 Și cuvântul Domnului mi-a vorbit astfel: 3 „Fiul omului, vorbește bătrânilor lui Israel și spune-le: ‘Așa vorbește Domnul Dumnezeu: «Să Mă întrebați ați venit? Pe viața Mea că nu*Vers. 31. Cap. 14:3. Mă voi lăsa să fiu întrebat de voi», zice Domnul Dumnezeu.’ 4 Vrei să-i judeci*Cap. 22:2;23:36., fiul omului? Dacă vrei să-i judeci, pune-le*Cap. 16:2. înainte urâciunile părinților lor! 5 Spune-le: ‘Așa vorbește Domnul Dumnezeu: «În ziua când am*Exod 6:7.Deut. 7:6. ales pe Israel, Mi-am ridicat mâna spre sămânța casei lui Iacov și M-am arătat*Exod 3:8;4:31.Deut. 4:34. lor în țara Egiptului; Mi-am ridicat mâna spre ei și am zis: ‹Eu sunt*Exod 20:2. Domnul Dumnezeul vostru!› 6 În ziua aceea, Mi-am ridicat mâna spre ei ca să-i duc*Exod 3:8,17.Deut. 8:7-9.Ier. 32:22. din țara Egiptului într-o țară pe care o căutasem pentru ei, țară în care curge lapte și miere, cea mai frumoasă*Ps. 48:2. Vers. 15.Dan. 8:9;11:16,41.Zah. 7:14. dintre toate țările. 7 Atunci le-am zis: ‹Lepădați*Cap. 18:31., fiecare, urâciunile*2 Cron. 15:8. care vă atrag privirile și nu vă spurcați cu idolii*Lev. 17:7;18:3.Deut. 29:16-18.Ios. 24:14. Egiptului! Eu sunt Domnul Dumnezeul vostru!› 8 Dar ei s-au răzvrătit împotriva Mea și n-au vrut să Mă asculte. Niciunul n-a lepădat urâciunile care îi atrăgeau privirile și n-au părăsit idolii Egiptului. Atunci Mi-am pus de gând să-Mi vărs mânia*Cap. 7:8. Vers. 13,21. peste ei, să-Mi sleiesc mânia împotriva lor, în mijlocul țării Egiptului. 9 Dar am avut în vedere*Exod 32:12.Num. 14:13.Deut. 9:28. Vers. 14,22. Cap. 36:21,22. Numele Meu, ca să nu fie pângărit în ochii neamurilor printre care se aflau și în fața cărora Mă arătasem lor, ca să-i scot din țara Egiptului. 10 Și i-am scos*Exod 13:18. astfel din țara Egiptului și i-am dus în pustie. 11 Le-am dat*Deut. 4:8.Neem. 9:13,14.Ps. 147:19,20. legile Mele și le-am făcut cunoscute poruncile Mele pe care*Lev. 18:5. Vers. 13,21.Rom. 10:5.Gal. 3:12. trebuie să le împlinească omul ca să trăiască prin ele. 12 Le-am dat și Sabatele Mele*Exod 20:8;31:13;35:2.Deut. 5:12.Neem. 9:14. să fie ca un semn între Mine și ei, pentru ca să știe că Eu sunt Domnul, care-i sfințesc. 13 Dar casa lui Israel s-a răzvrătit împotriva Mea*Num. 14:22.Ps. 78:40;95:8-10. în pustie. N-au urmat legile Mele, ci au lepădat poruncile*Prov. 1:25. Vers. 16,24. Mele pe care trebuie să le împlinească omul ca să trăiască prin ele și Mi-au pângărit*Exod 16:27. peste măsură de mult Sabatele Mele. Atunci am avut de gând să-Mi vărs mânia peste ei în pustie*Num. 14:29;26:65.Ps. 106:23., ca să-i nimicesc. 14 Dar am avut în vedere*Vers. 9,22. Numele Meu, ca să nu fie pângărit în ochii neamurilor în fața cărora îi scosesem din Egipt. 