Lucas 6

Spicele de grâu și Sabatul

1 Într-o*Mat. 12:1.Marcu 2:23. zi de Sabat, s-a întâmplat că Isus trecea prin lanurile de grâu. Ucenicii Lui smulgeau spice de grâu, le frecau cu mâinile și le mâncau. 2 Unii dintre farisei le-au zis: „Pentru ce faceți ce*Exod 20:10. nu este îngăduit să faceți în ziua Sabatului?" 3 Isus le-a răspuns: „Oare n-ați citit ce*1 Sam. 21:6.a făcut David când a flămânzit, el și cei ce erau împreună cu el?4 Cum a intrat în Casa lui Dumnezeu, a luat pâinile pentru punerea înaintea Domnului, a mâncat din ele și a dat și celor ce erau cu el, măcar că*Lev. 24:9.nu era îngăduit să le mănânce decât preoții?"5 Și le zicea: „Fiul omului este Domn chiar și al Sabatului."

Omul cu mâna uscată

6 În*Mat. 12:9.Marcu 3:1. Cap. 13:14;14:3.Ioan 9:16. altă zi de Sabat, s-a întâmplat că Isus a intrat în sinagogă și învăța pe norod. Acolo era un om care avea mâna dreaptă uscată. 7 Cărturarii și fariseii pândeau pe Isus, să vadă dacă-l va vindeca în ziua Sabatului, ca să aibă de ce să-L învinuiască. 8 Dar El le știa gândurile și a zis omului care avea mâna uscată: „Scoală-te și stai în mijloc!" El s-a sculat și a stat în picioare. 9 Și Isus le-a zis: „Vă întreb: Este îngăduit în ziua Sabatului a face bine ori a face rău? A scăpa o viață sau a o pierde?"10 Atunci, Și-a rotit privirile peste toți și a zis omului: „Întinde-ți mâna!" El a întins-o, și mâna i s-a făcut sănătoasă ca și cealaltă. 11 Ei turbau de mânie și s-au sfătuit ce ar putea să facă lui Isus.

Alegerea celor doisprezece

12 În*Mat. 14:23. zilele acelea, Isus S-a dus în munte să Se roage și a petrecut toată noaptea în rugăciune către Dumnezeu. 13 Când s-a făcut ziuă, a chemat pe ucenicii Săi și*Mat. 10:1. a ales dintre ei doisprezece pe care i-a numit apostoli, și anume: 14 pe Simon, pe*Ioan 1:42. care l-a numit și Petru, pe Andrei, fratele lui, pe Iacov, pe Ioan, pe Filip, pe Bartolomeu, 15 pe Matei, pe Toma, pe Iacov, fiul lui Alfeu, pe Simon, numit Zelotul, 16 pe Iuda, fiul*Iuda 1. lui Iacov, și pe Iuda Iscarioteanul, care s-a făcut vânzător.

Felurite vindecări

17 S-a coborât împreună cu ei și S-a oprit într-un podiș, unde se aflau mulți ucenici de-ai Lui și*Mat. 4:25.Marcu 3:7. o mare mulțime de oameni, care veniseră din toată Iudeea, din Ierusalim și de pe lângă marea Tirului și a Sidonului, ca să-L asculte și să fie vindecați de bolile lor. 18 Cei chinuiți de duhuri necurate erau vindecați. 19 Și tot norodul căuta*Mat. 14:36. să se atingă de El, pentru că din El ieșea*Marcu 5:30. Cap. 8:46. o putere care-i vindeca pe toți.

Fericirile

20 Atunci, Isus Și-a ridicat ochii spre ucenicii Săi și a zis:

„Ferice*Mat. 5:3;11:5.Iac. 2:5.de voi care sunteți săraci, pentru că Împărăția lui Dumnezeu este a voastră!

