Focul Domnului
1 PoporulDeut. 9:22. a cârtit în gura mare împotriva Domnului, zicând că-i merge rău. Când a auzit, Domnul S-a mâniatPs. 78:21.. S-a aprinsLev. 10:2. Cap. 16:35.2 Împ. 1:12.Ps. 106:18. între ei focul Domnului și a mistuit o parte din marginea taberei. 2 Poporul a strigat către Moise. Moise s-a rugatIac. 5:16. Domnului, și focul s-a stins. 3 Locului aceluia i-au pus numele Tabeera (Ardere), pentru că se aprinsese focul Domnului printre ei.
Prepelițele
4 AdunăturiiExod 12:38. de oameni care se aflau în mijlocul lui Israel i-a venit poftă, ba chiar și copiii lui Israel au început să plângă și să zică: „CinePs. 78:18;106:14.1 Cor. 10:6. ne va da carne să mâncăm? 5 Ne aducemExod 10:3. aminte de peștii pe care-i mâncam în Egipt și care nu ne costau nimic, de castraveți, de pepeni, de praji, de ceapă și de usturoi. 6 Acum ni s-a uscatCap. 21:5. sufletul: nu mai este nimic! Ochii noștri nu văd decât mana aceasta." 7 ManaExod 16:14,31. semăna cu grăuntele de coriandru și la vedere era ca bedelionulGen. 2:12.. 8 Poporul se risipea și o strângea, o măcina la râșniță sau o pisa într-o piuă; o fierbea în oală și făcea turte din ea. Mana avea gustulExod 16:31. unei turte făcute cu untdelemn. 9 Când cădea rouaExod 16:13,14. noaptea în tabără, cădea și mana. 10 Moise a auzit pe popor plângând, fiecare în familia lui și la ușa cortului lui. MâniaPs. 78:21. Domnului s-a aprins cu tărie. Moise s-a întristat 11 și a zisDeut. 1:12. Domnului: „Pentru ce mâhnești Tu pe robul Tău și pentru ce n-am căpătat eu trecere înaintea Ta, de ai pus peste mine sarcina acestui popor întreg? 12 Oare eu am zămislit pe poporul acesta? Oare eu l-am născut, ca să-mi zici: ‘Poartă-lIs. 40:11. la sânul tău, cum poartă doicaIs. 49:23.1 Tes. 2:7. pe copil, până în țara pe care ai juratGen. 26:3;50:24.Exod 13:5. părinților lui că i-o vei da’? 13 De undeMat. 15:33.Marcu 8:4. să iau carne, ca să dau la tot poporul acesta? Căci ei plâng la mine, zicând: ‘Dă-ne carne ca să mâncăm!’ 14 EuExod 18:18. singur nu pot să port pe tot poporul acesta, căci este prea greu pentru mine. 15 Decât să Te porți așa cu mine, mai bine omoară-mă1 Împ. 19:4.Iona 4:3., Te rog, dacă mai am vreo trecere înaintea Ta, ca să nu-mi mai vădŢef. 3:15. nenorocirea." 16 Domnul a zis lui Moise: „Adună la Mine șaptezeciExod 24:1,9. de bărbați, dintre bătrânii lui Israel, din cei pe care-i cunoști ca bătrâni ai poporului și cu putereDeut. 16:18. asupra lor; adu-i la cortul întâlnirii și să se înfățișeze acolo împreună cu tine. 17 EuVers. 25.Gen. 11:5.Gen. 18:21.Exod 19:20. Mă voi coborî și îți voi vorbi acolo; voi lua din duhul1 Sam. 10:6.2 Împ. 2:15.Neem. 9:20.Is. 44:3.Ioel 2:28. care este peste tine și-l voi pune peste ei, ca să poarte împreună cu tine sarcina poporului și să n-o porți tu singur. 18 Să spui poporului: ‘Sfințiți-văExod 19:10. pentru mâine și aveți să mâncați carne, fiindcă ați plâns înExod 16:7. auzul Domnului și ați zis: «Cine ne va da carne să mâncăm? Căci noiVers. 5.Fapte 7:39. o duceam bine în Egipt!» Domnul vă va da carne și veți mânca. 