Împărații țării se unesc
1 La auzul acestor lucruri, toți împărații care erau dincoace de Iordan, în munte și în vale și pe toată coastaNum. 34:6. Mării celei Mari, până lângă Liban, hetițiiExod 3:17;23:23., amoriții, canaaniții, fereziții, heviții și iebusiții 2 s-au unitPs. 83:3,5. împreună într-o înțelegere ca să lupte împotriva lui Iosua și împotriva lui Israel.
Viclenia gabaoniților
3 LocuitoriiCap. 10:2.2 Sam. 21:1,2. din GabaonCap. 6:27., de partea lor, când au auzit ce făcuse Iosua Ierihonului și cetății Ai, 4 au întrebuințat un vicleșug și au pornit la drum cu merinde pentru călătorie. Au luat niște saci vechi pe măgarii lor și niște burdufuri vechi pentru vin, rupte și cârpite, 5 iar în picioare purtau încălțăminte veche și cârpită și erau îmbrăcați cu niște haine vechi pe ei, iar toată pâinea pe care o aveau pentru hrană era uscată și mucegăită. 6 S-au dus la Iosua, înCap. 5:10. tabără la Ghilgal, și le-au zis lui și tuturor celor din Israel: „Noi venim dintr-o țară depărtată, acum deci faceți legământ cu noi." 7 Bărbații lui Israel au răspuns hevițilorCap. 11:19. acestora: „Poate că voi locuiți în mijlocul nostru, cum săExod 23:32.Deut. 7:2;20:16.Jud. 2:2. facem noi legământ cu voi?" 8 Ei au zis lui Iosua: „NoiDeut. 20:11.2 Împ. 10:5. suntem robii tăi." Și Iosua le-a zis: „Cine sunteți voi și de unde veniți?" 9 Ei i-au răspuns: „Robii tăi vin dintr-o țară foarteDeut. 20:15. depărtată, pentru faima Domnului Dumnezeului tău, căci am auzitExod 15:14. Cap. 2:10. vorbindu-se de El, de tot ce a făcut în Egipt 10 și de ce aNum. 21:24,33. făcut celor doi împărați ai amoriților dincolo de Iordan, lui Sihon, împăratul Hesbonului, și lui Og, împăratul Basanului, care era la Aștarot. 11 Și bătrânii noștri și toți locuitorii din țara noastră ne-au zis: ‘Luați cu voi merinde pentru călătorie, duceți-vă înaintea lor și spuneți-le: «Noi suntem robii voștri; acum deci faceți legământ cu noi.»’ 12 Iată pâinea noastră: era caldă când am luat-o ca merinde de acasă, în ziua când am plecat să venim la voi, și acum s-a uscat și s-a mucegăit. 13 Burdufurile acestea de vin, când le-am umplut, erau noi de tot și iată-le, s-au rupt; hainele și încălțămintea noastră s-au învechit de lungimea prea mare a drumului." 14 Bărbații lui Israel au luat din merindele lor și n-auNum. 27:21.Is. 30:1,2.Jud. 1:1.1 Sam. 22:10;23:10,11;30:8.2 Sam. 2:1;5:19. întrebat pe Domnul. 15 Iosua a făcut paceCap. 11:19.2 Sam. 21:2. cu ei și a încheiat un legământ prin care trebuia să-i lase cu viață, și căpeteniile adunării le-au jurat lucrul acesta. 16 La trei zile după încheierea acestui legământ, copiii lui Israel au aflat că erau vecini cu ei și că locuiau în mijlocul lor. 17 Căci copiii lui Israel au plecat și a treia zi au ajuns la cetățile lor; cetățile lor erauCap. 18:25,26,28.Ezra 2:25. Gabaon, Chefira, Beerot și Chiriat-Iearim. 