Josué 10

Marea luptă de la Gabaon

1 Adoni-Țedec, împăratul Ierusalimului, a aflat că Iosua*Cap. 6:21. pusese mâna pe Ai și o nimicise cu desăvârșire, că făcuse cetății Ai*Cap. 8:22,26,28. și împăratului ei cum făcuse Ierihonului și împăratului lui și că locuitorii*Cap. 9:15. Gabaonului făcuseră pace cu Israel și erau în mijlocul lor. 2 Atunci i-a fost foarte mare*Exod 15:14-16.Deut. 11:25. frică, fiindcă Gabaon era o cetate mare, ca una din cetățile împărătești, mai mare chiar decât Ai, și toți bărbații ei erau viteji. 3 Adoni-Țedec, împăratul Ierusalimului, a trimis să spună lui Hoham, împăratul Hebronului, lui Piream, împăratul Iarmutului, lui Iafia, împăratul Lachisului, și lui Debir, împăratul Eglonului: 4 „Suiți-vă la mine și ajutați-mă, ca să batem Gabaonul, căci a făcut pace*Vers. 1. Cap. 9:15. cu Iosua și cu copiii lui Israel." 5 Cei cinci împărați ai amoriților: împăratul Ierusalimului, împăratul Hebronului, împăratul Iarmutului, împăratul Lachisului și împăratul Eglonului, s-au adunat*Cap. 9:2. astfel și s-au suit împreună cu toate oștile lor; au venit și au tăbărât lângă Gabaon și au început să lupte împotriva lui. 6 Oamenii din Gabaon au trimis să spună lui Iosua, în tabăra*Cap. 5:10;9:6. din Ghilgal: „Nu părăsi pe robii tăi, suie-te la noi în grabă, izbăvește-ne, dă-ne ajutor, căci toți împărații amoriților care locuiesc pe munte s-au strâns împotriva noastră." 7 Iosua s-a suit din Ghilgal, el și toți oamenii de război*Cap. 8:1. cu el și toți cei viteji. 8 Domnul a zis lui Iosua: „Nu te teme*Cap. 11:6.Jud. 4:14. de ei, căci îi dau în mâinile tale și niciunul*Cap. 1:5. din ei nu va putea să stea împotriva ta." 9 Iosua a venit fără veste peste ei, după ce a mers toată noaptea de la Ghilgal. 10 Domnul i-a pus*Jud. 4:15.1 Sam. 7:10,12.Ps. 18:14.Is. 28:21. în învălmășeală dinaintea lui Israel; și Israel le-a pricinuit o mare înfrângere la Gabaon, i-a urmărit pe drumul care suie la Bet-Horon*Cap. 16:3,5. și i-a bătut până la Azeca*Cap. 15:35. și până la Macheda. 11 Pe când fugeau ei dinaintea lui Israel și se coborau din Bet-Horon, Domnul*Ps. 18:13,14;77:17.Is. 30:30.Apoc. 16:21. a făcut să cadă din cer peste ei niște pietre mari până la Azeca și au pierit; cei ce au murit de pietrele grindinei au fost mai mulți decât cei uciși cu sabia de copiii lui Israel.

Soarele și luna se opresc

12 Atunci, Iosua a vorbit Domnului în ziua când a dat Domnul pe amoriți în mâinile copiilor lui Israel și a zis în fața lui Israel:

„Oprește-te, soare*Is. 28:21.Hab. 3:11., asupra Gabaonului

Și tu, lună, asupra văii*Jud. 12:12. Aialonului!"

13 Și soarele s-a oprit și luna și-a întrerupt mersul,

Până ce poporul și-a răzbunat pe vrăjmașii lui.

Lucrul acesta nu*2 Sam. 1:18. este scris oare în Cartea Dreptului?

Soarele s-a oprit în mijlocul cerului și nu s-a grăbit să apună aproape o zi întreagă. 14 N-a mai*Is. 38:8. fost nicio zi ca aceea, nici înainte, nici după aceea, când Domnul să fi ascultat glasul unui om, căci Domnul*Deut. 1:30. Vers. 42. Cap. 23:3. lupta pentru Israel. 15 Și Iosua*Vers. 43. și tot Israelul împreună cu el s-au întors în tabără, la Ghilgal.