19 Aveți să mâncați carne nu o zi, nici două zile, nici cinci zile, nici zece zile, nici douăzeci de zile, 20 ci o lunăPs. 78:29;106:15. întreagă, până vă va ieși pe nări și vă veți scârbi de ea, pentru că n-ați ascultat de Domnul care este în mijlocul vostru și pentru că ați plâns înaintea Lui, zicând: «Pentru ceCap. 21:5. am ieșit noi oare din Egipt?»’" 21 Moise a zis: „Șase sute de mii de oameni care merg pe jos alcătuiesc poporul în mijloculGen. 12:2.Exod 12:37;38:26. Cap. 1:46. căruia sunt eu, și Tu zici: ‘Le voi da carne și vor mânca o lună întreagă!’ 22 Putem tăia2 Împ. 7:2.Mat. 15:33.Marcu 8:4.Ioan 6:7,9. oare atâtea oi și atâția boi, ca să ajungă? Sau nu cumva avem să prindem toți peștii mării, ca să le ajungă?" 23 Domnul a răspuns lui Moise: „Nu cumvaIs. 50:2;59:1. s-a scurtat oare mâna Domnului? Vei vedea acum dacă ceea ce ți-am spus se vaCap. 23:19.Ezec. 12:25;24:14. întâmpla sau nu." 24 Moise a ieșit și a spus poporului cuvintele Domnului. A adunatVers. 16. șaptezeci de bărbați din bătrânii poporului și i-a pus în jurul cortului. 25 Domnul S-a coborâtVers. 17. Cap. 12:5. în nor și a vorbit lui Moise; a luat din duhul care era peste el și l-a pus peste cei șaptezeci de bătrâni. Și de îndată ce duhul s-a așezat2 Împ. 2:15. peste ei, au început să prorocească1 Sam. 10:5,6,10;19:20,21,23.Ioel 2:28.Fapte 2:17,18.1 Cor. 14:1., dar după aceea n-au mai prorocit. 26 Doi oameni, unul numit Eldad și altul Medad, rămăseseră în tabără, și duhul s-a așezat și peste ei, căci erau dintre cei scriși, măcar că nu1 Sam. 20:26.Ier. 36:5. se duseseră la cort. Și au început să prorocească și ei în tabără. 27 Un tânăr a alergat și a dat de știre lui Moise, zicând: „Eldad și Medad prorocesc în tabără." 28 Și Iosua, fiul lui Nun, care slujea lui Moise din tinerețea lui, a luat cuvântul și a zis: „Domnule MoiseMarcu 9:38.Luca 9:49.Ioan 3:26., oprește-i." 29 Moise i-a răspuns: „Ești gelos pentru mine? Să dea Dumnezeu1 Cor. 14:5. ca tot poporul Domnului să fie alcătuit din proroci și Domnul să-Și pună Duhul Lui peste ei!" 30 Apoi Moise s-a întors în tabără, el și bătrânii lui Israel. 31 Domnul a făcut să sufle de peste mare un vântExod 16:13.Ps. 78:26-28;105:40., care a adus prepelițe și le-a răspândit peste tabără cale cam de o zi într-o parte și cale cam de o zi de cealaltă parte în jurul taberei. Aveau o înălțime de aproape doi coți de la fața pământului. 32 În tot timpul zilei aceleia și toată noaptea și toată ziua următoare, poporul s-a sculat și a strâns prepelițe; cel ce strânsese cel mai puțin avea zece omeri. Ei și le-au întins în jurul taberei. 33 Pe când carneaPs. 78:30,31. era încă în dinții lor, fără să fie mestecată, Domnul S-a aprins de mânie împotriva poporului și Domnul a lovit poporul cu o urgie foarte mare. 34 Au pus locului aceluia numele Chibrot-Hataava (Mormintele lăcomiei), pentru că acolo au îngropat pe poporul apucat de poftă. 35 De la Chibrot-Hataava, poporul a plecatCap. 33:17. la Hațerot și s-a oprit la Hațerot.