18 Dar nu i-au bătut, pentru căPs. 15:4.Ecl. 5:2. fruntașii adunării le juraseră pe Domnul Dumnezeul lui Israel că-i vor lăsa cu viață. Și toată adunarea a cârtit împotriva căpeteniilor. 19 Toate căpeteniile au zis întregii adunări: „Le-am jurat pe Domnul Dumnezeul lui Israel, și acum nu putem să ne atingem de ei. 20 Iată ce le vom face: îi vom lăsa cu viață, ca să n-aducem peste2 Sam. 21:1,2,6.Ezec. 17:13,15,18,19.Zah. 5:3,4.Mal. 3:5. noi mânia Domnului din pricina jurământului pe care li l-am făcut. 21 Să trăiască", le-au zis căpeteniile. Dar au fost întrebuințați la tăiat lemneDeut. 29:11. și la scos apă pentru toată adunarea, cumVers. 15. le spuseseră căpeteniile. 22 Iosua i-a chemat și le-a vorbit astfel: „Pentru ce ne-ați înșelat zicând: ‘SuntemVers. 6,9. foarte departe de voi’, când voiCap. 9:16. locuiți în mijlocul nostru? 23 Acum sunteți blestemațiGen. 9:25. și nu veți înceta să fiți în robie, să tăiațiVers. 21,27. lemne și să scoateți apă pentru Casa Dumnezeului meu." 24 Ei au răspuns lui Iosua și au zis: „Robii tăi au auzit de poruncileExod 23:32.Deut. 7:1,2. date de Domnul Dumnezeul tău robului Său Moise, ca să vă dea în mână toată țara și să nimicească dinaintea voastră pe toți locuitorii ei; și venirea voastră a băgat mare fricăExod 15:14. în noi cu privire la viața noastră: iată de ce am lucrat așa. 25 Și acum, iată-ne în mâinileGen. 16:6. tale; fă cu noi ce vei crede că este bine și drept să faci." 26 Iosua le-a făcut așa cum hotărâse; i-a izbăvit din mâna copiilor lui Israel, care nu i-au omorât, 27 dar din ziua aceea i-a pus să taie lemneVers. 21,23. și să scoată apă pentru adunare și pentru altarul Domnului în locul pe care l-ar alege Domnul: ceea ce fac până în ziuaDeut. 12:5. de azi.
Ka Whakaorangia ngā Kipeono nā te Tinihanga
1 Nā, i te rongonga o ngā kīngi katoa o tēnei taha o Horano, o te whenua pukepuke, o te mānia, o te tahatika katoa hoki o te Moana Nui i te ritenga atu o Repanōna – te Hiti, te Amori, te Kanaani, te Perihi, te Hiwi, te Iepuhi – 2 nā, huihui tahi ana rātou ki te whawhai ki a Hohua rātou ko Īharaira, kotahi tonu te whakaaro.
3 Nō te rongonga ia o ngā tāngata o Kipeono ki ngā mea i meatia e Hohua ki Heriko rāua ko Hai, 4 ka mahi korokē rātou, ka haere me te mea he karere rātou; ka tango hoki ki ngā pūtea tawhito ki runga ki ō rātou kāihe, i ngā kōkī wāina hoki kua tawhitotia, kua pākarukaru, pūtiki rawa; 5 me ngā hū tawhito ki ō rātou waewae, pāpaki rawa, ko ō rātou kākahu he mea tawhito; ko ngā taro katoa hoki, ko ō rātou ō, he maroke, he puruhekaheka. 6 Nā, haere ana rātou ki a Hohua ki te puni, ki Kirikara, ā, mea ana ki a ia, ki ngā tāngata hoki o Īharaira, "I haere mai mātou i te whenua mamao; nā, whakaritea he kawenata ki a mātou."
7 Nā, ka mea atu ngā tāngata o Īharaira ki ngā Hiwi, "E noho nei anō pea koe i waenganui i ahau; ā, me pēhea e whakarite ai ahau i te kawenata ki a koe?"
8 Nā, ka mea rātou ki a Hohua, "He pononga mātou nāu."
Ā, ka mea a Hohua ki a rātou, "Ko wai mā koutou? I haere mai koutou i hea?"