15 Chiar și în pustie Mi-am ridicat*Num. 14:28.Ps. 95:11;106:26. mâna spre ei și le-am jurat că nu-i voi duce în țara pe care le-o hotărâsem, țară în care curge lapte și miere, cea mai frumoasă*Vers. 6. din toate țările, 16 și aceasta pentru că*Vers. 13,24. au lepădat poruncile Mele și n-au urmat legile Mele și pentru că au pângărit Sabatele Mele, căci inima*Num. 15:39.Ps. 78:37.Amos 5:25,26.Fapte 7:42,43. nu li s-a depărtat de la idolii lor. 17 Dar M-am uitat cu milă*Ps. 78:38. la ei, nu i-am nimicit și nu i-am stârpit în pustie. 18 Atunci am zis fiilor lor în pustie: ‹Nu vă luați după rânduielile părinților voștri, nu țineți obiceiurile lor și nu vă spurcați cu idolii lor! 19 Eu sunt Domnul Dumnezeul vostru; umblați*Deut. 5:32,33;6;7;8;10;11;12. întocmai după rânduielile Mele, păziți poruncile Mele și împliniți-le! 20 Sfințiți*Ier. 17:22. Vers. 12. Sabatele Mele, căci ele sunt un semn între Mine și voi, ca să știți că Eu sunt Domnul Dumnezeul vostru!› 21 Dar fiii s-au răzvrătit*Num. 25:1,2.Deut. 9:23,24;31:27. și ei împotriva Mea. N-au umblat după rânduielile Mele, n-au păzit și n-au împlinit poruncile Mele pe care*Vers. 11,13. trebuie să le împlinească omul ca să trăiască prin ele și au pângărit Sabatele Mele. Atunci am avut de gând să-Mi vărs*Vers. 8,13. urgia peste ei, să-Mi sting mânia împotriva lor în pustie. 22 Dar Mi-am tras mâna*Ps. 78:38. Vers. 17. înapoi și am avut în vedere*Vers. 9,14. Numele Meu, ca să nu fie pângărit înaintea neamurilor în fața cărora îi scosesem din Egipt. 23 În pustie, Mi-am ridicat iarăși mâna spre ei și le-am jurat că am să-i împrăștii*Lev. 26:33.Deut. 28:64.Ps. 106:27.Ier. 15:4. printre neamuri și să-i risipesc în felurite țări, 24 pentru că n-au împlinit*Vers. 13,16. poruncile Mele și au lepădat învățăturile Mele, au pângărit Sabatele mele și și-au întors ochii*Cap. 6:9. spre idolii părinților lor. 25 Ba încă le-am dat și legi*Ps. 81:12. Vers. 39.Rom. 1:24.2 Tes. 2:11. care nu erau bune și porunci prin care nu puteau să trăiască. 26 I-am spurcat prin darurile lor de mâncare, când treceau prin foc*2 Împ. 17:17;21:6.2 Cron. 28:3;33:6.Ier. 32:35. Cap. 16:20,21. pe toți întâii lor născuți; am vrut să-i pedepsesc astfel și să le arăt*Cap. 6:7. că Eu sunt Domnul.»’ 27 De aceea, fiul omului, vorbește casei lui Israel și spune-le: ‘Așa vorbește Domnul Dumnezeu: «Părinții voștri M-au batjocorit*Rom. 2:24. și mai mult, arătându-se necredincioși față de Mine. 28 Și anume, când i-am dus în țara pe care jurasem că le-o voi da, și ei și-au aruncat ochii*Is. 57:5. Cap. 6:13; 16:19. spre orice deal înalt și spre orice copac stufos, acolo și-au adus jertfele, acolo și-au adus darurile de mâncare care Mă mâniau, acolo și-au ars miresmele de un miros plăcut și acolo și-au turnat jertfele de băutură. 29 Eu i-am întrebat: ‹Ce sunt aceste înălțimi la care vă duceți?