Romanos 9

Pavel și mântuirea israeliților

1 SpunCap. 1:9.2 Cor. 1:23;11:31;12:19.Gal. 1:20.Filip. 1:8.1 Tim. 2:7. adevărul în Hristos, nu mint; cugetul meu, luminat de Duhul Sfânt, îmi este martor 2 căCap. 10:1. simt o mare întristare și am o durere necurmată în inimă. 3 Căci aproape săExod 32:32. doresc să fiu eu însumi anatema, despărțit de Hristos, pentru frații mei, rudele mele trupești. 4 EiDeut. 7:6. sunt israeliți, auExod 4:22.Deut. 14:1.Ier. 31:9. înfierea, slava1 Sam. 4:21.1 Împ. 8:11.Ps. 63:2;78:61., legăminteleFapte 3:25.Evr. 8:8-10., darea LegiiPs. 147:19., slujba dumnezeiascăEvr. 9:1., făgăduințeleFapte 13:32. Cap. 3:2.Efes. 2:12., 5 patriarhiiDeut. 10:15. Cap. 11:28., și dinLuca 3:23. Cap. 1:3. ei a ieșit, după trup, Hristosul, careIer. 23:6.Ioan 1:1.Fapte 20:28.Evr. 1:8.1 Ioan 5:20. este mai presus de toate lucrurile, Dumnezeu binecuvântat în veci. Amin!

Dumnezeu este stăpân să aleagă

6 Dar aceasta nuNum. 23:19. Cap. 3:3. înseamnă că a rămas fără putere Cuvântul lui Dumnezeu. Căci nuIoan 8:39. Cap. 2:28,29;4:12,16.Gal. 6:16. toți cei ce se coboară din Israel sunt Israel 7 și, măcar că sunt sămânța lui Avraam, nuGal. 4:23. toți sunt copiii lui Avraam, ci este scris: „În IsaacGen. 21:12.Evr. 11:18. vei avea o sămânță, care-ți va purta numele." 8 Aceasta înseamnă că nu copiii trupești sunt copii ai lui Dumnezeu, ci copiiiGal. 4:28. făgăduinței sunt socotiți ca sămânță. 9 Căci cuvântul acesta este o făgăduință: „Pe vremea aceastaGen. 18:10,14. Mă voi întoarce, și Sara va avea un fiu." 10 Ba mai mult; tot așa a fost cu RebecaGen. 25:21.. Ea a zămislit doi gemeni numai de la părintele nostru Isaac. 11 Căci, măcar că cei doi gemeni nu se născuseră încă și nu făcuseră nici bine, nici rău – ca să rămână în picioare hotărârea mai dinainte a lui Dumnezeu, prin care se făcea o alegere, nu prin fapte, ci prinCap. 4:17;8:28. Cel ce cheamă –, 12 s-a zis Rebecăi: „CelGen. 25:23. mai mare va fi rob celui mai mic", 13 după cum este scris: „Pe IacovDeut. 21:15.Prov. 13:24.Mal. 1:2,3.Mat. 10:37.Luca 14:26.Ioan 12:25. l-am iubit, iar pe Esau l-am urât."

Dumnezeu se îndură de cine-I place

14 Deci ce vom zice? Nu cumvaDeut. 32:4.2 Cron. 19:7.Iov 8:3;34:10.Ps. 92:15. este nedreptate în Dumnezeu? Nicidecum! 15 Căci El a zis lui Moise: „Voi aveaExod 33:19. milă de oricine-Mi va plăcea să am milă și Mă voi îndura de oricine-Mi va plăcea să Mă îndur." 16 Așadar nu atârnă nici de cine vrea, nici de cine aleargă, ci de Dumnezeu, care are milă. 17 Fiindcă ScripturaGal. 3:8,22. zice lui Faraon: „Te-am ridicat înadinsExod 9:16., ca să-Mi arăt în tine puterea Mea și pentru ca Numele Meu să fie vestit în tot pământul." 18 Astfel, El are milă de cine vrea și împietrește pe cine vrea. 19 Dar îmi vei zice: „Atunci de ce mai bagă vină? Căci2 Cron. 20:6.Iov 9:12;23:13.Dan. 4:35. cine poate sta împotriva voiei Lui?" 20 Dar, mai degrabă, cine ești tu, omule, ca să răspunzi împotriva lui Dumnezeu? Nu cumva vasul de lut vaIs. 29:16;45:6;64:8. zice celui ce l-a făcut: „Pentru ce m-ai făcut așa?" 21 Nu este olarulProv. 16:4.Ier. 18:6. stăpân pe lutul lui ca, din aceeași frământătură de lut, să facă un2 Tim. 2:20. vas pentru o întrebuințare de cinste și un alt vas pentru o întrebuințare de ocară? 22 Și ce putem spune dacă Dumnezeu, fiindcă voia să-Și arate mânia și să-Și descopere puterea, a suferit cu multă răbdare niște vase1 Tes. 5:9. ale mâniei, făcute1 Pet. 2:8.Iuda 4. pentru pieire, 23 și să-Și arate bogățiaCap. 2:4.Efes. 1:7.Col. 1:27. slavei Lui față de niște vase ale îndurării, pe care le-a pregătitCap. 8:28-30. mai dinainte pentru slavă (despre noi vorbesc)? 24 Astfel, El ne-a chemat nuCap. 3:29. numai dintre iudei, ci și dintre neamuri, 25 după cum zice în Osea: „VoiOsea 2:23.1 Pet. 2:10. numi popor al Meu pe cel ce nu era poporul Meu și preaiubită pe cea care nu era preaiubită. 26 ȘiOsea 1:10. acolo unde li se zicea: ‘Voi nu sunteți poporul Meu’, vor fi numiți fii ai Dumnezeului celui viu." 27 Isaia, de altă parte, strigă cu privire la Israel:

