Galaadul dat lui Gad și Ruben
1 Fiii lui Ruben și fiii lui Gad aveau o mare mulțime de vite și au văzut că țara lui IaezerCap. 21:32.Ios. 13:25.2 Sam. 24:5. și țara Galaadului erau un loc bun pentru vite. 2 Atunci, fiii lui Gad și fiii lui Ruben au venit la Moise, la preotul Eleazar și la mai-marii adunării și le-au zis: 3 „Atarot, Dibon, Iaezer, NimraVers. 36., Hesbon, Eleale, SebamVers. 38., Nebo și BeonVers. 38., 4 țara aceasta pe careCap. 21:24,34. a lovit-o Domnul înaintea adunării lui Israel este un loc bun pentru vite, și robii tăi au vite." 5 Apoi au adăugat: „Dacă am căpătat trecere înaintea ta, să se dea țara aceasta în stăpânirea robilor tăi și să nu ne treci peste Iordan." 6 Moise a răspuns fiilor lui Gad și fiilor lui Ruben: „Frații voștri să meargă oare la război, și voi să rămâneți aici? 7 Pentru ce voiți să înmuiați inima copiilor lui Israel și să-i faceți să nu treacă în țara pe care le-o dă Domnul? 8 Așa au făcut și părinții voștri când i-amCap. 13:3,26. trimis din Cades-Barnea săDeut. 1:22. iscodească țara. 9 S-au suitCap. 13:24,31.Deut. 1:24,28. până la valea Eșcol și, după ce au iscodit țara, au înmuiat inima copiilor lui Israel și i-au făcut să nu intre în țara pe care le-o dădea Domnul. 10 Și DomnulCap. 14:11,21.Deut. 1:34. S-a aprins de mânie în ziua aceea și a jurat zicând: 11 ‘Oamenii aceștia care s-au suit din Egipt, de la vârstaCap. 14:28,29.Deut. 1:35. de douăzeci de ani în sus, nu vor vedea țara pe care am jurat că o voi da lui Avraam, lui Isaac și lui Iacov, căci n-auCap. 14:24,30. urmat în totul calea Mea, 12 afară de Caleb, fiul lui Iefune, Chenizitul, și Iosua, fiul lui Nun, careCap. 14:24.Deut. 1:36.Ios. 14:8,9. au urmat în totul calea Domnului.’ 13 Domnul S-a aprins de mânie împotriva lui Israel și i-a făcut să rătăceascăCap. 14:33-35. în pustie timp de patruzeci de ani, până la stingerea întreguluiCap. 26:64,65. leat de oameni care făcuseră rău înaintea Domnului. 14 Și iată că voi luați locul părinților voștri, ca niște odrasle de oameni păcătoși, ca să faceți pe Domnul să Se aprindăDeut. 1:34. și mai tare de mânie împotriva lui Israel. 15 Căci, dacă vă întoarcețiDeut. 30:17.Ios. 22:16,18.2 Cron. 7:19;15:2. de la El, El va lăsa mai departe pe Israel să rătăcească în pustie și veți aduce pierderea poporului acestuia întreg." 16 Ei s-au apropiat de Moise și au zis: „Vom face aici ocoale pentru vitele noastre și cetăți pentru pruncii noștri, 17 apoi ne vomIos. 4:12,13. înarma în grabă și vom merge înaintea copiilor lui Israel, până îi vom duce în locul care le este rânduit, și pruncii noștri vor locui în aceste cetăți întărite, din pricina locuitorilor țării acesteia. 18 Nu neIos. 22:4. vom întoarce în casele noastre mai înainte ca fiecare din copiii lui Israel să fi pus stăpânire pe moștenirea lui 19 și nu vom stăpâni nimic cu ei dincolo de Iordan, nici mai departe, pentru că noi ne vom avea moștenireaVers. 33.Ios. 12:1;13:8. noastră dincoace de Iordan, la răsărit." 20 MoiseDeut. 