Ezequiel 18

Răsplătirile dumnezeiești

1 Cuvântul Domnului mi-a vorbit astfel: 2 „Pentru ce spuneți voi zicătoarea aceasta în țara lui Israel: ‘Părinții*Ier. 31:29.Plâng. 5:7. au mâncat aguridă, și copiilor li s-au strepezit dinții’? 3 Pe viața Mea", zice Domnul Dumnezeu, „că nu veți mai avea prilej să spuneți zicătoarea aceasta în Israel. 4 Iată că toate sufletele sunt ale Mele. După cum sufletul fiului este al Meu, tot așa și sufletul tatălui este al Meu. Sufletul*Vers. 20.Rom. 6:23. care păcătuiește, acela va muri. 5 Omul care este drept, care face judecată și dreptate, 6 care nu mănâncă pe munți*Cap. 22:9. carne jertfită idolilor și nu ridică ochii spre idolii casei lui Israel, care nu necinstește*Lev. 18:20;20:10. nevasta aproapelui său și nu se apropie de nevastă-sa în timpul*Lev. 18:19;20:18. necurăției ei, 7 care n-asuprește*Exod 22:21.Lev. 19:15;25:14. pe nimeni, care dă înapoi datornicului zălogul*Exod 22:26., care nu răpește nimic, care dă*Deut. 24:12,13;15:7,8.Is. 58:7. din pâinea lui celui flămând și învelește cu o haină pe cel gol, 8 care nu împrumută cu dobândă*Exod 22:25.Lev. 25:36,37.Deut. 23:19.Neem. 5:7.Ps. 15:5. și nu ia camătă, care își abate mâna de la nelegiuire și judecă*Deut. 1:16.Zah. 8:16. după adevăr între un om și altul, 9 care urmează legile Mele și păzește poruncile Mele, lucrând cu credincioșie – omul acela este drept și va trăi*Cap. 20:11.Amos 5:4. negreșit", zice Domnul Dumnezeu. 10 „Dacă acum omul acesta are un fiu iute la mânie, care varsă*Gen. 9:6.Exod 21:12.Num. 35:34. sânge sau care face ceva de felul acesta, 11 dacă acest fiu nu se ia în nimic după purtarea tatălui său neprihănit, ci mănâncă pe munți, necinstește pe nevasta aproapelui său, 12 asuprește pe cel nenorocit și pe cel lipsit, răpește, nu dă înapoi zălogul, ridică ochii spre idoli și face*Cap. 8:6,17. urâciuni, 13 împrumută cu dobândă și ia camătă, s-ar putea oare să trăiască un astfel de fiu? Nu va trăi; a săvârșit toate aceste urâciuni, de aceea trebuie să moară. Sângele*Lev. 20:9,11-13,16,27. Cap. 3:18; 33:4.Fapte 18:6. lui să cadă asupra capului lui! 14 Dar, dacă un om are un fiu care vede toate păcatele tatălui său, le vede, dar nu face la fel, 15 dacă fiul acela nu mănâncă*Vers. 6. pe munți și nu ridică ochii spre idolii casei lui Israel, nu necinstește pe nevasta aproapelui său, 16 nu asuprește pe nimeni, nu ia niciun zălog, nu răpește, ci dă din pâinea lui celui flămând și acoperă cu o haină pe cel gol, 17 își abate mâna de la nelegiuire, nu ia nici dobândă, nici camătă, păzește poruncile Mele și urmează legile Mele, acela nu va muri pentru nelegiuirea tatălui său, ci va trăi negreșit. 18 Dar tatăl său, care a fost un asupritor, a răpit de la alții, a făcut în mijlocul poporului său ce nu este bine, el va*Cap. 3:18. muri pentru nelegiuirea lui! 19 Voi însă ziceți: ‘Pentru ce*Exod 20:5.Deut. 5:9.2 Împ. 23:26;24:3,4. nu poartă fiul pedeapsa pentru nelegiuirea tatălui său?’ Pentru că fiul a lucrat după neprihănire și dreptate, a păzit și a împlinit toate legile Mele; el va trăi negreșit! 20 Sufletul*Vers. 4. care păcătuiește, acela va muri. Fiul*Deut. 24:16.2 Împ. 14:6.2 Cron. 25:4.Ier. 31:29,30. nu va purta nelegiuirea tatălui său și tatăl nu va purta nelegiuirea fiului său! Neprihănirea*Is. 3:10,11. celui neprihănit va fi peste el și răutatea*Rom. 2:9. celui rău va fi peste el. 21 Dar, dacă*Vers. 27. Cap. 33:12,19. cel rău se întoarce de la toate păcatele pe care le-a săvârșit și păzește toate legile Mele și face ce este drept și plăcut, va trăi negreșit, nu va muri. 22 Toate*Cap. 33:16. fărădelegile pe care le-a făcut i se vor uita! El va trăi din pricina neprihănirii în care a trăit. 23 Doresc*Vers. 32. Cap. 33:11.1 Tim. 2:4.2 Pet. 3:9. Eu moartea păcătosului?", zice Domnul Dumnezeu. „Nu doresc Eu mai degrabă ca el să se întoarcă de pe căile lui și să trăiască? 24 Însă, dacă*Cap. 3:20;33:12,13,18. cel neprihănit se abate de la neprihănirea lui și săvârșește nelegiuirea, dacă se ia după toate urâciunile celui rău, s-ar putea să trăiască el oare? Nu, ci toată neprihănirea*2 Pet. 2:20. lui va fi uitată, pentru că s-a dat la nelegiuire și la păcat, de aceea va muri în ele. 25 Voi ziceți: ‘Calea*Vers. 29. Cap. 33:17,20. Domnului nu este dreaptă!’ Ascultați dar, casa lui Israel! Nu este calea Mea dreaptă? Oare nu mai degrabă căile voastre nu sunt drepte? 26 Dacă*Vers. 24. cel neprihănit se abate de la neprihănirea lui și săvârșește nelegiuirea și moare pentru aceasta, moare din pricina nelegiuirii pe care a săvârșit-o. 27 Dar, dacă*Vers. 21. cel rău se întoarce de la răutatea lui și face ce este drept și bine, își va păstra sufletul viu. 28 Pentru că*Vers. 14. își deschide ochii și se abate de la toate fărădelegile pe care le-a săvârșit, va trăi și nu va muri. 29 Casa*Vers. 25. lui Israel zice: ‘Calea Domnului nu este dreaptă!’ Oare calea Mea nu este dreaptă, casa lui Israel? Oare nu mai degrabă căile voastre nu sunt drepte? 30 De aceea*Cap. 7:3;33:20. vă voi judeca, pe fiecare după căile lui, casă a lui Israel", zice Domnul Dumnezeu. „Întoarceți-vă*Mat. 3:2.Apoc. 2:5. și abateți-vă de la toate fărădelegile voastre, pentru ca să nu vă ducă nelegiuirea la pieire! 31 Lepădați*Efes. 4:22,23. de la voi toate fărădelegile prin care ați păcătuit, faceți-vă rost de o inimă*Ier. 32:39. Cap. 11:19;36:26. nouă și un duh nou! Pentru ce vreți să muriți, casă a lui Israel? 32 Căci Eu nu doresc*Plâng. 3:33. Vers. 23. Cap. 33:11.2 Pet. 3:9. moartea celui ce moare", zice Domnul Dumnezeu. „Întoarceți-vă dar la Dumnezeu și veți trăi!"