„ChiarIs. 10:22,23. Cap. 11:5. dacă numărul fiilor lui Israel ar fi ca nisipul mării, numai rămășița va fi mântuită. 28 Căci Domnul va împlini pe deplinIs. 28:22. și repede, pe pământ, cuvântul Lui." 29 Și, cum zisese Isaia mai înainte: „DacăIs. 1:9.Plâng. 3:22. nu ne-ar fi lăsat Domnul Savaot o sămânță, am fi ajuns caIs. 13:19.Ier. 50:40. Sodoma și ne-am fi asemănat cu Gomora."

Neamurile au căpătat mântuirea

30 Deci ce vom zice? NeamurileCap. 4:11;10:20., care nu umblau după neprihănire, au căpătat neprihănirea, și anume neprihănirea careCap. 1:17. se capătă prin credință; 31 pe când Israel, care umblaCap. 10:2;11:7. după o Lege care să dea neprihănirea, n-aGal. 5:4. ajuns la Legea aceasta. 32 Pentru ce? Pentru că Israel n-a căutat-o prin credință, ci prin fapte. Ei s-auLuca 2:34.1 Cor. 1:23. lovit de piatra de poticnire, 33 după cum este scris: „IatăPs. 118:22.Is. 8:14;28:16.Mat. 21:42.1 Pet. 2:6-8. că pun în Sion o piatră de poticnire și o stâncă de cădere, șiCap. 10:11. cine crede în El nu va fi dat de rușine."

Te Atua me Āna Iwi

1 He pono tāku kōrero i roto i a te Karaiti, kāhore āku teka, ā, e whakaae ana tōku hinengaro ki ahau i roto i te Wairua Tapu, 2 he nui atu tōku pōuri, mau tonu te mamae o tōku ngākau. 3 He pai hoki ki ahau me i kangā ahau, me i motuhia i a te Karaiti, he whakaaro ki ōku tēina, arā, ki ōku whanaunga o te wāhi ki te kikokiko. 4 Nō Īharaira nei rātou; nō rātou nei te whakatamarikitanga, te korōria, ngā kawenata, te hōmaitanga o te ture, te karakia ki te Atua, me ngā kupu whakaari; 5 nō rātou nei ngā mātua, nō rātou anō a te Karaiti i te wāhi ki te kikokiko, ko ia nei kei runga ake i ngā mea katoa, ko te Atua e whakapaingia ana ake ake. Āmine.

6 Ehara ia i te mea kua taka te kupu a te Atua. Ko te hunga hoki o Īharaira, ehara i te mea nō Īharaira katoa; 7 ahakoa he uri nō Āperahama, ehara rātou katoa i te tamariki; engari, "Kei a Īhaka te whakaingoatanga mō ōu uri." 8 Arā, ehara i te mea ko ngā tamariki a te kikokiko ngā tamariki a te Atua, engari, ko ngā tamariki a te kupu whakaari, ko rātou ka kīia he uri. 9 He kupu whakaari hoki tēnei, "Kia taka tēnei wā ka haere mai ahau, ā, ka whānau he tama mā Hera."