Uciderea celor cinci împărați

16 Cei cinci împărați au fugit și s-au ascuns într-o peșteră la Macheda. 17 S-a spus lucrul acesta lui Iosua, zicând: „Cei cinci împărați se află ascunși într-o peșteră la Macheda." 18 Iosua a zis: „Prăvăliți niște pietre mari la intrarea peșterii și puneți niște oameni să-i păzească. 19 Și voi nu vă opriți, ci urmăriți pe vrăjmașii voștri și bateți-i pe dinapoi; nu-i lăsați să intre în cetățile lor, căci Domnul Dumnezeul vostru i-a dat în mâinile voastre." 20 După ce Iosua și copiii lui Israel le-au pricinuit o foarte mare înfrângere și i-au bătut cu desăvârșire, cei ce au putut scăpa au intrat în cetățile întărite 21 și tot poporul s-a întors liniștit în tabără la Iosua, în Macheda, fără ca cineva să fi crâcnit*Exod 11:7. cu limba lui împotriva copiilor lui Israel. 22 Iosua a zis atunci: „Deschideți intrarea peșterii, scoateți afară din ea pe cei cinci împărați și aduceți-i la mine." 23 Ei au făcut așa și au adus la el pe cei cinci împărați, pe care-i scoseseră din peșteră: pe împăratul Ierusalimului, pe împăratul Hebronului, pe împăratul Iarmutului, pe împăratul Lachisului și pe împăratul Eglonului. 24 După ce au adus pe acești împărați înaintea lui Iosua, Iosua a chemat pe toți bărbații lui Israel și a zis căpeteniilor oamenilor de război, care merseseră cu el: „Apropiați-vă și puneți-vă picioarele*Ps. 107:40;110:5;149:8,9.Is. 26:5,6.Mal. 4:3. pe grumajii împăraților acestora." Ei s-au apropiat și au pus picioarele pe grumajii lor. 25 Iosua le-a zis: „Nu vă temeți*Deut. 31:6,8. Cap. 1:9. și nu vă înspăimântați, ci întăriți-vă și îmbărbătați-vă, căci așa*Deut. 3:21;7:19. va face Domnul tuturor vrăjmașilor voștri împotriva cărora vă veți lupta." 26 După aceea, Iosua i-a lovit și i-a omorât; i-a spânzurat de cinci copaci și au rămas spânzurați*Cap. 8:29. de copaci până seara. 27 Pe la apusul soarelui, Iosua a poruncit să-i coboare*Deut. 21:23. Cap. 8:29. din copaci, i-au aruncat în peștera în care se ascunseseră și au pus la intrarea peșterii niște pietre mari, care au rămas acolo până în ziua de azi.

Alte izbânzi ale lui Iosua

28 Iosua a luat Macheda chiar în ziua aceea și a trecut-o prin ascuțișul sabiei; a nimicit cu desăvârșire pe împărat, cetatea și pe toți cei ce se aflau în ea; n-a lăsat să scape niciunul și împăratului din Macheda i-a făcut cum*Cap. 6:21. făcuse împăratului Ierihonului. 29 Iosua, și tot Israelul împreună cu el, a trecut din Macheda la Libna și a dat luptă împotriva Libnei. 30 Domnul a dat-o și pe ea, împreună cu împăratul ei, în mâinile lui Israel și a trecut-o prin ascuțișul sabiei, pe ea și pe toți cei ce se găseau în ea; n-a lăsat să scape niciunul și a făcut împăratului ei cum făcuse împăratului Ierihonului. 31 Iosua, și tot Israelul împreună cu el, a trecut din Libna în Lachis, a tăbărât înaintea ei și a început lupta împotriva ei. 32 Domnul a dat cetatea Lachis în mâinile lui Israel, care a luat-o a doua zi și a trecut-o prin ascuțișul sabiei, pe ea și pe toți cei ce se aflau în ea, cum făcuse cu Libna. 33 Atunci, Horam, împăratul Ghezerului, s-a suit ca să dea ajutor Lachisului. Iosua l-a bătut, pe el și pe poporul lui, fără să lase pe cineva să scape. 34 Iosua, și tot Israelul împreună cu el, a trecut din Lachis la Eglon; a tăbărât înaintea ei și a început lupta. 35 A luat-o în aceeași zi și a trecut-o prin ascuțișul sabiei, pe ea și pe toți cei ce se aflau în ea; Iosua a nimicit-o cu desăvârșire chiar în ziua aceea, cum făcuse cu Lachisul. 36 Iosua, și tot Israelul împreună cu el, s-a suit din Eglon la Hebron*Cap. 14:13;15:13.Jud. 1:10. și a început lupta împotriva lui. 37 L-a luat și l-a trecut prin ascuțișul sabiei, pe el, pe împăratul lui, toate cetățile care țineau de el și pe toți cei ce se aflau în el; Iosua n-a lăsat pe niciunul să scape, cum făcuse cu Eglonul, și l-a nimicit cu desăvârșire împreună cu toți cei ce se aflau în el. 38 Iosua, și tot Israelul împreună cu el, s-a îndreptat împotriva Debirului*Cap. 15:15.Jud. 1:11. și a început lupta împotriva lui. 39 L-a luat pe el, pe împăratul lui și toate cetățile care țineau de el; le-a trecut prin ascuțișul sabiei și a nimicit cu desăvârșire pe toți cei ce se aflau în ele, fără să lase să scape vreunul; Iosua a făcut Debirului și împăratului lui cum făcuse Hebronului și cum făcuse Libnei și împăratului ei. 40 Iosua a bătut astfel toată țara, muntele, partea de miazăzi, câmpia și costișele și a bătut pe toți împărații; n-a lăsat să scape nimeni și a nimicit cu desăvârșire tot ce avea suflare, cum poruncise*Deut. 20:16,17. Domnul Dumnezeul lui Israel. 41 Iosua i-a bătut de la Cades-Barnea până la Gaza*Gen. 10:19., a bătut toată*Cap. 11:16. țara Gosen până la Gabaon. 42 Iosua a luat în același timp pe toți împărații aceia și țara lor, căci Domnul*Vers. 14. Dumnezeul lui Israel lupta pentru Israel. 43 Și Iosua, și tot Israelul împreună cu el, s-a întors în tabără la Ghilgal.

