Ezequiel 21

1 Și cuvântul Domnului mi-a vorbit astfel: 2 „Fiul omului*Cap. 20:46., întoarce-ți fața spre Ierusalim și vorbește*Deut. 32:2.Amos 7:16.Mica 2:6,11. împotriva locurilor sfinte, prorocește împotriva țării lui Israel! 3 Spune țării lui Israel: ‘Așa vorbește Domnul: «Iată, am necaz pe tine, Îmi voi trage sabia din teacă și voi nimici cu desăvârșire în mijlocul tău pe cel neprihănit*Iov 9:22. și pe cel rău. 4 Pentru că vreau să nimicesc cu desăvârșire din mijlocul tău pe cel neprihănit și pe cel rău, sabia Mea va ieși din teacă, pentru ca să lovească orice făptură, de la*Cap. 20:47. miazăzi până la miazănoapte. 5 Și orice făptură va ști că Eu, Domnul, Mi-am scos sabia din teacă și nu*Is. 45:23;55:11. se va mai întoarce înapoi în ea.»’ 6 Și tu, fiul omului, gemi*Is. 22:4.! Cu rărunchii zdrobiți și cu amărăciunea în suflet, gemi sub privirile lor! 7 Și, dacă te vor întreba: ‘Pentru ce gemi?’, să răspunzi: ‘Pentru că vine o veste… Când va veni, toate inimile se vor înspăimânta, toate mâinile*Cap. 7:17. vor slăbi, toate sufletele se vor mâhni și toți genunchii se vor topi ca apa!… Iată că vine, a sosit’, zice Domnul Dumnezeu." 8 Cuvântul Domnului mi-a vorbit astfel: 9 „Fiul omului, prorocește și spune: ‘Așa vorbește Domnul.’ Zi: ‘Sabia, da, sabia*Deut. 32:41. Vers. 15,28. este ascuțită și lustruită. 10 Este ascuțită pentru măcel și lustruită ca să lucească!… O, sabie, tu tai toiagul de cârmuire al fiului meu, care nesocotește orice lemn… 11 A dat-o la lustruit ca s-o apuce cu mâna; este ascuțită sabia și lustruită ca să înarmeze mâna celui ce*Vers. 19. măcelărește.’ 12 Strigă și vaită-te, fiul omului! Căci este scoasă împotriva poporului Meu, împotriva tuturor voievozilor lui Israel, care sunt dați pradă sabiei împreună cu poporul Meu; de aceea, bate-te*Ier. 31:19. pe coapsă! 13 Da, încercarea*Iov 9:23.2 Cor. 8:2. s-a făcut. Și ce va fi dacă toiagul acesta de cârmuire care nesocotește totul va fi*Vers. 27. nimicit?", zice Domnul Dumnezeu. 14 „Și tu, fiul omului, prorocește și bate*Num. 24:10. Vers. 17. Cap. 6:11. din mâini! Loviturile sabiei să fie îndoite, întreite! Este sabia de măcel, sabia măcelului celui mare, care îi urmărește*1 Împ. 20:30;22:25. din toate părțile. 15 Ca să arunc groaza în inimi, ca să înmulțesc pe cei loviți, de aceea am tras sabia, amenințându-i la toate porțile lor. Vai, e făcută*Vers. 10,28. să fulgere și ascuțită pentru măcel! 16 Strânge-ți*Cap. 14:17. puterile, sabie, întoarce-te la dreapta! Așază-te, întoarce-te la stânga! Îndreaptă-ți ascuțișul în toate părțile! 17 Și Eu voi bate*Vers. 14. Cap. 22:13. din mâini de bucurie și Îmi voi*Cap. 5:13. potoli urgia. Eu, Domnul, vorbesc!" 18 Cuvântul Domnului mi-a vorbit astfel: 19 „Fiul omului, croiește-ți două drumuri pe unde să treacă sabia împăratului Babilonului! Amândouă trebuie să iasă din aceeași țară. Fă un semn pe drum, fă-l la începutul drumului care duce într-o cetate. 20 Să faci unul din aceste drumuri așa ca sabia să vină la Raba*Ier. 49:2. Cap. 25:5.Amos 1:14., cetatea copiilor lui Amon, și pe celălalt, așa ca sabia să vină în Iuda, la Ierusalim, cetatea întărită. 21 Căci împăratul Babilonului stă la răscruce, la capătul celor două drumuri, ca să dea cu bobii; el scutură săgețile, întreabă terafimii și cercetează ficatul. 22 Sorțul care este în dreapta lui înseamnă Ierusalimul, unde vor trebui să ridice berbeci, să dea poruncă pentru măcel și să scoată strigăte*Ier. 51:14. de război; vor ridica berbeci*Cap. 4:2. împotriva porților, vor ridica întărituri și vor face șanțuri de apărare. 23 Copiii lui Israel nu văd în aceasta decât niște vrăjitorii deșarte, ei, care au făcut jurăminte*Cap. 17:13,15,16,18. mincinoase. Dar împăratul Babilonului își aduce aminte de nelegiuirea lor, așa că vor fi prinși. 24 De aceea, așa vorbește Domnul Dumnezeu: ‘Pentru că vă făliți cu nelegiuirea voastră, vădindu-vă fărădelegile, arătându-vă păcatele în toate faptele voastre; pentru că vă făliți cu ele, veți fi prinși de mâna lui! 25 Și tu, domn*2 Cron. 36:13.Ier. 52:2. Cap. 17:19. nelegiuit, gata să fii ucis, domn al lui Israel, a cărui zi*Vers. 29. Cap. 35:5. vine tocmai când nelegiuirea este la culme! 26 Așa vorbește Domnul Dumnezeu: «La o parte cu mitra, jos cununa împărătească! Nu mai este cum a fost. Ce este plecat va*Cap. 17:24.Luca 1:52. fi înălțat și ce este înălțat va fi plecat! 27 Voi da jos cununa, o voi da jos, o voi*Gen. 49:10. Vers. 13.Luca 1:32,33.Ioan 1:49. da jos. Dar lucrul acesta nu va avea loc decât la venirea Aceluia care are drept la ea și în mâna căruia o voi încredința.»’ 28 Și tu, fiul omului, prorocește și spune: ‘Așa vorbește Domnul Dumnezeu despre copiii lui Amon*Ier. 49:1. Cap. 25:2,3,6.Ţef. 2:8-10. și despre ocara lor.’ Spune: ‘Sabia, da, sabia*Vers. 9,10. este scoasă pentru măcel; este lustruită pentru nimicire, ca să lucească! 29 În mijlocul vedeniilor*Cap. 12:24;22:28. cu care te înșală ei și în mijlocul prorociilor mincinoase pe care ți le fac ei, te vor face să cazi între trupurile moarte ale celor răi, a căror*Vers. 25.Iov 18:20.Ps. 37:13. zi vine tocmai când nelegiuirea lor este la culme. 30 Bagă-ți sabia*Ier. 47:6,7. înapoi în teacă! În locul în care ai fost făcut, în țara ta*Gen. 15:14. Cap. 16:38. de naștere, te voi*Cap. 16:3. judeca! 31 Îmi voi vărsa*Cap. 7:8;14:19;22:22. mânia peste tine, voi sufla*Cap. 22:20,21. împotriva ta cu focul urgiei Mele și te voi da în mâinile unor oameni care nu lucrează decât la nimicire. 32 Vei fi ars de foc; sângele tău va curge în mijlocul țării! Nu-și*Cap. 25:10. vor mai aduce aminte de tine! Căci Eu, Domnul, am vorbit.’"