21 Ferice*Is. 55:1;65:13.Mat. 5:6.de voi care sunteți flămânzi acum, pentru că voi veți fi săturați!

Ferice*Is. 61:3.Mat. 5:4.de voi care plângeți acum, pentru că voi veți râde!22 Ferice*Mat. 5:11.1 Pet. 2:19;3:14;4:14.de voi când oamenii vă vor urî, vă*Ioan 16:2.vor izgoni dintre ei, vă vor ocărî și vor lepăda numele vostru ca ceva rău, din pricina Fiului omului!23 Bucurați-vă*Mat. 5:12.Fapte 5:41.Col. 1:24.Iac. 1:2.în ziua aceea și săltați de veselie, pentru că răsplata voastră este mare în cer; căci tot așa*Fapte 7:51.făceau părinții lor cu prorocii.24 Dar*Amos 6:1.Iac. 5:1.vai de voi, bogaților*Cap. 12:21., pentru că voi v-ați*Mat. 6:2,5,16. Cap. 16:25.primit aici mângâierea!

25 Vai*Is. 65:13.de voi care sunteți sătui acum, pentru că voi veți flămânzi!

Vai*Prov. 14:13.de voi care râdeți acum, pentru că voi veți plânge și vă veți tângui!

26 Vai*Ioan 15:19.1 Ioan 4:5.de voi când toți oamenii vă vor grăi de bine! Fiindcă tot așa făceau părinții lor cu prorocii mincinoși!

Iubirea vrăjmașilor

27 Dar*Exod 23:4.Prov. 25:21.Mat. 5:44. Vers. 35.Rom. 12:20.Eu vă spun vouă, care Mă ascultați: Iubiți pe vrăjmașii voștri, faceți bine celor ce vă urăsc,28 binecuvântați pe cei ce vă blestemă, rugați-vă*Cap. 23:34.Fapte 7:60.pentru cei ce se poartă rău cu voi.29 Dacă*Mat. 5:39.te bate cineva peste o falcă, întoarce-i și pe cealaltă. Dacă*1 Cor. 6:7.îți ia cineva haina cu sila, nu-l opri să-ți ia și cămașa.30 Oricui*Deut. 15:7,8,10.Prov. 21:26.Mat. 5:42.îți cere, dă-i; și celui ce-ți ia cu sila ale tale, nu i le cere înapoi.31 Ce*Mat. 7:12.voiți să vă facă vouă oamenii, faceți-le și voi la fel.32 Dacă*Mat. 5:46.iubiți pe cei ce vă iubesc, ce răsplată vi se cuvine? Și păcătoșii iubesc pe cei ce-i iubesc pe ei.33 Dacă faceți bine celor ce vă fac bine, ce răsplată vi se cuvine? Și păcătoșii fac așa.34 Și*Mat. 5:42.dacă dați cu împrumut acelora de la care nădăjduiți să luați înapoi, ce răsplată vi se cuvine? Și păcătoșii dau cu împrumut păcătoșilor, ca să ia înapoi întocmai.35 Voi însă iubiți*Vers. 27.pe vrăjmașii voștri, faceți bine și dați*Ps. 37:26. Vers. 30.cu împrumut, fără să nădăjduiți ceva în schimb. Și răsplata voastră va fi mare și veți*Mat. 5:45.fi fiii Celui Preaînalt; căci El este bun și cu cei nemulțumitori, și cu cei răi.36 Fiți*Mat. 5:48.dar milostivi, cum și Tatăl vostru este milostiv.