› De aceea li s-a dat numele de înălțimi până în ziua de azi!»’ 30 De aceea spune casei lui Israel: ‘Așa vorbește Domnul Dumnezeu: «Voiți voi să vă spurcați în felul părinților voștri și să curviți alergând după urâciunile lor? 31 Da, aducându-vă darurile*Vers. 26. de mâncare, trecându-vă copiii prin foc, vă spurcați și azi prin idolii voștri. Și Eu să Mă las*Vers. 3. să fiu întrebat de voi, casa lui Israel! Pe viața Mea», zice Domnul Dumnezeu, «că nu Mă voi lăsa întrebat de voi! 32 Nu veți vedea împlinindu-se ce vă*Cap. 11:5. închipuiți când ziceți: ‹Vrem să fim ca neamurile, ca familiile celorlalte țări, vrem să slujim lemnului și pietrei!› 33 Pe viața Mea», zice Domnul Dumnezeu, «că Eu Însumi voi fi Împărat peste voi, cu mână tare și cu braț întins*Ier. 21:5. și vărsându-Mi urgia. 34 Vă voi scoate din mijlocul popoarelor și vă voi strânge din țările în care v-am risipit cu mână tare și cu braț întins și vărsându-Mi urgia. 35 Vă voi aduce în pustia popoarelor și acolo*Ier. 2:9,35. Cap. 17:20. Mă voi judeca față în față cu voi. 36 Cum M-am judecat*Num. 14:21-23,28,29. cu părinții voștri în pustia țării Egiptului, așa Mă voi judeca și cu voi», zice Domnul Dumnezeu. 37 «Vă voi trece*Lev. 27:32.Ier. 33:13. pe sub toiag și vă voi pune sub mustrarea legământului. 38 Voi deosebi*Cap. 34:17,20.Mat. 25:32,33. dintre voi pe cei îndărătnici și pe cei ce nu-Mi sunt credincioși; îi voi scoate din țara în care sunt străini, dar nu vor merge*Ier. 44:14. iarăși în țara lui Israel. Și veți ști*Cap. 6:7;15:7;23:49. că Eu sunt Domnul.»’" 39 Acum, casa lui Israel, așa vorbește Domnul Dumnezeu: „Duceți-vă și slujiți*Jud. 10:14.Ps. 81:12.Amos 4:4. fiecare la idolii voștri! După aceea, Mă veți asculta negreșit și nu veți mai pângări*Is. 1:13. Cap. 23:38,39. Numele Meu cel sfânt cu darurile voastre de mâncare și cu idolii voștri! 40 Căci pe muntele Meu*Is. 2:2,3. Cap. 17:23.Mica 4:1. cel sfânt, pe muntele cel înalt al lui Israel", zice Domnul Dumnezeu, „acolo Îmi va sluji toată casa lui Israel, toți cei ce vor fi în țară; acolo îi*Is. 56:7;60:7.Zah. 8:20.Mal. 3:4.Rom. 12:1. voi primi cu bunăvoință, voi cere darurile voastre de mâncare, cele dintâi roade din darurile voastre și tot ce-Mi veți închina. 41 Vă voi primi ca pe niște miresme*Efes. 5:2.Filip. 4:18. cu miros plăcut, după ce vă voi scoate din mijlocul popoarelor și vă voi strânge din țările în care sunteți risipiți, și voi fi sfințit de voi înaintea neamurilor. 42 Și*Vers. 38,44. Cap. 36:23;38:23. veți ști că Eu sunt Domnul când*Cap. 11:17;34:13;36:24. vă voi aduce înapoi în țara lui Israel, în țara pe care jurasem că o voi da părinților voștri. 43 Acolo*Cap. 16:61. vă veți aduce aminte de purtarea voastră și de toate faptele voastre cu care v-ați spurcat și vă va fi scârbă*Lev. 26:39. Cap. 6:9.Osea 5:15. de voi înșivă din pricina tuturor fărădelegilor pe care le-ați făcut. 44 Și veți ști*Vers. 38. Cap. 24:24. că Eu sunt Domnul când Mă voi purta cu voi având în vedere*Cap. 36:22. Numele Meu, și nicidecum după purtarea voastră rea, nici după faptele voastre stricate, casa lui Israel", zice Domnul Dumnezeu.