10 Nā, ehara i te mea ko tēnei anake; i a Ripeka anō ia kua hapū i tētahi, arā i a Īhaka, i tō mātou matua. 11 I ngā tama hoki kāhore anō i whānau noa, kāhore anō hoki i mahi te pai, i te kino rānei, he mea kia ū ai tā te Atua i whakatakoto ai mō te whiriwhiringa, ehara i ngā mahi, engari, nā te kaikaranga; 12 ka kōrerotia ki a ia, "Ko te tuakana hei pononga mā te teina." 13 Ko te mea ia i tuhituhia, "Kua aroha ahau ki a Hākopa, kua kino ki a Ēhau."

14 Ka pēhea ai i konā tā tātou kōrero? He tikanga hē koia kei te Atua? Kāhore rāpea! 15 I mea hoki ia ki a Mohi,

"E tohu ahau i tāku e tohu ai,

e atawhai ahau ki tāku e atawhai ai."

16 Nō reira, ehara i te mea nā te hiahia o te tangata, nā te oma rānei o te tangata, engari, nā te Atua, ko ia e tohu nei. 17 E mea nei hoki te karaipiture ki a Parao, Mō konei pū anō koe i whakaarahia ai e ahau, kia ai koe hei whakakite i tōku kaha, kia kōrerotia hoki tōku ingoa ki te whenua katoa. 18 Nā konā, e tohungia ana e ia, ko tāna e pai ai, ko tāna hoki e pai ai e whakapakeketia ana e ia.

Te Riri me te Atawhai o te Atua

19 Nā, tērā koe e mea mai ki ahau, "He aha ia i riri tonu ai? Ko wai hoki e whakakeke ana ki tāna i pai ai?" 20 Ha, e te tangata nei, ko wai koe hei whakahoki kupu ki te Atua? Mā te mea hanga koia e mea ki tōna kaihanga, "He aha ahau i hangā ai e koe kia pēnei?" 21 He teka ianei kei te kaihanga rīhi te tikanga mō te paru, kia hangā tētahi wāhi o taua mea kotahi i pokepokea hei oko rangatira, tētahi wāhi hei mea ware?

22 He aha hoki, mehemea, i tōna whakaaro kia whakakitea tōna riri, ā, kia whakaputaina tōna kaha, ka whakaririka te Atua i runga i te manawanui ki ngā oko o te riri, e rite rawa nei mō te whakangaro? 23 Kia whakakitea anō hoki e ia ngā rawa o tōna korōria ki ngā oko o te mahi tohu, kua rite noa ake nei i a ia mō te korōria, 24 arā ki a tātou, i karangatia e ia, ehara i te mea nō ngā Hūrai anake, engari, nō ngā tauiwi anō hoki? 25 Ko tāna kupu anō tēnā i tā Hohea,

"Ka kīia e ahau tērā ko tōku iwi,

ehara nei i te iwi nōku;

ā, he wahine e arohaina ana

te wahine kīhai i arohaina.

26 Ā tēnei ake, i te wāhi i kōrerotia ai ki a rātou,

‘Ehara koutou i te iwi nōku’;

ko reira rātou kīia ai ‘he tama nā te Atua ora.’ "

27 Ko tā Ihāia karanga hoki mō Īharaira,

"Ahakoa i rite te tokomaha o ngā tama a Īharaira ki te onepū o te moana,

ko te toenga kau e ora.

28 Mā te Ariki hoki e whakatutuki tāna kupu

ki runga i te whenua, māna e whakaoti,

māna e poro tata."

29 Ā, e kī rā a Ihāia i mua rā,

"Me kāhore te toe i te Atua o ngā mano

he whānau mō tātou,

kua pērā tātou me Horoma,

kua rite anō hoki ki Komora."

Tā Pāora Īnoi mō Īharaira

30 Nā, kia pēhea tā tātou kōrero? Ko ngā tauiwi, kīhai nei i whai i te tika, kua tae rātou ki te tika, arā, ki te tika, nā te whakapono. 31 Ko Īharaira ia, whai ana i tētahi ture o te tika, kīhai rātou i tae ki taua ture. 32 Nā te aha? Nā te mea kīhai rātou i whai i runga i te whakapono, engari, ānō nā runga i ngā mahi. I tūtuki hoki ō rātou waewae ki te kāmaka tūtukitanga; 33 ko te mea hoki ia i tuhituhia:

"Nanā, ka whakatakotoria e ahau ki Hiona

he kāmaka tūtukitanga,

he kōhatu whakahinga.

Nā, ko te tangata e whakapono ana ki a ia,

e kore e meinga kia whakamā."