Paiul și bârna, pomul și roada

37 Nu*Mat. 7:1.judecați, și nu veți fi judecați; nu osândiți, și nu veți fi osândiți; iertați, și vi se va ierta.38 Dați*Prov. 19:17., și vi se va da; ba încă vi se va turna în sân*Ps. 79:12.o măsură bună, îndesată, clătinată, care se va vărsa pe deasupra. Căci cu*Mat. 7:2.Marcu 4:24.Iac. 2:13.ce măsură veți măsura, cu aceea vi se va măsura."39 Le-a spus și pilda următoare: „Oare*Mat. 15:14.poate un orb să călăuzească pe un alt orb? Nu vor cădea amândoi în groapă?40 Ucenicul nu*Mat. 10:24.Ioan 13:16;15:20.este mai presus de învățătorul lui, dar orice ucenic desăvârșit va fi ca învățătorul lui.41 De*Mat. 7:3.ce vezi tu paiul din ochiul fratelui tău și nu te uiți cu băgare de seamă la bârna din ochiul tău?42 Sau cum poți să zici fratelui tău: ‘Frate, lasă-mă să-ți scot paiul din ochi’ și, când colo, tu nu vezi bârna din ochiul tău? Fățarnicule, scoate*Prov. 18:17.întâi bârna din ochiul tău, și atunci vei vedea deslușit să scoți paiul din ochiul fratelui tău.43 Nu*Mat. 7:16,17.este niciun pom bun care să facă roadă rea și niciun pom rău care să facă roadă bună.44 Căci orice*Mat. 12:33.pom se cunoaște după roada lui. Nu se strâng smochine din spini, nici nu se culeg struguri din mărăcini.45 Omul*Mat. 12:35.bun scoate lucruri bune din vistieria bună a inimii lui, iar omul rău scoate lucruri rele din vistieria rea a inimii lui; căci din*Mat. 12:34.prisosul inimii vorbește gura.

Casa zidită pe stâncă

46 De*Mal. 1:6.Mat. 7:21;25:11. Cap. 13:25.ce-Mi ziceți: ‘Doamne, Doamne!’ și nu faceți ce spun Eu?47 Vă voi arăta cu cine se aseamănă orice*Mat. 7:24.om care vine la Mine, aude cuvintele Mele și le face.48 Se aseamănă cu un om care, când a zidit o casă, a săpat adânc înainte și a așezat temelia pe stâncă. A venit o vărsare de ape și s-a năpustit șuvoiul peste casa aceea, dar n-a putut s-o clatine, pentru că era zidită pe stâncă.49 Dar cine aude și nu face se aseamănă cu un om care a zidit o casă pe pământ, fără temelie. Și s-a năpustit șuvoiul asupra ei, ea s-a prăbușit îndată, și prăbușirea acestei case a fost mare."

Te Take e Pā ana ki te Hāpati

1 Nā, i te hāpati ka haere ia rā waenga wīti; ā, katohia ana e āna ākonga ngā puku, wīti, kainga ake, he mea kōmukumuku ki te ringa. 2 Nā, ka mea ētahi o ngā Parihi, "He aha koutou ka mahi ai i te mea e kore e tika kia mahia i te hāpati?"

3 Nā, ka whakahoki a Īhu, ka mea ki a rātou, "Kāhore ianei koutou i kite i tā Rāwiri i mea ai, i a ia e mate ana i te hiakai, rātou ko ōna hoa. 4 I tōna tomokanga ki te whare o te Atua, ka tango ia i ngā taro aroaro, nā, kainga ana e ia, hoatu ana hoki ki ōna hoa; ko ngā mea kīhai nei i tika kia kainga, engari mā ngā tohunga anake?" 5 I mea anō ia ki a rātou, "Ko te Tama a te tangata te Ariki o te hāpati."

Te Tangata i te Ringa Memenge

6 Ā, i tētahi atu hāpati ka tomo ia ki te whare karakia, ka whakaako; i reira anō tētahi tangata, ko tōna ringa matau kua memenge. 7 Ka titiro whakamau ngā karaipi me ngā Parihi ki a ia, me kore ia e whakaora i te hāpati; kia whai take ai hei whakawākanga mōna. 8 Nā, ka mōhio ia ki ō rātou whakaaro, ka mea ki te tangata i te ringa memenge, "Whakatika, e tū ki waenganui." Ā, whakatika ana ia, tū ana.

9 Kātahi ka mea a Īhu ki a rātou, "Māku hoki e ui ki a koutou; he mea tika rānei te mahi pai i te hāpati, te mahi kino rānei? Te whakaora, te whakamate rānei?"

10 Nā, ka tirotiro ia ki a rātou katoa ka mea ki taua tangata, "Totoro mai tōu ringa." Ā, pērā ana ia; nā, kua ora anō tōna ringa. 11 Nā, kī tonu rātou i te honohonoā ka kōrerorero ki a rātou anō, me aha rānei a Īhu e rātou.