Împotriva Ierusalimului și a amoniților

45 Cuvântul Domnului mi-a vorbit astfel: 46 „Fiul omului*Cap. 6:2;21:2., întoarce-ți fața spre miazăzi și vorbește împotriva locurilor de miazăzi! Prorocește împotriva pădurii din câmpiile de miazăzi! 47 Spune pădurii de la miazăzi: ‘Ascultă cuvântul Domnului! Așa vorbește Domnul Dumnezeu: «Iată, voi aprinde*Ier. 21:14. un foc în tine care va mistui orice*Luca 23:31. copac verde și orice copac uscat: nimeni nu va putea stinge flacăra aprinsă și totul va fi ars de ea, de la miazăzi*Cap. 21:4. până la miazănoapte. 48 Și orice făptură va vedea că Eu, Domnul, l-am aprins, și nu se va stinge nicidecum!»’" 49 Eu am zis: „Ah, Doamne Dumnezeule! Ei zic despre mine: ‘Omul acesta face întruna la pilde!’"

Te Whakakeke Tonu a Īharaira

1 Nā, i te whitu o ngā tau, i te rima o ngā marama, i te tekau o ngā rā o te marama, ka haere mai ētahi o ngā kaumātua o Īharaira ki te rapu tikanga i a Ihowā, ā, noho ana i tōku aroaro.

2 Nā, ka puta mai te kupu a Ihowā ki ahau, i mea: 3 "E te tama a te tangata, kōrero ki ngā kaumātua o Īharaira; mea atu ki a rātou: Ko te kupu tēnei a te Ariki, a Ihowā: I haere mai rānei koutou ki te rapu tikanga i ahau? E ora ana ahau, e kore ahau e pai kia rapua e koutou he tikanga i ahau, e ai tā te Ariki, tā Ihowā.

4 "E whakawā rānei koe i a rātou, e te tama a te tangata, e whakawā rānei koe? Meinga kia mōhio rātou ki ngā mea whakarihariha a ō rātou mātua, 5 mea atu hoki ki a rātou: Ko te kupu tēnei a te Ariki, a Ihowā: I te rā i whiriwhiria ai e ahau a Īharaira, i tōku ringa i ara rā ki ngā uri o te whare o Hākopa – i mōhiotia ai ahau e rātou i te whenua o Īhipa – i tōku ringa i ara atu rā ki a rātou, i ahau i mea rā, ‘Ko Ihowā ahau, ko tō koutou Atua.’ 6 I taua rā anō i ara ai tōku ringa ki a rātou ki te tango mai i a rātou i te whenua o Īhipa ki te whenua i tirohia e ahau mō rātou, e rerengia ana e te waiū, e te honi, ki te wāhi ātaahua rawa o ngā whenua katoa. 7 I mea ahau ki a rātou, ‘Makā e tērā, e tērā, ngā mea whakarihariha o ōna kanohi; kaua hoki koutou e whakapokea ki ngā whakapakoko o Īhipa; ko Ihowā ahau, ko tō koutou Atua.’

8 "Otiia, kei te whakakeke rātou ki ahau, kīhai hoki i pai ki te whakarongo ki ahau, kīhai i makā atu e rātou ngā mea whakarihariha o ngā kanohi o tērā, o tērā, kīhai i whakarērea e rātou ngā whakapakoko o Īhipa. Kātahi ahau ka mea, Ka ringihia e ahau tōku weriweri ki a rātou, ka whakapaua e ahau tōku riri ki a rātou i waenganui o te whenua o Īhipa. 9 Otiia, mahi ana ahau mō tōku ingoa kei poke i te tirohanga a ngā iwi i noho tahi rātou, i meinga nei e ahau kia mōhio ki ahau, i ā rātou rā i kite i tō rātou whakaputanga mai i te whenua o Īhipa. 10 Heoi, whakaputaina ana rātou e ahau i te whenua o Īhipa, kawea ana ki te koraha. 11 I hoatu anō e ahau āku tikanga ki a rātou, i whakakitea atu anō ki a rātou āku whakaritenga e ora ai te tangata ki te mahia e ia. 12 I hoatu anō e ahau āku hāpati ki a rātou hei tohu ki ahau, ki a rātou, kia mōhio ai rātou ko Ihowā ahau, ko tō rātou kaiwhakatapu.

13 "Otiia, i whakakeke te whare o Īharaira ki ahau i te koraha; kīhai rātou i haere i runga i āku tikanga, paopao ana rātou ki āku whakaritenga e ora ai te tangata ki te mahia e ia; whakapokea rawatia ana e rātou āku hāpati. Kātahi ahau ka mea kia ringihia tōku weriweri ki a rātou i te koraha, kia mōtī rā anō rātou. 14 Otiia mahi ana ahau mō tōku ingoa, kei poke i te tirohanga a ngā iwi i kite nei i tāku tangohanga mai i a rātou. 15 I ara anō hoki tōku ringa ki a rātou i te koraha kia kaua rātou e kawea ki te whenua e rerengia ana e te waiū, e te honi, ki tāku i hoatu ai, he wāhi ātaahua rawa i ngā whenua katoa; 16 mō rātou i paopao ki āku whakaritenga, ā, kīhai i haere i runga i āku tikanga; ko āku hāpati hoki whakapokea iho e rātou. He whai nō ō rātou ngākau i ā rātou whakapakoko. 17 Heoi, i tohungia rātou e tōku kanohi, kīhai i whakangaromia, kīhai anō ahau i whakamōtī i a rātou i te koraha. 18 Ā, i mea ahau ki ā rātou tamariki i te koraha, Kaua e haere i runga i ngā tikanga a ō koutou mātua, kaua anō e puritia ā rātou whakaritenga, kei poke hoki koutou i ā rātou whakapakoko. 19 Ko Ihowā ahau, ko tō koutou Atua; haere i runga i āku tikanga, puritia āku whakaritenga, mahia; 20 whakatapua hoki āku hāpati; ā, ka waiho ērā hei tohu ki ahau, ki a koutou, kia mōhio ai koutou ko Ihowā ahau, ko tō koutou Atua.

