Așezarea din nou a lui Israel
1 Tu, fiul omului, prorocește asupra munțilorCap. 6:2,3. lui Israel și spune: ‘Munți ai lui Israel, ascultați cuvântul Domnului! 2 Așa vorbește Domnul Dumnezeu: «Pentru căCap. 25:3;26:2. vrăjmașul a zis despre voi: ‹Ha! Ha! Aceste înălțimiDeut. 32:13. veșnice au ajuns moștenireaCap. 35:10. noastră!›»’, 3 prorocește și zi: ‘Așa vorbește Domnul Dumnezeu: «Da, pentru că din toate părțile au voit să vă pustiască și să vă înghită, ca să ajungeți moștenirea altor neamuri, și pentru că ați fostDeut. 28:37.1 Împ. 9:7.Plâng. 2:15.Dan. 9:16. de batjocura și de ocara popoarelor, 4 de aceea, munți ai lui Israel, ascultați cuvântul Domnului Dumnezeu! Așa vorbește Domnul Dumnezeul munților și dealurilor, râurilor și văilor, dărâmăturilor pustii și cetăților părăsite, care au ajunsCap. 34:28. de prada și de râsulPs. 79:4. celorlalte neamuri dimprejur, 5 așa vorbește Domnul Dumnezeu: ‹Da, înDeut. 4:24. Cap. 38:19. focul geloziei Mele, vorbesc împotriva celorlalte neamuri și împotriva întregului Edom, care și-au însușitCap. 35:10,12. țara Mea și s-au bucurat din toată inima lor și cu tot disprețul sufletului lor, ca să-i jefuiască roadele.›»’ 6 De aceea, prorocește despre țara lui Israel și spune munților și dealurilor, râurilor și văilor: ‘Așa vorbește Domnul Dumnezeu: «Iată, vorbesc în gelozia și urgia Mea, pentru că suferiți ocarăPs. 123:3,4. Cap. 34:29. Vers. 15. din partea neamurilor!» 7 De aceea, așa vorbește Domnul Dumnezeu: «Îmi ridicCap. 20:5. mâna și jur că neamurile care vă înconjoară își vor purta ele însele ocara! 8 Iar voi, munți ai lui Israel, veți da crengi și vă veți purta roadele pentru poporul Meu Israel, căci lucrurile acestea sunt aproape să se întâmple. 9 Iată că voi fi binevoitor, Mă voi întoarce spre voi și veți fi lucrați și semănați. 10 Voi pune să locuiască pe voi oameni în mare număr, toată casa lui Israel, pe toți! Cetățile vor fi locuite și se vor zidi iarăși dărâmăturileIs. 58:12;61:4. Vers. 33.Amos 9:14.. 11 Voi înmulțiIer. 31:27;33:12. pe voi oamenii și vitele care vor crește și se vor înmulți; voi face să fiți locuiți ca și mai înainte și vă voi face mai mult bine decât odinioară și veți știCap. 35:9;37:6,13. că Eu sunt Domnul. 12 Voi face să umble pe voi oameni, și anume poporul Meu Israel; ei te vor stăpâniObad. 17. și tu vei fi moștenirea lor și nu-i vei maiIer. 15:7. nimici.» 13 Așa vorbește Domnul Dumnezeu: «Pentru că ți se zice: ‹TuNum. 13:32., țară, ai mâncat oameni, ți-ai nimicit chiar și neamul tău›, 14 din pricina aceasta de acum încolo nu vei mai mânca oameni și nu-ți vei mai nimici neamul», zice Domnul Dumnezeu. 15 «De acum, nu te voi mai faceCap. 34:29. să auzi batjocurile neamurilor și nu vei mai purta ocara popoarelor; nu-ți vei mai nimici neamul», zice Domnul Dumnezeu.’" 16 Cuvântul Domnului mi-a vorbit astfel: 17 „Fiul omului, cei din casa lui Israel, când locuiau în țara lor, au spurcat-oLev. 18:25,27,28.Ier. 2:7. prin purtarea lor și prin faptele lor; așa că purtarea lor a fost înaintea Mea ca spurcăciuneaLev. 15:19. unei femei în timpul necurăției ei. 18 Atunci Mi-am vărsat urgia peste ei din pricina sângeluiCap. 16:36,38;23:37. pe care-l vărsaseră în țară și din pricina idolilor cu care o spurcaseră. 19 I-am risipitCap. 22:15. printre neamuri și au fost împrăștiați în felurite țări; i-amCap. 