Ka Whiriwhiria e Īhu ngā Āpōtoro Tekau mā rua

12 Ā, i aua rā ka haere ia ki te maunga ki te īnoi, he īnoi tonu tāna i te roa o te pō ki te Atua. 13 Ā, ka ao te rā, ka karangatia e ia āna ākonga; ka whiriwhiria e ia kotahi tekau mā rua o rātou, ā, huaina ana hoki e ia hei āpōtoro: 14 Ko Haimona (i huaina hoki e ia ko Pita) ko tōna teina ko Anaru; ko Hēmi rāua ko Hoani, ko Piripi rāua ko Patoromu, 15 ko Matiu rāua ko Tamati, ko Hēmi tama a Arapiu, ko Haimona (e kīia nei ko Heroti), 16 ko Hūrā tama a Hēmi, ko Hūrā Ikariote hoki, ko ia nei te kaituku.

Ka Ako ka Whakaora a Īhu

17 Nā, ka heke ngātahi iho rātou, tū ana i tētahi wāhi tairite, rātou ko te rōpū o āna ākonga, me te huihuinga nui o te iwi i Hūria katoa, i Hiruhārama, i te taha hoki o te moana o Tāira o Hairona, i haere mai nei ki te whakarongo ki a ia, kia whakaorangia hoki ō rātou mate; 18 me te hunga anō e whakatoia ana e ngā wairua poke, ā, whakaorangia ana rātou. 19 I whai anō te mano katoa kia pā ki a ia; i puta hoki he kaha i a ia, ā, whakaorangia ana rātou katoa.

Te Hari me te Pōuri

20 Nā, ka titiro ōna kanohi ki āna ākonga, ka mea ia,

"Ka koa koutou, e ngā rawakore;

mō koutou hoki te rangatiratanga o te Atua!

21 Ka koa koutou e hiakai nei ināianei;

ka mākona hoki koutou!

Ka koa koutou e tangi nei ināianei;

e kata hoki koutou!

22 Ka koa koutou ina kinongia koutou e ngā tāngata,

ina wehea atu i roto i a rātou, ina tāwaia ina rukea atu tō koutou ingoa,

ānō he mea kino, mō te whakaaro ki te Tama a te tangata.

23 "Kia hari i taua rā, me te tūpekepeke. He nui hoki tō koutou utu i te rangi; i pērātia hoki ngā poropiti e ō rātou mātua.

24 Otirā, auē te mate mō koutou, mō te hunga taonga;

kua riro hoki i a koutou tō koutou whakamārie!

25 Auē te mate mō koutou, mō te hunga e mākona ana ināianei,

e mate hoki koutou i te hiakai!

Auē te mate mō koutou, mō te hunga e kata ana ināianei,

ka auē hoki koutou, ka tangi!

26 Auē te mate mō koutou ua kōrerotia paitia koutou e ngā tāngata katoa!

I pērā hoki ō rātou mātua ki ngā poropiti teka."

Te Aroha ki ngā Hoariri

27 "Nā, ko tāku kupu tēnei ki a koutou e whakarongo mai nei: arohaina ō koutou hoa whawhai; kia pai te mahi ki te hunga e kino ana ki a koutou. 28 Manaakitia te hunga e kanga ana i a koutou, me īnoi mō te hunga e whakawhiu ana i a koutou. 29 Nā, ki te pākia tōu pāpāringa e tētahi, whakaangahia atu hoki tētahi; ki te tangohia tōu ngeri e tētahi, kaua e kaiponuhia tōu koti. 30 Hoatu ki ngā tāngata katoa e īnoi ana ki a koe; kaua hoki e tonoa āu mea ki te tangohia e te tangata. 31 Ā, ko tā koutou e pai ai kia meatia e ngā tāngata ki a koutou, meatia anō e koutou ki a rātou.