Ka Tū tonu te Rā

1 Ā, ka rongo a Aronitereke, te kīngi o Hiruhārama, kua horo a Hai i a Hohua, ā, kua whakangaromia hoki e ia; ā, ko tāna i mea ai ki Heriko, ki tōna kīngi, ko tāna hoki tērā i mea ai ki Hai, ki tōna kīngi; ā, kua houhia e ngā tāngata o Kipeono te rongo ki a Īharaira, kua noho hoki ki waenganui i a rātou. 2 Nā, tino wehi ana rātou; nō te mea he pā nui a Kipeono, pērā me tētahi o ngā pā rangatira he nui atu hoki i Hai, ā, ko ōna tāngata katoa he toa. 3 Nā, ka tono tāngata a Aronitereke kīngi o Hiruhārama ki a Hōhama kīngi o Heperona, ki a Pirama kīngi o Iaramuta, ki a Tapia kīngi o Rakihi, rātou ko Repiri kīngi o Ekerona, ka mea, 4 "Haere mai ki ahau, hei āwhina mōku, kia patua ai e tātou a Kipeono, mō rātou i hohou i te rongo ki a Hohua rātou ko ngā tama a Īharaira."

5 Nā, huihui ana, haere mai ana ngā kīngi tokorima o ngā Amori, te kīngi o Hiruhārama, te kīngi o Heperona, te kīngi o Iaramuta, te kīngi o Rakihi, te kīngi o Ekerona, rātou ko ā rātou taua katoa, ā, whakapae ana i Kipeono, tatau ana i reira.

6 Nā, ka tono tāngata ngā tāngata o Kipeono ki a Hohua ki te puni, ki Kirikara, ka mea: "Kei pūhoi mai tōu ringa ki āu pononga; hohoro te haere mai ki a mātou, ki te whakaora i a mātou āwhinatia mai hoki mātou; nō te mea kua rūpeke mai ngā kīngi katoa o ngā Amori e noho ana i ngā maunga ki a mātou."

7 Nā, haere atu ana a Hohua i Kirikara, rātou tahi ko te hunga hāpai patu katoa, me ngā tāngata māia katoa. 8 Nā, ka mea a Ihowā ki a Hohua, "Kaua e wehi i a rātou; kua hoatu hoki rātou e ahau ki tōu ringa, ā, e kore tētahi tangata o rātou e tū ki tōu aroaro."