21 "Otiia kei te whakakeke ngā tamariki ki ahau: Kīhai i haere i runga i āku tikanga, kīhai hoki i pupuri i āku whakaritenga hei mahi mā rātou; ki te mahia hoki ēnā e te tangata, ka ai hei oranga mōna; ko āku hāpati hoki, whakapokea iho e rātou. Nā, ko tāku kīanga ake, kia ringihia tōku weriweri ki a rātou, kia whakapaua tōku riri ki a rātou i te koraha. 22 Engari, ia i whakahokia iho e ahau tōku ringa, ā, mahi ana mō tōku ingoa, kei poke i te tirohanga mai a ngā iwi i kite nei i tāku whakaputanga i a rātou. 23 I ara anō tōku ringa ki a rātou i te koraha, mō rātou kia whakamararatia ki roto ki ngā tauiwi, kia tītaria atu ki ngā whenua; 24 mō rātou kīhai i mahi i āku whakaritenga; mō rātou anō i paopao ki āku tikanga, nā, whakapokea iho e rātou āku hāpati, anga tonu ana ō rātou kanohi ki ngā whakapakoko a ō rātou mātua. 25 Nā, hoatu ana e ahau ki a rātou he tikanga kāhore i pai, he whakaritenga e kore ai rātou e ora. 26 I whakapokea anō rātou e ahau ki ā rātou mea hōmai noa, mō tā rātou meatanga i ngā tamariki katoa e oroko puta mai ana i te kōpū kia tika i roto i te ahi, he mea e meinga ai rātou e ahau kia noho kau noa iho, kia mōhio ai rātou ko Ihowā ahau.

27 "Mō reira kōrero ki te whare o Īharaira, e te tama a te tangata, mea atu ki a rātou: Ko te kupu tēnei a te Ariki, a Ihowā: Tēnei anō tētahi kohukohu a ō koutou mātua ki ahau, i a rātou i mahi nei i te hē ki ahau. 28 Ka oti rātou te kawe e ahau ki te whenua i ara ai tōku ringa kia hoatu a reira ki a rātou, nā, ka kite rātou i tēnā pukepuke tiketike, i tēnā, i tēnā rākau pūruru, i tēnā, nā, patua ana e rātou ki reira ā rātou patunga tapu, tāpaea ana e rātou ki reira te mea whakapātaritari, tā rātou whakahere. Mahia ana e rātou tā rātou whakakakara reka ki reira, ringihia ana e rātou ki reira ā rātou ringihanga. 29 Kātahi ahau ka mea ki a rātou: He aha te pukepuke tiketike e hāereere atu nā koutou?" (Heoi, huaina ana te ingoa o reira ko Pāma ā mohoa noa nei.)

30 "Mō reira mea atu ki te whare o Īharaira: Ko te kupu tēnei a te Ariki, a Ihowā: Ka whakapoke rānei koutou i a koutou, ka pērā me ō koutou mātua? Ka whai rānei koutou i ā rātou mea whakarihariha moepuku ai? 31 I te mea hoki ka tāpaea e koutou ā koutou mea hoatu noa, ā, ka meinga ā koutou tamariki kia tika nā roto i te ahi, e whakapoke ana rānei koutou i a koutou anō ki ā koutou whakapakoko katoa ā mohoa noa nei? Ā, me rapu tikanga mai rānei i ahau mā koutou, e te whare o Īharaira? E ora ana ahau, e ai tā te Ariki, tā Ihowā, e kore ahau e pai kia uia e koutou."