He Whakawhiunga ki ia Tangata

1 I puta mai anō te kupu a Ihowā ki ahau, i mea: 2 "He aha rā tēnei whakatauki i whakataukitia ai e koutou mō te oneone o Īharaira? E kī nā hoki koutou:

‘I kai ngā mātua i ngā karepe kaiota,

ā, māniania ana ngā niho o ngā tamariki.’

3 "E ora ana ahau, e ai tā te Ariki, tā Ihowā, e kore koutou e whai take ā muri ake nei, ki te whakahua i tēnei whakatauki i roto i a Īharaira. 4 Nanā, ko ngā wairua katoa, nāku; he pērā i te wairua o te pāpā, nāku anō hoki te wairua o te tama. Ko te wairua e hara ana, ka mate tērā.

5 Ki te mea ia he tika tētahi tangata,

ā, ka mahia e ia te mea e rite ana, e tika ana –

6 ki te mea kīhai ia i kai ki runga ki ngā maunga,

kīhai ōna kanohi i anga ake ki ngā whakapakoko o te whare o Īharaira,

ki te mea kīhai i poke i a ia te wahine a tōna hoa,

ā, kīhai ia i whakatata ki te wahine e paheke ana.

7 Ki te mea kīhai tētahi tangata i tūkinotia e ia,

engari, i whakahokia e ia tāna taunaha ki te tangata i a ia nei āna moni,

ki te mea kīhai ia i tūkino i tētahi, i pāhua,

ki te mea i hōmai e ia tāna taro mā te tangata e hemokai ana

i hīpokina e ia ki te kākahu te tangata e noho tahanga ana.

8 Ko te tangata kāhore āna mea i hoatu hei moni whakatupu,

kāhore hoki he hua i riro i a ia,

ko te tangata i whakahokia e ia tōna ringa i te kino,

he pono anō tāna whakawā mō tētahi, mō tētahi,

9 i haere i runga i āku tikanga,

i pupuri tonu i āku whakaritenga,

i pono tonu te mahi;

he tika tērā, ka ora ia,

e ai tā te Ariki, tā Ihowā.

10 "Ki te whānau tētahi tama māna, he tāhae, he kaiwhakaheke toto, ā, ka mahia e ia tētahi o ēnei mea, 11 ka kore anō e mahi i tētahi o ēnei mea pai:

Engari, kua kai ki runga ki ngā maunga,

kua whakapoke i te wahine a tōna hoa,

12 kua tūkino i te ware rāua ko te rawakore,

kua pāhua kino, ā, kīhai i whakahokia e ia te taunaha,

kua anga ōna kanohi ki ngā whakapakoko,

kua mahi hoki i te mea whakarihariha,

13 kua hoatu i te moni whakatupu, kua tango i te hua.