32 "Ki te aroha koutou ki te hunga e aroha ana ki a koutou, kei hea he whakawhetai ki a koutou? E aroha ana hoki te hunga hara ki te hunga e aroha ana ki a rātou. 33 Ki te atawhai hoki koutou i te hunga e atawhai ana i a koutou, kei hea he whakawhetai ki a koutou? E pēnā ana anō te hunga hara. 34 Ki te tuku moni koutou ki te hunga e mea ai koutou ka utua mai rātou, kei hea he whakawhetai ki a koutou? E tuku moni ana hoki te hunga hara ki te hunga hara, mō te pērā kia whakahokia ki a rātou. 35 Engari, kia aroha ki ō koutou hoa whawhai, mahia te pai ki a rātou, ka tuku atu he moni, kaua anō e mutu te tūmanako; ā, tērā e rahi te whakautu ki a koutou, ka tupu koutou hei tamariki mā te Runga Rawa; e atawhai ana hoki ia i te hunga e kore e whakawhetai, i te hunga kino. 36 Kia ngāwari rāpea koutou, kia pērā me tō koutou Matua e ngāwari ana."

Te Whakawā i Ētahi atu

37 "Kaua e whakawā, ā, e kore koutou e whakawākia; kaua e whakatau hē, e kore te hē, a, e whakataua ki a koutou. Houhia te rongo, ā, e houhia anō te rongo ki a koutou. 38 Hoatu, ā, ka hōmai ki a koutou; he mēhua pai, pēhi rawa, oioi rawa, pūrena tonu tā rātou e hōmai ai ki te kokoru o ō koutou kākahu. Ko te mēhua hoki e mēhua ai koutou, hei mēhua anō tēnā ki a koutou."

39 Ā, ka puaki tāna kupu whakarite ki a rātou: "E āhei rānei te matapō te ārahi i te matapō? E kore rānei e taka tahi rāua ki te poka? 40 E kore te ākonga e rahi ake i tōna kaiwhakaako; engari, ka rite anō ki ō rātou kaiwhakaako ngā tāngata katoa kua tino pūkengatia.

41 "He aha tāu e titiro ki te otaota i roto i te kanohi o tōu teina, tē kite i te kurupae i tōu ake kanohi? 42 Ā, me pēhea e taea ai e koe te kōrero ki tōu teina, ‘E tōku teina, iaua, kia kapea atu e ahau te otaota i roto i tōu kanohi,’ tē kite i te kurupae i roto i tōu kanohi? E te tangata tinihanga, mātua kapea atu e koe te kurupae i roto i tōu kanohi, kātahi koe ka mārama ai ki te kape i te otaota i roto i te kanohi o tōu teina."

He Rākau me āna Hua

43 "E kore hoki te rākau ātaahua e hua i te hua kino; e kore anō te rākau kino e hua i te hua ātaahua. 44 Mā ōna hua tonu ka mōhiotia ai tēnei rākau, tēnei rākau. E kore hoki e kohia he piki i runga i ngā tātarāmoa, e kore anō e whakia he karepe i runga i te tūmatakuru. 45 He tangata pai, he pai tāna e whakaputa ai i roto i te taonga pai o tōna ngākau. He tangata kino, he kino tāna e whakaputa ai i roto i ngā taonga kino o tōna ngākau. He pūrenatanga hoki nō te ngākau ngā kupu a te māngai."

Ngā Kaihanga Whare Tokorua

46 "He aha koutou ka karanga ai ki ahau, ‘E te Ariki, e te Ariki,’ tē mahi i āku e kōrero ai? 47 Nā, ko te tangata e haere mai ana ki ahau, e rongo ana ki āku kupu, ā, e mahi ana, māku e whakaatu ki a koutou tōna rite. 48 Ka rite ia ki te tangata i hanga i tētahi whare, i keri, i whakahōhonu, ā, whakatakoto ana i te papa ki runga ki te toka. Ā, i te putanga o te waipuke, ka pakaru te roma ki taua whare, heoi kīhai i taea te whakangāueue; nō te mea i ū tōna hanganga. 49 Tēnā ko te tangata i rongo, ā, kīhai i mahi, ka rite ia ki te tangata i hanga i tētahi whare ki runga ki te oneone, tē ai he tūranga; i te pākarutanga o te roma, nā, hinga tonu iho; ā, nui atu te pakaru o taua whare."