Te Amuamu i roto i te Koraha
1 Ā, ka tāki amuamu te iwi, ka kōrero kino ki ngā taringa o Ihowā; ā, nō te rongonga o Ihowā, ka mura tōna riri. Ā, ka kā te ahi a Ihowā i roto i a rātou, ā, pau ake te hunga i ngā pito ki waho o te puni. 2 Nā, ka tangi te iwi ki a Mohi; ā, ka īnoi a Mohi ki a Ihowā, nā, ka mate te ahi. 3 Ā, huaina iho te ingoa o tēnā wāhi ko Tapera; nō te kānga hoki o te ahi a Ihowā i roto i a rātou.
4 Nā, ka minamina ngā whakauru i roto i a rātou; me ngā tama hoki a Īharaira i tangi anō, i mea, "Mā wai e hōmai he kikokiko hei kai mā tātou? 5 E mahara ana tātou ki ngā ika i kainga noatia e tātou ki Īhipa; ki ngā kūkamo, ki ngā merengi, ki ngā rīki, ki ngā aniana, me te karika. 6 Ko tēnei ia, kua maroke ō tātou wairua; kāhore rawa nei tētahi mea; kāhore he mea kē hei tirohanga mā tātou ko tēnei mana anake."
7 Nā, ko te rite o te mana kei te pua korianara; ko tōna kara kei te kara teriuma. 8 I kōpikopiko te iwi ki te kohi, ā, hurihia ana e rātou ki ngā mira, i tukia rānei ki te kumete, ā, tunua ana e rātou ki te kōhua, hangā ana hoki hei keke; ko tōna reka kei tō te hinu hou. 9 Ā, i te taunga iho o te haunui ki te puni i te pō, i tau anō te mana ki runga.
10 Ā, i rongo a Mohi i te iwi e tangi ana, puta noa i ō rātou hapū, tēnei, tēnei, i te whatitoka o tōna tēneti; ā, he nui te muranga o te riri o Ihowā; ā, i kino hoki ki tā Mohi. 11 Nā, ka mea a Mohi ki a Ihowā, "He aha koe i whakatupu kino ai i tāu pononga? He aha ahau tē manakohia ai e koe, i whakawahā ai e koe tēnei iwi katoa ki ahau? 12 He uri ianei nōku tēnei iwi katoa? I whānau rānei rātou i ahau, i mea ai koe ki ahau, ‘Hikitia ki tōu uma, kia rite ki tā te matua atawhai, ki tāna hiki i te pōtiki,’ ki te whenua i oatitia e koe ki ō rātou mātua? 13 Nō hea aku kikokiko hei hoatutanga māku ki tēnei iwi katoa? E tangi mai ana hoki rātou ki ahau, e mea mai ana, ‘Hōmai he kikokiko ki a mātou hei kai mā mātou.’ 14 E kore tēnei iwi katoa e taea e ahau anake te waha, he taimaha rawa māku. 15 Ā, ki te pēnei tāu mahi ki ahau, tēnā, whakamatea rawatia ahau, ki te mea kua manakohia mai ahau e koe; kaua hoki ahau e kite i te hē mōku."
Ngā Kaumātua Tokowhitu Tekau
16 Nā, ka mea a Ihowā ki a Mohi: "Huihuia mai ki ahau kia whitu tekau o ngā kaumātua o Īharaira, āu i mōhio ai he kaumātua nō te iwi, he rangatira nō rātou; me kawe mai rātou ki te tapenākara o te whakaminenga, me tū tahi koutou ki reira. 17 Ā, māku e haere iho, e kōrero ki a koe ki reira; me tango anō e ahau tētahi wāhi o te wairua i runga i a koe, ka hoatu ki runga ki a rātou; ā, ko rātou hei hoa mōu ki te waha i te pīkaunga, arā i te iwi; kei waha e koe anake.