3:18.Ios. 1:14;4:12,13. le-a zis: „Dacă faceți așa, dacă vă înarmați ca să luptați înaintea Domnului, 21 dacă toți aceia dintre voi care se vor înarma trec Iordanul înaintea Domnului, până ce va izgoni pe vrăjmașii Lui dinaintea Lui, 22 și dacă vă veți întoarceDeut. 3:20.Ios. 11:23;18:1. înapoi numai după ce țaraIos. 22:4. va fi supusă înaintea Domnului, atunci veți fi fără vină înaintea Domnului și înaintea lui Israel, și ținutul acesta va fi moșiaDeut. 3:12,15,16,18.Ios. 1:15;13:8,32;22:4,9. voastră înaintea Domnului. 23 Dar, dacă nu faceți așa, păcătuiți împotriva Domnului și să știți că păcatulGen. 4:7;44:16.Is. 59:12. vostru vă va ajunge. 24 ZidițiVers. 16. cetăți pentru pruncii voștri și ocoale pentru vitele voastre și faceți ce ați spus cu gura voastră." 25 Fiii lui Gad și fiii lui Ruben au zis lui Moise: „Robii tăi vor face tot ce poruncește domnul nostru. 26 PrunciiIos. 1:14. noștri, nevestele, turmele noastre și toate vitele noastre vor rămâne în cetățile Galaadului, 27 iar robiiIos. 4:12. tăi, toți înarmați pentru război, vor merge să se lupte înaintea Domnului, cum zice domnul nostru." 28 Moise a datIos. 1:13. porunci cu privire la ei preotului Eleazar, lui Iosua, fiul lui Nun, și capilor de familie din semințiile copiilor lui Israel. 29 El le-a zis: „Dacă fiii lui Gad și fiii lui Ruben trec cu voi Iordanul, înarmați cu toții ca să lupte înaintea Domnului, după ce țara va fi supusă înaintea voastră, să le dați în stăpânire ținutul Galaadului. 30 Dar dacă nu vor merge înarmați împreună cu voi, să se așeze în mijlocul vostru în țara Canaanului." 31 Fiii lui Gad și fiii lui Ruben au răspuns: „Vom face tot ce a spus robilor tăi Domnul. 32 Vom trece înarmați înaintea Domnului în țara Canaanului, dar noi să ne avem moștenirea noastră dincoace de Iordan."
Luarea în stăpânire a Galaadului
33 MoiseDeut. 3:12-17;29:8.Ios. 12:6;13:8;22:4. a dat fiilor lui Gad și fiilor lui Ruben și la jumătate din seminția lui Manase, fiul lui Iosif, împărățiaCap. 21:24,33,35. lui Sihon, împăratul amoriților, și împărăția lui Og, împăratul Basanului, țara cu cetățile ei, cu ținuturile cetăților țării de jur împrejur. 34 Fiii lui Gad au zidit DibonulCap. 33:45,46., Atarotul, AroerulDeut. 2:36., 35 Atrot-Șofan, IaezerVers. 1,3., Iogbeha, 36 Bet-NimraVers. 3. Cap. 32:24. și Bet-Haran, cetăți întărite, și au făcut staule pentru turme. 37 Fiii lui Ruben au ziditCap. 21:27. Hesbonul, Eleale, Chiriataim, 38 NeboIs. 46:1. și Baal-MeonCap. 22:41., ale căror nume au fost schimbateVers. 3.Exod 23:13.Ios. 23:7., și Sibma și au pus alte nume cetăților pe care le-au zidit. 39 Fiii lui MachirGen. 50:23., fiul lui Manase, au mers împotriva Galaadului și au pus mâna pe el; au izgonit pe amoriții care erau acolo. 40 Moise a datDeut. 3:12,13,15.Ios. 13:31;17:1. Galaadul lui Machir, fiul lui Manase, care s-a așezat acolo. 41 IairDeut. 3:14.Ios. 13:30.1 Cron. 2:21-23., fiul lui Manase, a pornit și el și a luat târgurile, și le-a numit târgurile lui IairJud. 10:4.1 Împ. 4:13.. 42 Nobah a pornit și el și a luat Chenatul, împreună cu cetățile care țineau de el, și l-a numit Nobah, după numele lui.
