1 Cuvântul Domnului mi-a vorbit astfel: 2 „Și tu, fiul omului, rosteșteCap. 19:1;26:17;28:12;32:2. această cântare de jale asupra Tirului! 3 Spune Tirului: ‘Tu, careCap. 28:2. stai pe malul mării și faci negoțIs. 23:3. cu popoarele unui mare număr de ostroave, așa vorbește Domnul Dumnezeu: «Tirule, tu ziceai: ‹EuCap. 28:12. sunt de o desăvârșită frumusețe!› 4 Ținutul tău este în inima mărilor și cei ce te-au zidit te-au făcut desăvârșit de frumos. 5 Cu chiparoși din SenirDeut. 3:9. ți-au făcut toate laturile corăbiilor. Au luat cedri din Liban, ca să-ți ridice catargele; 6 lopețile ți le-au făcut din stejari de Basan și lavițele, cu fildeș prins în cimișir, adus din ostroaveleIer. 2:10. Chitim. 7 Pânzele care-ți slujeau ca steag erau de in subțire din Egipt, cusut la gherghef, iar învelitoarea ta era de purpură albastră și roșie, din ostroavele Elișei. 8 Locuitorii Sidonului și Arvadului îți erau vâslași și cei mai înțelepți din mijlocul tău, Tirule, îți erau cârmaci. 9 Bătrânii1 Împ. 5:18.Ps. 83:7. Ghebalului și lucrătorii lui iscusiți erau la tine și-ți dregeau crăpăturile. Toate corăbiile mării cu marinarii lor erau la tine, ca să facă schimb de mărfuri cu tine. 10 Cei din Persia, din Lud și din PutIer. 46:9. Cap. 30:5;38:5. slujeau în oastea ta ca oameni de război; ei își spânzurau în tine scutul și coiful și-ți dădeau strălucire. 11 Cei din Arvad îți umpleau zidurile cu războinicii tăi și oamenii viteji erau în turnurile tale. Ei își atârnau pavezele pe toate zidurile tale și-ți desăvârșeau astfel frumusețeaVers. 3.. 12 Cei din TarsGen. 10:4.2 Cron. 20:36. făceau negoț cu tine cu tot felul de mărfuri pe care le aveai din belșug. Veneau la târgul tău cu argint, cu fier, cu cositor și cu plumb. 13 IavanulGen. 10:2., Tubalul și Meșecul făceau negoț cu tine; dădeau robi și unelte de aramăApoc. 18:13. în schimbul mărfurilor tale. 14 Cei din casa TogarmeiGen. 10:3. Cap. 38:6. aduceau la târgul tău cai, călăreți și catâri. 15 Cei din DedanGen. 10:7. făceau negoț cu tine; negoțul multor ostroave trecea prin mâinile tale; îți aduceau ca bir coarne de fildeș și de abanos. 16 Siria făcea negoț cu tine, cu marele număr de lucruri făcute de tine; ei veneau la târgul tău cu smarald, purpură și materii pestrițe, cu in subțire, mărgean și agat. 17 Iuda și țara lui Israel făceau negoț cu tine; îți dădeau grâu1 Împ. 5:9,11.Ezra 3:7.Fapte 12:20. de MinitJud. 11:33., turte, miere, untdelemn și leac alinătorIer. 8:22. în schimbul mărfurilor tale. 18 Damascul făcea negoț cu tine, cu marele număr de lucruri făcute de tine, cu tot felul de mărfuri pe care le aveai din belșug; îți dădea vin din Helbon și lână albă. 19 Vedanul și Iavanul, de la Uzal, veneau la târgul tău: fier lucrat, casie și trestie mirositoare erau schimbate cu tine. 20 DedanulGen. 25:3. făcea negoț cu tine cu învelitori de pus pe cal. 21 Arabia și toți voievozii ChedaruluiGen. 25:13.Is. 60:7. erau negustorii tăi și-ți aduceau miei, berbeci și țapi. 22 Negustorii din SebaGen. 10:7.1 Împ. 10:1,2.Ps. 72:10,15.Is. 60:6. și din Raema făceau negoț cu tine; îți plăteau cu cele mai bune miresme, cu pietre scumpe și aur mărfurile tale. 23 HaranulGen. 11:31.2 Împ. 19:12., Canehul și Edenul, negustorii din SebaGen. 25:3., din Asiria, din Chilmad făceau negoț cu tine; 24 făceau negoț cu tine de haine scumpe, de mantale de purpură albastră și cusături la gherghef, de covoare scumpe, puse în lăzi de funii, sucite și bine împletite, aduse la târgul tău. 25 CorăbiilePs. 48:7.Is. 2:16;23:14. din Tars îți aduceau mărfurile pe mare; erai în culmea bogăției și slavei, în inimaVers. 4. mărilor! 