Te Hoari Māunu a Ihowā

1 I puta mai anō te kupu a Ihowā ki ahau, i mea: 2 "E te tama a te tangata, anga atu tōu mata ki Hiruhārama, kia māturuturu iho tāu kupu ki ngā wāhi tapu, poropititia he hē mō te whenua o Īharaira; 3 mea atu hoki ki te whenua o Īharaira: ‘Ko te kupu tēnei a Ihowā: Nanā, hei hoariri ahau mōu, ka maunu anō i ahau tāku hoari i roto i tōna takotoranga, ka hātepea atu e ahau te tangata tika rāua ko te tangata hē i roto i a koe. 4 Nā, ka hātepea atu nei e ahau i roto i a koe te tangata tika rāua ko te tangata hē, ka maunu anō tāku hoari i roto i tōna takotoranga ki ngā kikokiko katoa i te tonga tae noa ki te raki. 5 Ā, ka mōhio ngā kikokiko katoa, nāku, nā Ihowā, i unu tāku hoari i roto i tōna takotoranga; e kore anō e hoki ā muri iho.’

6 "Nā reira, auē, e te tama a te tangata. Auē ki tō rātou aroaro, me te whati tōu hope, me te tangi tīwerawera. 7 Ā, ki te mea rātou ki a koe, ‘He aha koe i auē ai?’ kātahi koe ka mea, ‘Mō te rongo; kei te haere mai hoki; ā, ngohe iho ngā ngākau katoa, ngoikore katoa ngā ringa, ka hē anō ngā wairua katoa, ko ngā turi katoa kei te wai te rite.’ Nanā, te haere mai nei, ka oti anō hoki, e ai tā te Ariki, tā Ihowā."

8 I puta mai anō te kupu a Ihowā ki ahau, i mea: 9 "E te tama a te tangata, poropiti atu, kī atu: Ko te kupu tēnei a Ihowā; kī atu:

‘He hoari, he hoari,

whakakoi rawa, oro rawa –

10 I whakakoia ai kia nui ai te parekura;

i orohia ai kia uira ai!

" ‘Kia koa koia tātou? Ko te tokotoko ia o tāku tama e whakahāwea ana ki ngā rākau katoa.

11 I hoatu anō e ia kia orohia,

hei mea e maua e te ringa.

Ko te hoari, āe, kua oti te whakakoi, kua oti te oro,

kia hoatu ai ki te ringa o te kaipatu.

12 E tangi, auē, e te tama a te tangata;

nō te mea kei runga i tāku iwi,

kei runga i ngā rangatira katoa o Īharaira;

kua tukua atu rātou ki te hoari

me tāku iwi.