7:3;18:30;39:24. judecat după purtarea și faptele lor rele. 20 Când au venit printre neamuri, oriîncotro se duceau, pângăreauIs. 52:5.Rom. 2:24. Numele Meu cel sfânt, așa încât se zicea despre ei: ‘Acesta este poporul Domnului, ei au trebuit să iasă din țara lor.’ 21 Și am vrut să scap cinstea NumeluiCap. 20:9,14. Meu celui sfânt, pe care-l pângărea casa lui Israel printre neamurile la care se dusese. 22 De aceea, spune casei lui Israel: ‘Așa vorbește Domnul Dumnezeu: «Nu din pricina voastră fac aceste lucruri, casa lui Israel, ci din pricina Numelui MeuPs. 106:8. celui sfânt, pe care l-ați pângărit printre neamurile la care ați mers. 23 De aceea voi sfinți Numele Meu cel mare, care a fost pângărit printre neamuri, pe care l-ați pângărit în mijlocul lor. Și neamurile vor cunoaște că Eu sunt Domnul», zice Domnul Dumnezeu, «când voi fi sfințitCap. 20:41;28:22. în voi sub ochii lor. 24 Căci vă voi scoateCap. 34:13;37:21. dintre neamuri, vă voi strânge din toate țările și vă voi aduce iarăși în țara voastră. 25 Vă voi stropiIs. 52:15.Evr. 10:22. cu apă curată și veți fi curățiți; vă voi curățiIer. 33:8. de toate spurcăciunile voastre și de toți idolii voștri. 26 Vă voiIer. 32:39. Cap. 11:19. da o inimă nouă și voi pune în voi un duh nou; voi scoate din trupul vostru inima de piatră și vă voi da o inimă de carne. 27 Voi pune DuhulCap. 11:19;37:14. Meu în voi și vă voi face să urmați poruncile Mele și să păziți și să împliniți legile Mele. 28 Veți locuiCap. 28:25;37:25. în țara pe care am dat-o părinților voștri; voi veți fi poporul MeuIer. 30:22. Cap. 11:20; 37:27. și Eu voi fi Dumnezeul vostru. 29 Vă voiMat. 1:21.Rom. 11:26. izbăvi de toate necurățiile voastre. Voi chemaPs. 105:16. grâul și-l voi înmulți; nu voiCap. 34:29. mai trimite foametea peste voi. 30 Voi înmulțiCap. 34:27. rodul pomilor și venitul câmpului, ca să nu mai purtați ocara foametei printre neamuri. 31 Atunci vă vețiCap. 16:61,63.Lev. 26:39. Cap. 6:9; 20:43. aduce aminte de purtarea voastră cea rea și de faptele voastre care nu erau bune; vă va fi scârbă de voi înșivă din pricina nelegiuirilor și urâciunilor voastre. 32 Și toate aceste lucruri nuDeut. 9:5. Vers. 22. le fac din pricina voastră», zice Domnul Dumnezeu, «să știți! Rușinați-vă și roșiți de purtarea voastră, casa lui Israel!» 33 Așa vorbește Domnul Dumnezeu: «În ziua când vă voi curăți de toate nelegiuirile voastre, voi face ca cetățile voastre să fie locuite și dărâmăturileVers. 10. vor fi zidite din nou; 34 țara pustiită va fi lucrată iarăși, de unde până aici era pustie în ochii tuturor trecătorilor. 35 Și se va spune atunci: ‹Țara aceasta pustiită a ajuns ca o grădină a EdenuluiIs. 51:3. Cap. 28:13.Ioel 2:3. și cetățile acestea dărâmate, care erau pustii și surpate, sunt întărite și locuite!› 36 Și neamurile care vor mai rămâne în jurul vostru vor ști că Eu, Domnul, am zidit din nou ce era surpat și am sădit ce era pustiit. EuCap. 17:24;22:14;37:14., Domnul, am vorbit și voi și face.» 37 Așa vorbește Domnul Dumnezeu: «Iată în ce privință Mă voiCap. 14:3;20:3,31. lăsa înduplecat de casa lui Israel și iată ce voi face pentru ei: voi înmulțiVers. 10. pe oameni ca pe o turmă de oi. 38 Cetățile dărâmate se vor umple cu turme de oameni, ca turmele închinate Domnului, cu turme care sunt aduse la Ierusalim în timpul sărbătorilor celor mari. Și vor ști că Eu sunt Domnul.»’"