26 Vâslașii tăi te duceau pe ape mari, dar un vântPs. 48:7. de la răsărit te va sfărâma în inima mărilor! 27 Bogățiile taleProv. 11:4. Vers. 34.Apoc. 18:9., târgurile tale și mărfurile tale, marinarii și cârmacii tăi, cei ce îți dreg crăpăturile corăbiilor și cei ce fac schimb de mărfuri cu tine, toți oamenii de război care sunt în tine și toată mulțimea care este în mijlocul tău se vor prăbuși în inima mărilor în ziua căderii tale. 28 Toate valurile mării se vor cutremuraCap. 26:15,18. de țipetele cârmacilor tăi! 29 Și toți vâslașiiApoc. 18:17., marinarii, toți cârmacii de pe mare se vor da jos din corăbii și vor păși pe uscat. 30 Vor striga cu glas tare din pricina ta și vor scoate țipete amarnice. Își vor arunca țărânăIov 2:12.Apoc. 18:19. în cap și se vor tăvăliEst. 4:1,3.Ier. 6:26. în cenușă. 31 Își vor radeIer. 16:6;47:5.Mica 1:16. capul din pricina ta și se vor îmbrăca în saci, te vor plânge cu sufletul amărât și cu mâhnire mare. 32 În durerea lor, vorCap. 26:17. Vers. 2. face un cântec de jale asupra ta, te vor boci și vor zice: ‹Cine eraApoc. 18:18. ca Tirul, cel nimicit în mijlocul mării?› 33 CândApoc. 18:19. ieșeau mărfurile tale pe mări, săturai un mare număr de popoare; cu belșugul avuțiilor și mărfurilor tale, îmbogățeai pe împărații pământului. 34 Acum însă ești sfărâmatCap. 26:19. de mări, negoțulVers. 27. tău a pierit în adâncimea apelor și toată mulțimea ta de oameni s-a cufundat odată cu tine! 35 Toți locuitoriiCap. 26:15,16. ostroavelor stau înmărmuriți din pricina ta, împărații lor stau cu părul vâlvoi de groază și le tremură fața! 36 Negustorii popoarelor fluierăIer. 18:16. asupra ta! Ești nimicitCap. 26:21. de tot și te-ai dus pentru totdeauna!»’"
He Tangi mō Tāira
1 I puta mai anō te kupu a Ihowā ki ahau, i mea: 2 "Kia anga atu ākuanei tāu tangi, e te tama a te tangata, ki a Tāira; 3 mea atu hoki ki a Tāira: E koe e noho nei i te tapokoranga mai o te moana, ko koe nei te kaihokohoko a ngā iwi ki ngā motu maha: Ko te kupu tēnei a te Ariki, a Ihowā:
E Tāira, kua mea nā koe,
‘Ko ahau te mea ātaahua rawa.’
4 Kei waenga moana ōu rohe,
oti rawa koe te whakaataahua e ōu kaihanga.
5 Nō ngā kauri o Heniri
ngā papa katoa i hangā ai ōu kaipuke;
i tīkina anō he hīta i Repanōna
hei hanga rewa māu.
6 Nō ngā oki o Pahana ngā hoe i hangā māu,
ōu taumanu he mea hanga ki te rei,
he mea kua oti te whakanoho
ki te ake o ngā motu o Kitimi.
7 He rīnena pai, he mea whakairo nō Īhipa
te mea i wherahia e koe hei kōmaru mōu,
hei kara māu;
ko te hīpoki mōu, he purū,
he pāpura nō ngā motu o Eriha.
8 Ko āu kaihoe ko ngā tāngata o Hairona, o Arawara;
ko āu kaiurungi ko ngā tāngata whakaaro nui i roto i a koe, e Tāira.
9 I roto ngā kaumātua o Kepara i a koe,
me ngā tāngata whakaaro nui o reira hei kaimono māu.
I a koe ngā kaipuke katoa o te moana,
me ō rātou kaiwhakatere, hei hoko i ōu taonga.
10 "I roto i tōu ope ko Pahia, ko Ruru, ko Putu,
he hōia nāu.
Whakairihia ake ana e rātou te puapua me te pōtae i roto i a koe;
he mea whakahōnore koe nā rātou.
11 I runga i ōu taiepa ngā tāngata o Arawara
me tōu ope anō ā tawhio noa,
i roto i ōu pourewa ngā Kamarimi.
Whakairihia ana e rātou ā rātou whakangungu rākau ki ōu taiepa ā tawhio noa;
oti rawa koe te whakaataahua e rātou.
12 "He kaihokohoko a Tarahihi ki a koe, he nui hoki nō ōu taonga katoa; ko tā rātou i tuku ai i āu hokohokonga he hiriwa, he rino, he tine, he matā.
13 "Ko Iawana, ko Tūpara, ko Meheke, he kaihokohoko rātou nāu; ko tā rātou i tuku ai i ōu kāinga hoko, he tāngata, he oko parāhi.
14 "Ko ngā tāngata o te whare o Tokārama, ko tā rātou i tuku ai i āu hokohokonga he hōiho, he hōiho nō te whawhai, he muera.