Mō reira papaki ki tōu hūhā.

13 " ‘He whakamātautau hoki ia; ā, ka pēhea rā mehemea ka kore te tokotoko whakahāwea, e ai tā te Ariki, tā Ihowā.’

14 Ko koe nā, e te tama a te tangata, poropiti atu;

pakipaki i ōu ringa.

Tukua kia tuatoru whakakoromeketanga o te hoari,

o te hoari nāna ngā tūpāpaku.

Ko te hoari ia nāna te tangata rahi –

tērā e tūpāpaku nei i ōna patunga,

tae tonu atu ki ō rātou rūma o roto rawa.

15 Kua oti te mata o te hoari te whakatika atu e ahau

ki ō rātou kūwaha katoa,

kia ngohengohe ai ō rātou ngākau,

kia maha ai ō rātou tūtukitanga.

Ananā! Kua oti te whakakanapa,

koi tonu, hei mea mō te patu.

16 Huihui i a koe, ka anga ki matau,

tātai i a koe, ka anga ki mauī,

ki te wāhi e ū atu ai tōu mata.

17 Ka papaki anō ahau i ōku ringa,

ka whakarite i tōku weriweri.

Nāku, nā Ihowā, te kupu."

18 I puta mai anō hoki te kupu a Ihowā ki ahau, i mea: 19 "Ko koe hoki, e te tama a te tangata, whakaritea ētahi ara mōu kia rua, hei haerenga mai mō te hoari a te kīngi o Papurōna. Ka puta mai rāua e rua i te whenua kotahi; waitohungia hoki tētahi wāhi, waitohungia i te ahunga mai o te ara ki te pā. 20 Whakaritea he ara e haere mai ai te hoari ki Rapa o ngā tama a Āmona, ki a Hūrā, ki ērā i Hiruhārama, i te pā taiepa. 21 I tū hoki te kīngi o Papurōna ki te pekanga o te ara, ki te ahunga mai o ngā ara e rua, ki te ui ki ngā tūāhu. I rurutia hoki e ia āna pere, i uia he tikanga ki ngā whakapakoko, i titiro ki te ate. 22 I tōna ringa matau ko te tūāhu mō Hiruhārama, hei whakarite i ngā mea wāwāhi, hei mea e hāmama ai te māngai i te parekura, e ara ai te reo i te hāmamatanga, hei whakarite i ngā mea wāwāhi mō ngā kūwaha, kia haupūria ake anō he pukepuke, kia hangā he taumaihi. 23 Ā, ki tā rātou, hei tūāhu teka tēnā ki tā rātou titiro, ki tā te hunga rā i oati i ngā oati; otiia ka maharatia e ia te kino, kia mau ai rātou.

24 "Nā reira ko te kupu tēnei a te Ariki, a Ihowā: ‘Nā, kua meinga nā e koutou tō koutou kino kia maharatia, i tō koutou hē ka hurahia, i ō koutou hara ka kitea i roto i ā koutou mahi katoa – nā, ka maharatia nā koutou, ka mau koutou i te ringa.

25 " ‘Nā, ko koe, e te mea kino kua tūpāpaku nā, e te rangatira o Īharaira, nōu nei te rā kua tae mai, i te wā o te hē i te mutunga; 26 ko te kupu tēnei a te Ariki, a Ihowā. Whakarērea atu te pōtae, waiho atu te karauna; e kore tēnei e pēnei tonu ā muri ake. Ko te iti whakanuia ake, ko te nui whakaititia iho. 27 Ka porohurihia e ahau, ka porohurihia, ka porohurihia. (E kore noa iho anō tēnei.) Kia tae mai rā anō te tangata māna; ā, māku e hoatu ki a ia.’

28 "Ko koe hoki, e te tama a te tangata, poropiti atu, mea atu: Ko te kupu tēnei a te Ariki, a Ihowā mō ngā tama a Āmona, mō tā rātou tāwai; mea atu anō:

‘Ko te hoari, ko te hoari, kua oti te unu;

oro rawa mō te patu, kia kai ai, koia i uira ai.

29 Me te teka mai a aua matakite ki a koe,

me te hōmai teka a te tūāhu ki a koe,

kia hoatu ai koe ki runga ki ngā kakī o te hunga i patua,

o te hunga kino kua tae mai nei tō rātou rā,

i te wā o te hē i te mutunga.

30 Meinga kia hoki atu ia ki tōna takotoranga.

Hei te wāhi i hangā ai koe,

hei te whenua i whānau ai koe,

hei reira ahau whakawā ai i a koe.

31 Ka ringihia anō e ahau tōku riri ki runga ki a koe;

ka pupuhi anō ahau ki runga ki a koe

ki te ahi o tōku riri;

ka hoatu anō koe e ahau ki te ringa o ngā tāngata pōauau,

e mōhio ana ki te whakangaro.

32 Ka waiho koe hei wahie mō te ahi;

ka heke ōu toto ki waenganui o te whenua.

Heoi anō maharatanga ki a koe;

nāku hoki, nā Ihowā te kupu.’ "