Ka Whakahokia e Ihowā a Īharaira

32 "Nā, ko te mea i puta ake ki ō koutou wairua e kore rawa e taea, tā koutou e kī rā, ‘Ka rite tātou ki ngā tauiwi, ki ngā hapū o ngā whenua, ka mahi ki te rākau, ki te kōhatu.’ 33 E ora ana ahau, e ai tā te Ariki, tā Ihowā, inā, he ringa kaha tōku, he tākakau mārō, he weriweri kua oti te riringi atu, i ahau ka kāwana nei i a koutou. 34 Ka tangohia mai anō koutou e ahau i roto i ngā iwi, ka huihuia i ngā whenua i whakamararatia atu ai koutou, he meatanga nā te ringa kaha, nā te tākakau mārō, nā te weriweri kua oti te riringi atu. 35 Ā, ka kawea koutou e ahau ki te koraha o ngā iwi, ā, ki reira ahau whakawā ai i a koutou, he kanohi ki te kanohi. 36 Ka rite ki tāku whakawā i ō koutou mātua i te koraha o te whenua o Īhipa; ka pēnā anō tāku whakawā i a koutou, e ai tā te Ariki, tā Ihowā. 37 Ka meinga anō koutou e ahau kia tika i raro i te tokotoko, kia uru ki roto ki te here o te kawenata. 38 Ka tahia atu hoki e ahau i roto i a koutou te hunga whakakeke, te hunga hoki e tutū ana ki ahau. Ka tangohia mai rātou e ahau i te whenua e noho nei rātou, engari, e kore rātou e tae ki te oneone o Īharaira; ā, ka mōhio koutou ko Ihowā ahau.

39 "Nā, ko koutou, e te whare o Īharaira, ko te kupu tēnei a te Ariki, a Ihowā: Haere, e mahi ki tāna whakapakoko, ki tāna whakapakoko, i ngā wā e takoto ake nei, ki te kore koutou e rongo ki ahau; kaua ia tōku ingoa tapu e whakapokea i muri ki ā koutou mea hōmai noa, ki ā koutou whakapakoko.

40 "Hei tōku maunga tapu hoki, hei te maunga o te tairangatanga o Īharaira, e ai tā te Ariki, tā Ihowā, hei reira te whare katoa o Īharaira, rātou katoa i te whenua, mahi ai ki ahau. Ko te wāhi tērā e manako ai ahau ki a rātou, ko te wāhi anō tērā e mea ake ai ahau ki ā koutou whakahere māku, ki ngā mātāmua o ā koutou mea e tāpae mai ai, ki ā koutou mea tapu katoa. 41 Ka manako ahau ki a koutou, ānō he whakakakara reka, ina tangohia mai koutou e ahau i roto i ngā iwi, ina huihuia mai i ngā whenua i whakamararatia atu ai koutou; ā, ka ai koutou hei whakatapu mōku i te tirohanga a ngā iwi. 42 Nā, ka mōhio koutou ko Ihowā ahau, ina kawea koutou e ahau ki te oneone o Īharaira, ki te whenua i ara ai tōku ringa kia hoatu a reira ki ō koutou mātua. 43 Ka mahara anō koutou i reira ki ō koutou ara, ki ā koutou mahi katoa i poke ai koutou; ā, ka whakarihariha koutou ki a koutou, ki tā koutou ake titiro, mō ngā mea kikino katoa i mahia e koutou. 44 Ā, ka mōhio koutou ko Ihowā ahau, ina ngana ahau ki a koutou, he mea mō tōku ingoa, kāhore anō ia e rite ki ō koutou ara kino, ki ā koutou mahi hē rānei, e te whare o Īharaira, e ai tā te Ariki, tā Ihowā."

He Ahi kei te Tonga

45 I puta mai anō te kupu a Ihowā ki ahau, i mea: 46 "E te tama a te tangata, anga atu tōu mata whaka te tonga, kia māturuturu atu anō tāu kupu whaka te tonga, poropititia he hē mō te ngahere o te pārae ki te tonga. 47 Mea atu hoki ki te ngahere i te tonga: Whakarongo ki te kupu a Ihowā; Ko te kupu tēnei a te Ariki, a Ihowā: Ka whakaūngia e ahau he ahi i roto i a koe, ā, ka pau ngā rākau matomato katoa i roto i a koe, me ngā rākau maroke katoa; e kore te mura e tineia, ka mura tonu, ka wera anō ngā kanohi katoa i reira, i te tonga tae noa ki te raki. 48 Ā, ka kite ngā kikokiko katoa, nāku, nā Ihowā i whakaū; e kore e tineia."

49 Anō rā ko ahau, "Auē, e te Ariki, e Ihowā! E mea ana rātou ki ahau, ‘He teka ianei he kōrero whakatauki āna e kōrero nei?’ "