9 Nā, huakina tatatia ana rātou e Hohua; i haere ake hoki ia i Kirikara i te pō. 10 Nā, meinga ana rātou e Ihowā kia pororaru i mua i a Īharaira, ā, patua ana rātou e ia ki Kipeono, he nui te parekura, ā, whāia ana rātou e ia i te huarahi e haere ana ki runga ki Petehorono, nā, tukitukia ana rātou ā tae noa ki Ateka, a Makera atu ana. 11 Ā, i a rātou e rere ana i te aroaro o Īharaira, i te hekenga iho ki Petehorono, nā, ka makā iho e Ihowā he kōhatu nunui i te rangi ki runga ki a rātou ā tae noa ki Ateka, nā, mate ana rātou; hira ake ngā tāngata i mate i ngā nganga kōhatu i ngā mea i patua e ngā tama a Īharaira ki te hoari.

12 Kātahi ka kōrero a Hohua ki a Ihowā i te rā i hōmai ai e Ihowā ngā Amori ki te aroaro o ngā tama a Īharaira, ka mea hoki i te tirohanga mai o Īharaira,

"Kāti mai koe, e te rā, i runga i Kipeono;

me koe hoki, e te marama, ki te Raorao o Atarono."

13 Nā, mau tonu mai te rā,

tū tonu mai hoki te marama,

ā whiwhi noa te iwi ki te utu i ō rātou hoariri.

Kāhore ianei tēnei mea i tuhituhia ki te Pukapuka a Iahera?

Tū ana tērā te kōmaru i waenganui o te rangi, kāhore anō hoki i hohoro te heke ā rite noa tētahi rā tūturu. 14 Nā, kāhore he rite mō taua rā i mua atu, i muri mai rānei, i rongo ai a Ihowā ki te reo tangata; i whawhai hoki a Ihowā mō Īharaira.

15 Nā, hoki ana a Hohua rātou tahi ko Īharaira katoa ki te puni, ki Kirikara.

Ka Patua ētahi Kīngi Tokorima

16 Ko aua kīngi tokorima ia i rere, ā, piri ana ki roto ki tētahi ana i Makera. 17 Ā, ka kōrerotia ki a Hohua, i meatia, "Kua kitea ngā kīngi tokorima, kei te ana i Makera e piri ana."

18 Nā, ka mea a Hohua, "Hurihia atu ētahi kōhatu nunui ki te kūwaha o te ana, whakanohoia hoki ētahi tāngata ki reira hei tiaki i a rātou. 19 Ko koutou ia kaua hei tū; whāia ō koutou hoariri, patua te hiku o rātou; kaua hoki rātou e tukua kia tapoko ki roto ki ō rātou pā; he mea hoki kua hōmai rātou e Ihowā, e tō koutou Atua, ki tō koutou ringa."

20 Ā, nō ka mutu i a Hohua rātou ko ngā tama a Īharaira te patu i a rātou, he nui rawa te parekura ā poto noa rātou, ko ngā mōrehu o rātou i toe i riro ki roto ki ngā pā whai taiepa, 21 Nā, hoki mārie ana te iwi katoa ki a Hohua, ki te puni, ki Makera. Kīhai rawa hoki oraora te arero o tētahi tangata, ki tētahi o ngā tama a Īharaira.

22 Katahi ka mea a Hohua, "Uakina te kūwaha o te ana, whakaputaina mai hoki ki ahau i te ana ngā kīngi tokorima nā." 23 Nā, pērātia ana e rātou, whakaputaina mai ana e rātou ki a ia i te ana aua kīngi tokorima, te kīngi o Hiruhārama, te kīngi o Heperona, te kīngi o Iaramuta, te kīngi o Rakihi, me te kīngi o Ekerona. 24 Ā, ka oti aua kīngi te whakaputa mai e rātou ki a Hohua, ka karanga a Hohua ki ngā tāngata katoa o Īharaira, ā, ka mea ki ngā rangatira o ngā tāngata hāpai patu i haere tahi me ia, "Whakatata mai, e tū ō koutou waewae ki runga ki ngā kakī o ēnei kīngi." Nā, whakatata ana mai rātou, tū ana ō rātou waewae ki runga ki ō rātou kakī.

25 I mea anō a Hohua ki a rātou, "Kaua koutou e wehi, kaua hoki e pāwera, kia kaha, kia toa; nō te mea ka pēneitia e Ihowā ō koutou hoariri katoa e whawhai nei koutou ki a rātou." 26 Ā muri iho ka patua rātou e Hohua, ka whakamatea, ā, whakairihia ake rātou ki runga ki ngā rākau e rima. Nā, iri ana rātou i runga i ngā rākau ā ahiahi noa. 27 Nā, i te wā o te tōnga o te rā ka whakahaua e Hohua kia tangohia ki raro o ngā rākau, kia makā hoki ki roto ki te ana i piri ai rātou, kia whakatakotoria hoki ētahi kōhatu nunui ki te kūwaha o te ana; e takoto mai nei ā taea noatia tēnei rā.

