Josué 11

Marea bătălie la apele Merom

1 Iabin, împăratul Hațorului, auzind de aceste lucruri, a trimis*Cap. 10:3. soli la Iobab, împăratul Madonului, la împăratul Șimronului*Cap. 19:15., la împăratul Acșafului, 2 la împărații care erau la miazănoapte de munte, în câmpia de la miazăzi de Chineret*Num. 34:11., în vale și pe înălțimile Dorului*Cap. 17:11.Jud. 1:27.1 Împ. 4:11. la apus, 3 canaaniților de la răsărit și de la apus, amoriților, hetiților, fereziților, iebusiților în munte și heviților*Jud. 3:3. la poalele Hermonului*Cap. 13:11., în țara*Gen. 31:49. Mițpa. 4 Au ieșit ei și toate oștirile lor împreună cu ei, alcătuind un popor fără număr, ca nisipul*Gen. 22:17;32:12.Jud. 7:12.1 Sam. 13:5. care este pe marginea mării, și având cai și care în foarte mare număr. 5 Toți împărații aceștia au hotărât un loc de întâlnire și au venit de au tăbărât împreună la apele Merom, ca să lupte împotriva lui Israel. 6 Domnul a zis lui Iosua: „Nu te*Cap. 10:8. teme de ei, căci mâine, pe vremea aceasta, îi voi da bătuți pe toți înaintea lui Israel. Cailor*2 Sam. 8:4. să le tai vinele picioarelor, iar carele lor să le arzi în foc." 7 Iosua cu toți oamenii lui de război au venit pe neașteptate peste ei la apele Merom și s-au năpustit în mijlocul lor. 8 Domnul i-a dat în mâinile lui Israel; ei i-au bătut și i-au urmărit până la Sidonul cel mare, până la Misrefot-Maim*Cap. 13:6. și până în valea Mițpa la răsărit; i-au bătut fără să lase să scape vreunul. 9 Iosua le-a făcut cum*Vers. 6. îi spusese Domnul: cailor le-a tăiat vinele picioarelor, iar carele lor le-a ars în foc.