He Manaakitanga ki a Īharaira
1 "Nā, ko koe e te tama a te tangata, poropiti atu ki ngā maunga o Īharaira, mea atu: E ngā maunga o Īharaira, whakarongo ki te kupu a Ihowā. 2 Ko te kupu tēnei a te Ariki, a Ihowā: Nā, kua mea nei te hoariri ki a koutou, ‘Ha! Nā, kua riro mai hoki mō tātou ngā pukepuke onamata!’ 3 Mō reira, poropiti atu, mea atu: Ko te kupu tēnei a te Ariki, a Ihowā: Nā, kua meinga nā koutou e rātou kia tū kau, kua horomia i tētahi taha, i tētahi taha, i riro ai koutou mā ngā toenga o ngā iwi, i hāpainga ake ai e ngā ngutu o ngā arero kapetau, i kōrerotia kinotia ai e te iwi. 4 Mō reira, e ngā maunga o Īharaira whakarongo ki te kupu a te Ariki, a Ihowā: Ko te kupu tēnei a te Ariki, a Ihowā, ki ngā maunga, ki ngā pukepuke, ki ngā awa, ki ngā awaawa, ki ngā ururua kua takoto kau, ki ngā pā kua mahue, kua riro nei hei pāhuatanga, hei katanga mā ngā toenga o ngā iwi ā tawhio noa. 5 Nā reira ko te kupu tēnei a te Ariki, a Ihowā: He pono he ahi tōku hae, i ahau i kōrero ai i te hē mō ngā toenga o ngā iwi, mō Ēroma katoa anō; mō tā rātou meatanga i tōku whenua hei kāinga mō rātou, pau katoa te ngākau ki te koa, kino tonu te hinengaro, mō tērā kia peia atu, kia waiho hei taonga pārau.
6 "Nā reira, poropititia te whenua o Īharaira, kī atu ki ngā maunga, ki ngā pukepuke, ki ngā awa, ki ngā awaawa: Ko te kupu tēnei a te Ariki, a Ihowā: Nanā, kua kōrero ahau i runga i tōku hae, i tōku weriweri, nō te mea e mau ana ki a koutou te whakamā o ngā tauiwi. 7 Nā reira ko te kupu tēnei a te Ariki, a Ihowā: Kua ara tōku ringa kua mea, He pono, ko ngā iwi i tētahi taha o koutou, i tētahi taha, ka mau ki a rātou tō rātou whakamā.
8 "Ko koutou ia, e ngā maunga o Īharaira, ka wana ō koutou manga, ka whai hua koutou mā tāku iwi, mā Īharaira; ka tata hoki rātou te puta. 9 Nō te mea, nanā, ka aro ahau ki a koutou, ka tahuri ki a koutou, ā, ka ngakia koutou, ka whakatōkia. 10 Ka tini anō i ahau ngā tāngata ki a koutou, te whare katoa o Īharaira, rātou katoa, ā, ka nohoia ngā pā, ka hangā anō ngā ururua. 11 Ka tini anō i ahau ngā tāngata ki a koutou, me ngā kararehe; ā, ka tini rātou, ka hua; ka meinga hoki koutou e ahau kia nohoia, kia pērā me tō mua, ā, ka pai atu tāku e mea ai ki a koutou i tō ō koutou tīmatanga; ā, ka mōhio koutou ko Ihowā ahau. 12 Āe rā, ka meinga koutou e ahau kia hāereerea e te tāngata, e tāku iwi, e Īharaira; ka riro koe i a rātou, ka waiho hoki koe hei kāinga tupu mō rātou, ā, heoi anō matenga o ā rātou tamariki i a koe.
13 "Ko te kupu tēnei a te Ariki, a Ihowā: Nā, kua kōrerotia nei ki a koutou, ‘He kai tāngata koe, e te whenua, e whakamate ana i ngā tamariki a tōu iwi.’ 14 Nā reira e kore koe e kai tāngata ā muri ake nei, e kore anō e hinga i a koe ōu iwi ā muri nei, e ai tā te Ariki, tā Ihowā. 15 Heoi anō āku meatanga kia rangona ki a koe te numinumi i ngā iwi, e kore anō e mau ki a koe i ngā wā i muri te tāwai a ngā iwi; e kore anō koe e mea i ngā waewae o ōu iwi kia tūtuki ā ake ake, e ai tā te Ariki, tā Ihowā."
Te Whakahoutanga o Īharaira
16 I puta mai anō te kupu a Ihowā ki ahau, i mea: 17 "E te tama a te tangata, i te nohoanga o te whare o Īharaira i tō rātou oneone, i whakapokea a reira e rātou ki tō rātou ara, ki ā rātou mahi. Ko tō rātou ara i tōku aroaro, rite tonu ki te poke o te wahine e paheke ana. 18 Heoi, ringihia ana e ahau tōku weriweri ki runga ki a rātou, mō te toto i tāhoroa e rātou ki runga ki te whenua, mō ā rātou whakapakoko hoki i whakapokea ai a reira e rātou. 19 Ā, whakamararatia atu ana rātou e ahau ki roto ki ngā iwi, tītaria atu ana ki ngā whenua; rite tonu ki tō rātou ara, ki ā rātou mahi tāku whakarite mō rātou. 20 Ā, i tō rātou taenga ki ngā iwi i haere atu ai rātou, whakanoatia ana e rātou tōku ingoa tapu, i a rātou i kī rā mō rātou, ‘Ko te iwi tēnei a Ihowā, ā, kua puta atu rātou i tōna whenua.’ 21 Otiia, i whai whakaaro ahau ki tōku ingoa tapu i whakanoatia nei e te whare o Īharaira i roto i ngā tauiwi i haere atu ai rātou.