15 "He kaihokohoko nāu ngā tāngata o Rerana; he maha ngā motu i hokohokona ai ngā taonga e koe. Kawea mai ana e rātou hei whakawhiti ki a koe, he haona rei, he eponi.
16 "He kaihokohoko nāu a Hīria, i te nui hoki o ngā mahi a ōu ringa; ko tā rātou i tuku ai mō āu taonga he emerara, he pāpura, he mea whakairo, he rīnena pai, he kaoa, he rupi.
17 "Ko Hūrā, ko te whenua o Īharaira ko rātou āu kaihokohoko. Ko tā rātou i tuku ai i ōu kāinga hoko he wīti nō Miniti, he panaka, he honi, he hinu, he pama.
18 "He kaihokohoko nāu a Ramahiku he nui nō ngā mahi a ōu ringa, he nui nō ngā taonga katoa; ko tā rātou, he wāina nō Herepono, he huruhuru hipi mā.
19 "I tuku taonga a Rāna, a Iawana, he miro huruhuru, i roto i āu hokohokonga. I āu taonga hokohoko ko te rino kua oti te mahi, ko te kahia, ko te kākaho kakara.
20 "Ko Rerana tāu kaihokohoko i ngā kākahu utu nui mō ngā hāriata.
21 "Ko Arāpia, ko ngā rangatira katoa o Kerara, i hokohokona ō rātou taonga e koe, ngā reme, ngā hipi toa, ngā koati. Ko ngā mea ēnā i hokohoko ai rātou ki a koe.
22 "Ko ngā kaihokohoko o Hēpā, o Rāma, he kaihokohoko anō rātou nāu; ko tā rātou i tuku ai i āu hokohokonga ko ngā mea pai rawa o ngā kīnaki reka katoa, ko ngā kōhatu utu nui katoa, ko te kōura.
23 "Ko Harana, ko Kane, ko Erene, ko ngā kaihokohoko o Hēpā, ko Ahuru, ko Kirimara, he kaihokohoko nāu. 24 Ko rātou hei hoko i ngā mea pai rawa ki a koe, i ngā kākahu purū, i te mea whakairo, i ngā pouaka kākahu pai, he mea paihere ki te aho, he hīta, i roto i ōu taonga hoko.
25 Ko ngā kaipuke o Tarahihi
ngā waka harihari i ōu taonga.
Ā, ka whakakīia koe, ka meinga kia nui rawa
tōu korōria i waenga moana.
26 I kawea koe e ōu kaihoe
ki ngā wai maha;
i pākarua koe e te hau marangai
ki waenga moana.
27 Ko ōu taonga, ko āu hokohokonga, ko āu whakawhitiwhitinga,
ko āu kaiwhakatere kaipuke, ko āu kaiurungi, ko āu kaimono,
me ngā kaiwhakawhitiwhiti i āu taonga,
me āu hōia katoa i roto i a koe,
i roto anō i tōu hui katoa i waenganui i a koe,
ka taka rātou ki waenga moana i te rā e hinga ai koe.
28 Ka ngateri a waho o te pā i te ngangau,
i te hāmama o āu kaiurungi.
29 Nā, ko ngā kaihāpai hoe katoa,
ko ngā kaiwhakatere, ko ngā kaiurungi katoa o te moana,
ka mahuta mai i runga i ō rātou kaipuke,
ka tū ki te tuawhenua,
30 ā, ka meinga e rātou tō rātou reo mōu kia rangona,
tīwerawera ana tā rātou tangi,
ka opehia anō e rātou he puehu ki ō rātou māhunga,
ka takaoriori ki te pungarehu.
31 Moremore rawa rātou i te whakaaro ki a koe,
he kākahu taratara te whītiki,
mamae rawa te ngākau,
tīwerawera te tangi e tangi ai rātou ki a koe.
32 I a rātou anō e tangi ana,
ka maranga tā rātou tangi apakura mōu,
ā, ka uhunga rātou ki a koe, ka mea,
‘Ko tēhea pā i rite ki Tāira,
ki tēnei i whakawahangūtia nei i waenga moana?
33 I te putanga atu o ōu taonga i ngā moana,
he maha ngā iwi i mākona i tāu;
i whai taonga ngā kīngi o te whenua i a koe,
i te nui hoki o ōu taonga, o ōu rawa.
34 I te wā i pakaru ai koe i ngā moana,
ki ngā wāhi hōhonu o te moana,
i taka ōu rawa,
me tōu hui katoa i waenganui i a koe.
35 Ko ngā tāngata katoa o ngā motu,
ketekete ana ki a koe,
nui atu te wehi o ō rātou kīngi,
ko ō rātou mata kōhukihuki ana.
36 Ka whakahī mai ki a koe ngā kaihokohoko i roto i ngā iwi;
ka ai koe hei whakawehi;
ā, kore tonu ake koe ake ake.’ "
/images/a/Tcg2NiV7ce24OT6kCIQGR)
/images/a/a0208299-6f37-40a0-66e1-2576b9435f00)