Ngā Iwi ki te Rāwhiti o Horano
1 Nā, he tini rawa ngā kāhui a ngā tama a Reupena, rātou ko ngā tama a Kara; ā, ka kite rātou i te whenua o Iatere, i te whenua hoki o Kireara, nā, he wāhi pai tēnā wāhi mō ngā kāhui. 2 Nā, ka haere ngā tama a Kara rātou ko ngā tama a Reupena, ka kōrero ki a Mohi rāua ko Ereātara tohunga, ki ngā rangatira anō o te whakaminenga, ka mea, 3 "Ko Ataroto, ko Ripono, ko Iatere, ko Nimira, ko Hehepona, ko Ereare, ko Hepama, ko Nepo, ko Peono – 4 ko te whenua katoa i patua nā e Ihowā i te aroaro o te whakaminenga o Īharaira – he whenua pai tēnā mō ngā kāhui, he kāhui anō hoki a āu pononga." 5 I mea anō rātou, "Mehemea e manakohia ana mātou i tōu aroaro, me hōmai tēnei whenua hei kāinga mō āu pononga; kaua mātou e meatia kia whiti i Horano."
6 Nā, ka mea a Mohi ki ngā tama a Kara rātou ko ngā tama a Reupena: "Ko ō koutou tēina koia kia haere ki te whawhai, ā, ko koutou kia noho ki konei? 7 He aha koutou i pēhi ai i te ngākau o ngā tama a Īharaira kia kaua e whiti ki te whenua i hōmai e Ihowā ki a rātou? 8 I pēnā anō ō koutou mātua i tāku tononga atu i a rātou i Karehepārenea kia kite i te whenua. 9 I tō rātou haerenga hoki ki runga ki te awaawa o Ehekora, ā, ka kite rātou i te whenua, nā, pēhia ana e rātou ngā ngākau o ngā tama a Īharaira, kia kaua e haere ki te whenua i hōmai nei e Ihowā ki a rātou. 10 Nā, ko te muranga o tō Ihowā riri i taua rā, ā, ka oati ia, ka mea, 11 ‘E kore rawa ngā tāngata i haere mai nei i Īhipa, ngā mea e rua tekau, he maha atu rānei ō rātou tau, e kite i te whenua i oati ai ahau ki a Āperahama, ki a Īhaka, ki a Hākopa; mō rātou kīhai i tino whai i ahau – 12 heoi anō ko Karepe, ko te tama a Iepune Keniti, rāua ko Hohua, te tama a Nunu; mō rāua i tino whai i a Ihowā.’ 13 Nā, ko te muranga o te riri o Ihowā ki a Īharaira, ā, meinga ana rātou kia kōpikopiko i te koraha, e whā tekau ngā tau, ā poto noa taua whakapaparanga i mahi nā i te kino i te tirohanga a Ihowā.
14 "Nā, kua ara ake nā koutou hei whakakapi mō ō koutou mātua, he huanga tāngata hara, hei whakanui atu i te mura o tō Ihowā riri ki a Īharaira. 15 Nō te mea ki te tahuri kē koutou, ā, kāhore e whai i a ia, ka waiho anō rātou e ia i te koraha; ā, mā koutou ka ngaro ai tēnei iwi katoa."
16 Nā, ka whakatata rātou ki a ia, ka mea: "Ka hangā e mātou he taiepa hipi ki konei mō ā mātou kararehe, me ētahi pā mō ā mātou tamariki. 17 Ko mātou ia ka haere me ā mātou patu i mua i ngā tama a Īharaira, kia kawea rā anō rātou e mātou ki te wāhi mō rātou; ā, me noho ā mātou tamariki ki ngā pā e whai taiepa ana, he wehi hoki i ngā tāngata o tēnei whenua. 18 E kore mātou e hoki ki ō mātou whare, kia riro rā anō tōna kāinga i tēnei, i tēnei o ngā tama a Īharaira. 19 E kore hoki mātou e tū tahi me rātou i te kāinga i tāwāhi o Horano, i tua atu rānei; nō te mea ka riro mai he kāinga mō mātou i tēnei taha o Horano, i te taha ki te rāwhiti."