22 "Mō reira kī atu ki te whare o Īharaira: Ko te kupu tēnei a te Ariki, a Ihowā: Ehara i te mea he whakaaro ki a koutou i mahi ai ahau i tēnei, e te whare o Īharaira; engari ki tōku ingoa tapu i whakanoatia nei e koutou i roto i ngā tauiwi i haere atu ai koutou. 23 Ka whakatapua anō e ahau tōku ingoa nui i whakanoatia nei i roto i ngā tauiwi, ko tā koutou rā i whakanoa ai i roto i a rātou; ā, ka mōhio ngā tauiwi ko Ihowā ahau, e ai tā te Ariki, tā Ihowā, ina whakatapua ahau i roto i a koutou i tō rātou aroaro.
24 "Ka tangohia mai hoki koutou e ahau i roto i ngā tauiwi, ka whakaminea i ngā whenua katoa, ka kawea mai anō ki tō koutou oneone. 25 Ka tāuhiuhia anō koutou e ahau ki te wai mā, ā, ka mā koutou. Ka purea koutou e ahau, ā, kore iho ō koutou poke katoa, ā koutou whakapakoko katoa. 26 Ka hoatu anō e ahau he ngākau hou ki a koutou, ka hoatu anō e ahau he wairua hou ki roto ki a koutou; ka tangohia anō e ahau te ngākau kōhatu i roto i ō koutou kikokiko, ā, ka hoatu he ngākau kikokiko ki a koutou. 27 Nā, ka hoatu e ahau tōku wairua ki roto ki a koutou, ā, ka meinga koutou e ahau kia haere i runga i āku tikanga, ka puritia anō e koutou āku ritenga, ka mahia. 28 Ā, ka noho koutou ki te whenua i hoatu e ahau ki ō koutou mātua, ko koutou hoki hei iwi māku, ko ahau hei Atua mō koutou. 29 Ka whakaorangia anō koutou e ahau i ō koutou poke katoa. Ka karangatia hoki e ahau te wīti, ka whakanuia hoki e ahau, e kore anō te hemokai e tukua e ahau ki a koutou. 30 Ā, ka meinga e ahau kia maha ngā hua o te rākau me ngā mau o te māra, ā, heoi anō te tāwai hemokai mō koutou i roto i ngā tauiwi. 31 Kātahi koutou ka mahara ki ō koutou ara kino, ki ā koutou mahi kāhore nei e pai; ā, ka anuanu koutou ki a koutou anō i ō koutou aroaro mō ō koutou kino, mō ā koutou mea whakarihariha hoki. 32 Ehara i te mea he whakaaro ki a koutou i mahi ai ahau i tēnei, e ai tā te Ariki, tā Ihowā, kia mōhio koutou. Kia whakamā koutou, kia numinumi kau ki ō koutou ara, e te whare o Īharaira.
33 "Ko te kupu tēnei a te Ariki, a Ihowā: I te rā e purea ai e ahau ō koutou hē katoa, ka meinga e ahau ngā pā kia nohoia, ā, ka hangā ngā ururua. 34 Nā, ko te whenua i takoto kau rā, ka ngakia; he ururua rā hoki i mua ki te titiro a te hunga katoa e tika ana nā reira. 35 Ā, ka kōrerotia, ‘Ko tēnei whenua i takoto kau rā, kua rite ki te kāri o Erene. Nā, ko ngā pā kua ururuatia, ko ērā i takoto kau rā, ko ngā mea pakaru, kua oti te taiepa, e nohoia ana.’ 36 Kātahi ka mōhio ngā iwi kua mahue i tētahi taha o koutou, i tētahi taha, kua hangā e ahau, e Ihowā, ngā wāhi i pakaru, ā, kua whakatōkia e ahau ngā wāhi kua ururuatia. Nāku, nā Ihowā te kupu, māku anō e mahi.
37 "Ko te kupu tēnei a te Ariki, a Ihowā: Tēnei ake ka uia tēnei ki ahau e te whare o Īharaira, kia meatia ki a rātou; ka tokomaha rātou i ahau, me te mea he kāhui te tangata. 38 Ka rite ki te kāhui mō te whakahere, ki te kāhui o Hiruhārama i ōna hākari nunui; ka pēnā anō ngā pā kua ururuatia, ka kapi i ngā kāhui tāngata; ā, ka mōhio rātou ko Ihowā ahau."