Cuceriri făcute la miazănoapte și în cealaltă parte a țării

10 La întoarcere și în același timp, Iosua a luat Hațorul și a trecut prin sabie pe împăratul lui. Hațorul era mai înainte capitala tuturor acestor împărății. 11 Au trecut prin ascuțișul sabiei și au nimicit cu desăvârșire pe toți cei ce se găseau în el: n-a rămas nimic din ce avea suflare de viață și au pus foc Hațorului. 12 Iosua a luat, de asemenea, toate cetățile împăraților acelora, și pe toți împărații lor i-a trecut prin ascuțișul sabiei și i-a nimicit cu desăvârșire, cum*Num. 33:52.Deut. 7:2;20:16,17. poruncise Moise, robul Domnului. 13 Dar Israel n-a ars niciuna din cetățile așezate pe dealuri, afară numai de Hațor, care a fost arsă de Iosua. 14 Copiii lui Israel au păstrat pentru ei toată prada cetăților acelora și vitele, dar au trecut prin ascuțișul sabiei pe toți oamenii, până i-au nimicit, fără să lase ceva din ce are suflare de viață. 15 Iosua*Exod 34:11,12. a împlinit poruncile date de Domnul robului Său*Deut. 7:2. Moise și de Moise lui*Cap. 1:7. Iosua; n-a lăsat nimic neîmplinit din tot ce poruncise lui Moise Domnul. 16 Astfel, Iosua a luat toată țara aceasta, muntele*Cap. 12:8., toată partea de miazăzi, toată*Cap. 10:41. țara Gosen, valea, câmpia, muntele lui Israel și văile lui, 17 de la muntele cel*Cap. 12:7. pleșuv care se înalță spre Seir până la Baal-Gad, în valea Libanului, la poalele muntelui Hermon. A luat pe toți împărații*Deut. 7:24. Cap. 12:7. lor, i-a bătut și i-a omorât. 18 Războiul pe care l-a purtat Iosua împotriva tuturor acestor împărați a ținut multă vreme. 19 N-a rămas nicio cetate care să fi făcut pace cu copiii lui Israel, afară de heviți*Cap. 9:3,7., care locuiau în Gabaon; pe toate le-au luat prin luptă. 20 Căci Domnul*Deut. 2:30.Jud. 14:4.1 Sam. 2:25.1 Împ. 12:15.Rom. 9:18. a îngăduit ca popoarele acelea să-și împietrească inima și să lupte împotriva lui Israel, pentru ca Israel să le nimicească cu desăvârșire, fără să aibă milă de ele, și să le nimicească, după cum*Deut. 20:16,17. poruncise lui Moise Domnul. 21 În același timp, Iosua a pornit și a nimicit pe anachimi*Num. 13:22,33.Deut. 1:28. Cap. 15:13,14., din muntele Hebronului, din Debir, din Anab, din tot muntele lui Iuda și din tot muntele lui Israel; Iosua i-a nimicit cu desăvârșire, împreună cu cetățile lor. 22 N-au rămas deloc anachimi în țara copiilor lui Israel; n-au rămas decât la Gaza, la Gat*1 Sam. 17:4. și la Asdod*Cap. 15:46.. 23 Iosua a pus stăpânire deci pe toată țara, potrivit*Num. 34:2. cu tot ce spusese lui Moise Domnul. Și Iosua a dat-o de moștenire lui Israel, fiecăruia i-a dat partea lui*Num. 26:53. Cap. 14–19., după semințiile lor. Apoi țara*Cap. 14:15;21:44;22:4;23:1. s-a odihnit de război.

Ka Hinganga ngā Kīngi o te Raki

1 Nā, i te rongonga o Iapini kīngi o Hatoro, ka tono tāngata ia ki a Iopapa kīngi o Marono, ki te kīngi o Himirono, ki te kīngi hoki o Akahapa, 2 ki ngā kīngi anō hoki i te raki, ki ērā i ngā maunga, i te mānia hoki ki te tonga o Kinerota, i te whenua raorao, ā, i ngā Hiwi o Roro ki te hauāuru, 3 ki te Kanaani i te rāwhiti me te hauāuru, ki te Amori, ki te Hiti, ki te Perihi, ki te Iepuhi i te whenua pukepuke, ki te Hiwi hoki i raro o Heremona i te whenua o Mihipa. 4 Nā, ka haere mai, me ā rātou ope katoa, he tini te tangata, me te onepū i te taha o te moana te tokomaha, me ngā hōiho, me ngā hāriata, tōna tini. 5 Nā, ka huihui ēnei kīngi katoa; ā, ka haere mai rātou, ka noho huihui ki ngā wai o Meromo, ki te whawhai ki a Īharaira.

6 Nā, ko te meatanga a Ihowā ki a Hohua, "Kei wehi i a rātou; kia pēnei hoki āpōpō ka hoatu katoa rātou e ahau, mate rawa, ki a Īharaira; me whakangonge ō rātou hōiho, me tahu hoki ō rātou hāriata ki te ahi."

7 Nā, huakina tatatia ana rātou e Hohua rātou ko te hunga hāpai pakanga katoa ki ngā wai o Meromo; heoi kōkiri ana rātou ki a rātou. 8 Nā, hōmai ana rātou e Ihowā ki te ringa o Īharaira, ā, patua iho rātou, ā, whāia ana e rātou ā tae noa ki Hairona nui, ki Mihirepoto Maimi, ki te raorao hoki o Mihipe whaka te rāwhiti; ā, patupatua ana rātou, kāhore rawa he mōrehu i waiho kia toe. 9 Ā, rite tonu tā Hohua i mea ai ki a rātou ki tā Ihowā i kōrero ai ki a ia; i whakangongea e ia ō rātou hōiho, i tahuna hoki ō rātou hāriata ki te ahi.