28 Ā, horo ana i a Hohua a Makera i taua rangi anō, patua iho ana hoki e ia ki te mata o te hoari, me tōna kīngi anō; i whakangaromia rawatia rātou e ia me ngā wairua katoa i roto, kāhore he mōrehu i mahue i a ia; ā, pērātia ana e ia te kīngi o Makera me tāna i mea ai ki te kīngi o Heriko.

29 Nā, haere atu ana a Hohua rātou tahi ko Īharaira katoa i Makera ki Rīpina, ā, tauria ana e ia a Rīpina. 30 Ā, i hōmai anō e Ihowā a reira, me tōna kīngi, ki te ringa o Īharaira. Nā, patua iho e ia a reira ki te mata o te hoari, me ngā tāngata katoa i roto; kīhai i mahue i a ia tētahi mōrehu i reira; heoi pērātia ana e ia te kīngi o reira me tāna i mea ai ki te kīngi o Heriko.

31 Nā, haere atu ana a Hohua i Rīpina, rātou tahi ko Īharaira katoa, ki Rakihi, ā, whakapaea ana a reira, tauria ana e ia. 32 Ā, i hōmai e Ihowā a Rakihi ki te ringa o Īharaira, ā, horo ana a reira i a ia i te rua o ngā rā; patua iho hoki ki te mata o te hoari, me ngā tāngata katoa i roto; i rite tonu ki ngā mea katoa i mea ai ia ki Rīpina. 33 I reira anō ka haere mai a Hōrama kīngi o Kētere hei āwhina mō Rakihi; ā, patua iho ia me tōna iwi e Hohua, ā, kāhore rawa tētahi mōrehu ōna i toe.

34 Nā, ka haere atu a Hohua rātou tahi ko Īharaira katoa i Rakihi ki Ekerona; ā, whakapaea ana a reira e rātou, tauria ana. 35 Nā, horo ana a reira i a rātou i taua rangi anō, patua ana hoki ki te mata o te hoari, ko ngā tāngata katoa i roto hunā iho e ia i taua rangi anō, rite tonu ki ngā mea katoa i mea ai ia ki Rakihi.

36 Nā, haere atu ana a Hohua i Ekerona, me Īharaira katoa anō hoki ki Heperona, ā, tauria ana a reira e ia. 37 Ā, horo ana i a rātou a reira, patua iho hoki ki te mata o te hoari, me tōna kīngi, me ōna pā katoa, me ngā tāngata katoa i roto. Kāhore tētahi mōrehu i mahue i a ia, rite tonu ki ngā mea katoa i mea ai ia ki Ekerona; nā, hunā iho e ia a reira, me ngā tāngata katoa i roto.

38 Kātahi ka hoki a Hohua rātou tahi ko Īharaira katoa ki Repiri; ka tatau hoki ki reira. 39 Ā, riro ana i a ia a reira me tōna kīngi, me ōna pā katoa; ā, patua iho e rātou ki te mata o te hoari, whakangaromia katoatia ana hoki ngā tāngata i roto. Kāhore tētahi mōrehu i mahue i a ia; ko tāna i mea ai ki Heperona i meatia anō e ia ki Repiri, ki tōna kīngi; i pērā anō me tāna i mea ai ki Rīpina, ki tōna kīngi.

40 Nā, patua ana e Hohua te whenua katoa, te whenua pukepuke, te tonga, te mānia me ngā pukenga wai, me ngā kīngi katoa hoki o reira; kāhore i waiho e ia tētahi mōrehu. Engari, i hunā katoatia e ia ngā mea whai manawa i rite tonu ki tā Ihowā, ki tā te Atua o Īharaira, i whakahau ai. 41 Nā, patua ana rātou e Hohua i Karehepārenea ā tae noa ki Kaha, me te whenua katoa hoki o Kohena ā tae noa ki Kipeono. 42 Ko ēnei kīngi katoa me tō rātou oneone i riro i a Hohua i te whakaekenga kotahi, nō te mea i roto i a Īharaira a Ihowā e whawhai atu ana.

43 Nā, hoki ana a Hohua rātou tahi ko Īharaira katoa ki te puni, ki Kirikara.