18 "Me kī atu hoki e koe ki te iwi: ‘Whakatapu i a koutou mō āpōpō, ā, ka kai kikokiko koutou. Kua tangi nā hoki koutou ki ngā taringa o Ihowā, kua mea, "Mā wai e hōmai he kikokiko hei kai mā mātou? He pai hoki ngā mea i a mātou i Īhipa." Mō reira ka hōmai e Ihowā he kikokiko ki a koutou, ā, ka kai koutou. 19 E kore e kotahi te rā e kai ai koutou, e kore anō hoki e rua ngā rā, e kore e rima ngā rā, e kore e tekau ngā rā, e kore e rua tekau ngā rā; 20 engari, kia pau te marama, ā, puta noa i ō koutou ihu, ā, ngaruru iho koutou. Mō koutou i whakahāwea ki a Ihowā e noho nei i waenganui i a koutou, i tangi hoki ki tōna aroaro, i mea, "He aha tātou i haere mai ai i Īhipa?" ’
21 "Ko te iwi kei roto nei ahau i a rātou e ono rau mano, he hunga haere raro, ā, kua mea mai nei koe, ‘Ka hoatu e ahau he kikokiko ki a rātou, ā, kia kotahi tino marama e kai ai rātou.’ 22 Me patu rānei ngā hipi me ngā kau mā rātou, kia rato ai rātou? Me kohi mai rānei ngā ika katoa o te moana mā rātou, kia rato ai rātou?"
23 Anō rā ko Ihowā ki a Mohi, "Kua mutua rānei te ringa o Ihowā? Ka kite koe āianei he pono rānei tāku kupu ki a koe, kāhore rānei."
24 Nā, ka puta a Mohi ki waho, ā, kōrerotia ana e ia ngā kupu a Ihowā ki te iwi, ā, huihuia ana e ia e whitu tekau o ngā kaumātua o te iwi, ā, whakatūria ana ki tētahi taha, ki tētahi taha o te tapenākara. 25 Nā, ko te hekenga iho o Ihowā i roto i te kapua, ko te kōrerotanga hoki ki a ia, nā, ka tangohia e ia tētahi wāhi o te wairua i runga i a ia, ā, hoatu ana ki ngā kaumātua e whitu tekau. Ā, i te taunga iho o te wairua ki a rātou, ka poropiti rātou, ā, kore ake i pērā i muri.
26 Ā, tokorua i mahue ki te puni, ko Ererara te ingoa o tētahi, ko Merara te ingoa o tētahi. Nā, ko te taunga iho o te wairua ki runga ki a rāua; nō te hunga hoki rāua i tuhituhia, otiia kīhai i haere ki te tapenākara; nā, ka poropiti rāua i roto i te puni. 27 Nā, ka oma tētahi taitama ki te kōrero ki a Mohi, ā, ka mea, "Kei te poropiti a Ererara rāua ko Merara i roto i te puni."
28 Nā, ko te ohonga o te tangata a Mohi, o Hohua tama a Nunu, ko tētahi hoki ia o āna taitamariki, ka mea, "E tōku ariki, e Mohi, rīria rāua."
29 Anō rā ko Mohi ki a ia, "He whakaaro ki ahau i hae ai koe? He oranga ngākau rā me i poropiti katoa te iwi o Ihowā, me i tukua iho hoki e Ihowā tōna wairua ki a rātou." 30 Nā, ka haere a Mohi ki roto ki te puni, ā, ia me ngā kaumātua o Īharaira.
Ngā Koitareke
31 Nā, ka puta he hau i a Ihowā, ā, kawea ana mai ngā koitareke i te moana, kua makā ki te taha o te puni, kia kotahi pea te rā e haere ai i tētahi taha, kia kotahi pea hoki te rā e haere ai i tērā taha, ā tawhio noa te puni, me te mea ānō e rua whatīanga te teitei i runga i te mata o te whenua. 32 Nā, ka tū te iwi ā pau katoa taua rā, taua pō katoa hoki, me te rā katoa hoki i te aonga ake, ki te kohikohi i ngā koitareke; kotahi tekau ngā homa a te tangata nāna te kohinga iti. Ā, horahorangia noatia atu ana e rātou hei kai mā rātou, ā tawhio noa te puni. 33 Ā, i te mea kei ō rātou niho anō te kikokiko, i te mea kāhore anō i ngaua noatia, nā, ka mura te riri o Ihowā ki te iwi, ā, whiua ana te iwi e Ihowā ki tētahi whiu nui rawa atu. 34 Nā, huaina iho e ia te ingoa o taua wāhi ko Kipiroto Hataawa; nō te mea i tanumia e rātou ki reira te hunga i minamina.
35 Nā, ka tūria atu e te iwi i Kipiroto Hataawa ki Hateroto; ā, noho ana i Hateroto.