E ora rānei ia? E kore ia e ora; kua mahia e ia ēnei mea whakarihariha katoa. Ko te mate kau mōna; ki runga anō i a ia ōna toto.

14 "Nā, ki te whānau tētahi tama a tēnei, ā, ka kite ia i ngā hara katoa i mahia e tōna pāpā, ā, ka mahara, ka kore e mahi i te pēnā:

15 Kāhore ia e kai ki runga ki ngā maunga,

kāhore hoki ōna kanohi e anga

ki ngā whakapakoko o te whare o Īharaira,

kāhore e whakapokea e ia te wahine a tōna hoa,

16 kāhore āna tūkino i te tangata,

kāhore e pupuri i te taunaha,

kāhore hoki āna pāhua.

Engari, e hoatu ana e ia tāna taro mā te hemokai,

e hīpokina ana e ia ki te kākahu te tangata e noho tahanga ana,

17 e whakahokia ana e ia tōna ringa i te ware,

kāhore hoki e tango i te moni whakatupu,

i ngā hua rānei e mahi ana i āku whakaritenga,

e haere ana i runga i āku tikanga.

E kore tērā e mate mō te hē o tōna pāpā; he pono ka ora ia. 18 Ko tōna pāpā, i te mea i nui tāna tūkino, pāhua rawa i tōna teina, kīhai hoki i pai ngā mea i mahia e ia i roto i tōna iwi, nā, ka mate ia i runga i tōna kino.

19 "Otirā, kei te mea koutou, ‘He aha rā te tama tē waha ai i te kino o te pāpā?’ Ki te mahia e te tama te mea e rite ana, e tika ana, ā, ka puritia e ia āku tikanga, ka mahia anō e ia, inā, ka ora ia. 20 Ko te wairua e hara ana, ko tērā e mate. E kore te tama e waha i te kino o te pāpā, e kore anō te pāpā e waha i te kino o te tama. Ko runga anō i a ia te tika o te tangata tika, ā, ko te kino o te tangata kino hei runga anō i a ia.

21 "Ki te tahuri ia te tangata kino i ōna hara katoa i mahia e ia, ā, ka puritia e ia āku tikanga katoa, ka mahia anō e ia te mea e rite ana, e tika ana, inā, ka ora ia, e kore ia e mate. 22 E kore tētahi o ōna hē i mahia e ia e maharatia ki a ia; ka ora ia i tōna tika i mahia e ia. 23 He koanga ngākau rānei ki ahau te matenga o te tangata kino? e ai tā te Ariki, tā Ihowā. He teka rānei ko ia kia tahuri mai i ōna ara, kia ora?

24 "Ki te tahuri atu ia te tangata tika i tōna tika, ki te mahia e ia te hē, ā, ka rite tāna mahi ki ngā mea whakarihariha katoa i mahia e te tangata kino, e ora rānei ia? E kore āna mahi tika katoa e maharatia; ka mate ia i runga i tōna kino i kino ai ia, i runga anō i tōna hara i hara ai ia.

25 "Heoi, kei te mea nā koutou, ‘Kāhore e taurite tonu te ara o te Ariki.’ Tēnā rā, whakarongo mai, e te whare o Īharaira: Kāhore rānei tōku ara e taurite? He teka ianei nō koutou ngā ara kāhore e taurite? 26 Ki te tahuri atu te tangata tika i tōna tika, ā, ka mahi i te kino, mate iho ki reira; e mate ia mō tāna kino i mahia e ia. 27 Tēnei anō, ki te tahuri mai te tangata kino i tāna kino i mahia e ia, ā, ka mahia e ia te mea e rite ana, e tika ana, ka ora anō i a ia tōna wairua. 28 Nāna hoki i whakaaro, ā, tahuri mai ana i ōna hē katoa i mahia e ia; inā, ka ora ia, e kore e mate. 29 Heoi, kei te mea te whare o Īharaira, ‘Kāhore e taurite te ara o te Ariki.’ Kāhore rānei ōku ara e taurite, e te whare o Īharaira? He teka ianei nō koutou ngā ara kāhore e taurite?

30 "Āe rā, ka rite ki tōna ara, ki tōna ara, tāku whakawā i a koutou, e te whare o Īharaira, e ai tā te Ariki, tā Ihowā. Rīpenetā, tahuri mai hoki i ō koutou hē katoa, ā, e kore te hē e waiho hei whakataka mō koutou. 31 Makā atu, kia matara atu i a koutou ō koutou hē katoa i hē ai koutou; mahia hoki he ngākau hou, he wairua hou mō koutou; kia mate hoki koutou hei aha, e te whare o Īharaira? 32 Kāhore hoki ahau e āhuareka ki te matenga o te tangata e mate ana, e ai tā te Ariki, tā Ihowā. Heoi, tahuri mai koutou, kia ora ai."