20 Nā, ka mea a Mohi ki a rātou: "Ki te meatia tēnei mea e koutou – ki te haere koutou me ā koutou patu i te aroaro o Ihowā ki te whawhai, 21 ki te whiti katoa hoki koutou i Horano me ā koutou patu i te aroaro o Ihowā, kia peia rā anō e ia ōna hoariri i mua i a ia, 22 ā, ka taea te whenua i te aroaro o Ihowā – kātahi koutou ka hoki, ā, ka harakore ki te aroaro o Ihowā, ki te aroaro anō hoki o Īharaira; ā, mō koutou tēnei whenua hei nohoanga i te aroaro o Ihowā.
23 "Tēnā ia, ka kore koutou e pēnā, nanā, kua hara koutou ki a Ihowā; ā, kia mōhio koutou, e hopukia anō koutou e tō koutou hara. 24 Hangā ngā pā mō ā koutou tamariki, me ngā taiepa mō ā koutou hipi; meatia anō hoki te mea i puta mai i ō koutou māngai."
25 Nā, ka kōrero ngā tama a Kara rātou ko ngā tama a Reupena ki a Mohi, ka mea, "Ka pēnā āu pononga me tā tōku ariki i whakahau ai. 26 Ko reira ā mātou tamariki, ā mātou wāhine, ā mātou kāhui, me ā mātou kararehe katoa, ko ngā pā o Kireara. 27 Ko āu pononga ia me whiti katoa atu, rite rawa i te patu mō te pakanga, whawhai ai i te aroaro o Ihowā; me pērā me tā tōku ariki i kī ai."
28 Nā, ka whakahaua te tikanga mō rātou e Mohi ki a Ereātara tohunga, rātou ko Hohua tama a Nunu, ko ngā ariki hoki o ngā whare o ngā mātua o ngā iwi o ngā tama a Īharaira. 29 Ā, ka mea a Mohi ki a rātou, "Ki te whiti katoa atu i roto i a koutou ngā tama a Kara i Horano, rātou ko ngā tama a Reupena, me ā rātou patu anō, whawhai ai i te aroaro o Ihowā, ā, ka taea te whenua i tō koutou aroaro; nā, me hoatu e koutou te whenua o Kireara kia puritia e rātou; 30 ki te kāhore ia rātou e whiti tahi i a koutou, me ā rātou patu, nā, tēnā he wāhi hei puritanga mā rātou i roto i a koutou i te whenua o Kanaana."
31 Nā, ka whakautua e ngā tama a Kara rātou ko ngā tama a Reupena, ka mea, "Ka rite tonu tā mātou e mea ai ki tā Ihowā i kōrero mai ai ki āu pononga. 32 Me whiti mātou me ā mātou patu i te aroaro o Ihowā ki te whenua o Kanaana, ā, hei puritanga mā mātou tō mātou kāinga i tēnei taha o Horano."
33 Nā, ka hōmai e Mohi ki a rātou, ki ngā tama a Kara, ki ngā tama a Reupena rātou ko tētahi tānga o te iwi o Mānahi tama a Hōhepa te kīngitanga o Hihona kīngi o ngā Amori, me te kīngitanga o Oka kīngi o Pahana, te whenua me ōna pā i roto i ō rātou rohe, arā ngā pā o te whenua ā tawhio noa.
34 Nā, ka hangā e ngā tama a Kara a Ripono, a Ataroto, a Aroere, 35 me Ateroto Hopana, me Iatere, me Iokopeha, 36 me Petenimira, me Peteharana; he pā taiepa, me ngā taiepa mō ngā hipi. 37 Ā, nā ngā tama a Reupena i hanga a Hehepona, a Ereare, a Kiriataima, 38 a Nepo, a Paara-Meono, (i whakaputaia kētia hoki ngā ingoa) me Hipima. I huaina anō hoki e rātou he ingoa kē ki ngā pā i hangā e rātou.
39 Ā, i haere atu ngā tama a Makiri tama a Mānahi ki Kireara, ā, tangohia ana e ia, peia ana hoki te Amori i reira. 40 Ā, i hoatu e Mohi a Kireara ki a Makiri tama a Mānahi; ā, noho ana ia i reira. 41 Ā, i haere a Haira tama a Mānahi, ā, tangohia ana e ia ngā pā o reira, ā, huaina iho e ia, ko Hawotohaira. 42 Ā, i haere a Nopaha, ā, tangohia ana e ia a Kenata, me ōna pā ririki, ā, huaina iho ki tōna ingoa, ki a Nopaha.