9 Nā, ka mea rātou ki a ia: "I haere mai āu pononga i tētahi whenua tawhiti noa atu, nā te ingoa hoki o Ihowā, o tōu Atua; i rongo hoki mātou ki tōna rongo, ki ngā mea katoa hoki i mea ai ia ki Īhipa, 10 ki ngā mea katoa anō hoki i mea ai ia ki ngā kīngi tokorua o ngā Amori i tērā taha o Horano, ki a Hihona kīngi o Hehepona, rāua ko Oka kīngi o Pahana, i noho rā i Ahataroto. 11 Nā reira i kī mai ai ō mātou kaumātua me ngā tāngata katoa o tō mātou whenua ki a mātou, i mea ai, ‘Maua atu i ō koutou ringa he ō ki te huarahi, ā, haere ki te whakatau i a rātou, ka mea hoki ki a rātou, "Ko ā koutou pononga mātou; nā, whakaritea mai he kawenata ki a mātou." ’ 12 Nā, ko ā mātou taro i maua mahanatia mai nei i ō mātou whare hei ō mō mātou i te rā i tūria mai ai e mātou, i haere mai ai ki a koutou, nanā, kua maroke, kua puruhekahekatia. 13 Ko ngā kōkī wāina nei hoki, i hou nei i tā mātou whakakīnga, nā, kua pākarukaru; ko ēnei kākahu hoki o mātou, me ō mātou hū, kua tawhitotia i te roa whakaharahara o te huarahi."
14 Nā, ka tango ngā tāngata i ētahi o ō rātou ō, ā, kīhai i ui whakaaro i tō Ihowā waha. 15 Ā, houhia iho e Hohua te rongo ki a rātou, whakaritea ana hoki e ia he kawenata whakaora mō rātou; i oati anō ngā rangatira o te huihui ki a rātou.
16 Nā, i te mutunga o ngā rā e toru i muri iho i tā rātou whakaritenga i te kawenata ki a rātou, ka rongo rātou, e tata tonu ana rātou ki a rātou, e noho ana hoki i waenganui i a rātou. 17 Nā, ka hāpainga atu e ngā tama a Īharaira, ka tae i te rā tuatoru ki ō rātou pā. Ko ō rātou pā hoki ko Kipeono, ko Kepira, ko Peeroto, ko Kiriata Tearimi. 18 Ā, kīhai ngā tama a Īharaira i patu i a rātou, nō te mea kua oati ngā rangatira o te huihuinga i a Ihowā, i te Atua o Īharaira, ki a rātou.
Ā, amuamu katoa ana te huihuinga ki ngā rangatira. 19 Nā, ka mea ngā rangatira katoa ki te huihui katoa, "Kua oati tātou i a Ihowā i te Atua o Īharaira, ki a rātou; nō reira e kore tātou e āhei āianei te pā ki a rātou. 20 Ko tēnei tā tātou e mea ai ki a rātou, ka waiho i a rātou kia ora; kei rīria tātou mō te oati i oati ai tātou ki a rātou." 21 Ā, ka mea ngā rangatira ki a rātou, me whakaora rātou; otiia me waiho rātou hei tapatapahi rākau, hei utuutu wai mō te huihui katoa; kia rite ai ki tā ngā rangatira i kōrero ai ki a rātou.
22 Kātahi ka karangatia rātou e Hohua, ka kōrero ia ki a rātou, ka mea, "He aha koutou i nuka ai i a mātou, i mea ai, ‘Kei tawhiti noa atu koutou i a mātou; e noho nei anō koutou i waenganui i a mātou?’ 23 Nō reira ka kangā koutou; ā, e kore e kore he kaimahi o koutou, hei tapatapahi rākau, hei utuutu wai hoki mō te whare o tōku Atua."
24 Nā, ka whakautua e rātou ki a Hohua, ka mea, "I tino kōrerotia hoki ki āu pononga ngā mea i whakaritea e Ihowā, e tōu Atua, ki a Mohi, ki tāna pononga mō te whenua katoa, kia hoatu ki a koutou, kia hunā atu hoki ngā tāngata katoa o te whenua i ō koutou aroaro. Nā reira mātou i tino wehi ai i a koutou, kei mate mātou, nā, meatia ana e mātou tēnei mea. 25 Nā, kei roto tēnei mātou i ōu ringa: māu e mea ki a mātou te mea e pai ana, e tika ana ki tāu titiro."
26 Nā, pērātia ana rātou e ia, ā, whakaorangia ake rātou i te ringa o ngā tama a Īharaira, ā, kīhai rātou i patua. 27 Nā, waiho iho rātou i taua rā e Hohua hei tapatapahi rākau, hei utuutu wai mō te huihui, mō te āta hoki a Ihowā ki te wāhi e whiriwhiri ai ia ā tae noa mai ki tēnei rā.