10 Ā, i taua wā ka tahuri a Hohua, ā, horo ana i a ia a Hatoro, patua iho hoki e ia tōna kīngi ki te hoari. (Ko Hatoro hoki te upoko o aua kīngitanga katoa i mua.) 11 Nā, patua iho e rātou ngā mea ora katoa o reira ki te mata o te hoari ā poto noa; kāhore i mahue tētahi mea whai manawa; i tahuna hoki e ia a Hatoro ki te ahi.

12 Nā, i riro katoa i a Hohua ngā pā katoa o ērā kīngi, me ngā kīngi katoa o reira, ā, patua iho e ia ki te mata o te hoari ā poto noa; i pērā anō ia me tā Mohi, me tā te pononga a Ihowā i whakahau ai. 13 Ko ngā pā ia i tū i runga i ngā pukepuke, kīhai ēnā i tahuna e Īharaira, heoi anō ko Hatoro anake; i tahuna tēnā e Hohua. 14 Otiia, ko ngā taonga parakete katoa o aua pā, me ngā kararehe, i tangohia e ngā tama a Īharaira mā rātou; ko ngā tāngata katoa ia i patua ki te mata o te hoari ā poto noa rātou, kīhai i mahue tētahi mea whai manawa. 15 Ko tā Ihowā i whakahau ai ki tāna pononga ki a Mohi, ko tā Mohi anō tērā i whakahau ai ki a Hohua; ā, koia tā Hohua i mea ai; kīhai i kapea e ia tētahi o ngā mea katoa i whakahaua e Ihowā ki a Mohi.

He Whakarāpotonga o ngā Raupatu a Hohua

16 Nā, riro ana i a Hohua taua whenua katoa, te whenua pukepuke, me ngā wāhi katoa o te tonga, me te whenua katoa o Kohena, me te raorao, me te mānia, me te whenua pukepuke o Īharaira, me tōna raorao, 17 atu i Maunga Haraka, e anga nei whakarunga ki Heira, ā tae noa ki Paara-Kara i te raorao o Repanōna, i raro iho o Maunga Heremona; ā, ko ō rātou kīngi katoa, i mau i a ia, ā, patua iho, whakamatea iho. 18 He maha ngā rā i whawhai ai a Hohua ki aua kīngi katoa. 19 Nā, kāhore he pā i hohou rongo ki ngā tama a Īharaira, heoi anake ko ngā Hiwi i noho i Kipeono; i riro katoa i a rātou i runga i te whawhai. 20 Nā Ihowā hoki i whakapakeke ō rātou ngākau, kia tūria ai e rātou a Īharaira ki te riri, kia tino whakangaromia ai rātou e ia, kia kore ai hoki rātou e tohungia, engari kia whakangaromia rātou e ia, kia pērātia me tā Ihowā i whakahau ai ki a Mohi.

21 I taua wā anō ka haere atu a Hohua, ā, hunā iho e ia ngā Anakimi o ngā maunga, o Heperona, o Repiri, o Ānapa, o ngā maunga katoa o Hūrā, o ngā maunga katoa anō hoki o Īharaira; i tino whakangaromia rawatia rātou e Hohua me ō rātou pā. 22 Kīhai tētahi o ngā Anakimi i mahue i te whenua o ngā tama a Īharaira; toe ake ko ētahi anake i Kaha, i Kāta, i Aharoro.

23 Nā, ka riro i a Hohua te whenua katoa, ka pērā me, ngā mea katoa i kōrerotia e Ihowā ki a Mohi; ā, hoatu ana e Hohua hei kāinga tupu mō Īharaira, he mea whakarite ki ō rātou wehenga, ki ō rātou iwi.

Nā, ka takoto mārie te whenua i te whawhai.