Izgonirea celor necurați
1 Domnul a vorbit lui Moise și a zis: 2 „Poruncește copiilor lui Israel să izgonească din tabără pe orice leprosLev. 13:3,46. Cap. 12:14. și pe oricine are o lepădareLev. 15:2. de sămânță sau este întinat prin atingerea deLev. 21:1. Cap. 9:6,10;19:11,13; 31:19. un mort. 3 Fie bărbați, fie femei, să-i scoateți din tabără; să-i scoateți afară, ca să nu spurce tabăra în mijloculLev. 26:11,12.2 Cor. 6:16. căreia Îmi am Eu locuința." 4 Copiii lui Israel au făcut așa și i-au scos afară din tabără; cum poruncise lui Moise Domnul, așa au făcut copiii lui Israel.
Despăgubirea pentru furt
5 Domnul a vorbit lui Moise și a zis: 6 „Spune copiilor lui Israel: ‘CândLev. 6:2,3. un bărbat sau o femeie va păcătui împotriva aproapelui său, făcând o călcare de lege față de Domnul, și se va face astfel vinovat, 7 să-șiLev. 5:5;26:40.Ios. 7:19. mărturisească păcatul și să dea înapoi în întregimeLev. 6:5. prețul lucrului câștigat prin mijloace necinstite, adăugând a cincea parte; să-l dea aceluia față de care s-a făcut vinovat. 8 Dacă nu este nimeni care să aibă drept să ia înapoi lucrul câștigat prin mijloace necinstite, lucrul acela să se întoarcă la Domnul, la preot, afară de berbeculLev. 6:6,7;7:7. adus ca jertfă de ispășire cu care se va face ispășire pentru cel vinovat. 9 Orice darExod 29:28.Lev. 6:17,18,26;7:6,7,9,10,14. Cap. 18:8,9,19.Deut. 18:3,4.Ezec. 44:29,30. ridicat din lucrurile închinate Domnului de copiii lui Israel să fie al preotului căruia îi sunt aduse. 10 Lucrurile închinate Domnului vor fi ale preotului: tot ce i se va da preotului alLev. 10:13. lui să fie.’"
Apa de gelozie
11 Domnul a vorbit lui Moise și a zis: 12 „Vorbește copiilor lui Israel și spune-le: ‘Dacă păcătuiește nevasta cuiva față de bărbatul ei și-i este necredincioasă; 13 dacă altul seLev. 18:20. culcă cu ea și lucrul este ascuns de bărbatul ei; dacă ea s-a pângărit în ascuns, fără să fie vreun martor împotriva ei și fără să fie prinsă asupra faptului; 14 și dacă bărbatul este apucat de un duh de gelozie și are bănuieli asupra nevestei lui, care s-a pângărit, sau dacă este cuprins de un duh de gelozie și are bănuieli asupra nevestei lui, care nu s-a pângărit, 15 omul acela să-și aducă nevasta la preot și, ca dar de mâncare pentru ea, să aducă a zecea parte dintr-o efă de floare de făină de orz; să nu toarne untdelemn pe ea și să nu pună tămâie pe ea, căci acesta este un dar de mâncare adus pentru gelozie, un dar de descoperire, care descoperă1 Împ. 17:18.Ezec. 29:16. o fărădelege. 16 Preotul s-o apropie și s-o pună să stea în picioare înaintea Domnului. 17 Preotul să ia apă sfântă într-un vas de pământ, să ia țărână de pe podeaua cortului și s-o pună în apă. 18 Preotul să pună pe femeie să stea în picioare înaintea Domnului, să descopere capul femeii și să-i pună în mâini darul de mâncare adus pentru descoperire, darul de mâncare adus pentru gelozie; preotul să aibă în mână apele amare aducătoare de blestem. 19 Preotul să pună pe femeie să jure și să-i zică: «Dacă niciun om nu s-a culcat cu tine și dacă, fiind sub puterea bărbatului tău, nu te-ai abătut de la el ca să te pângărești cu altul, să nu-ți facă niciun rău aceste ape amare aducătoare de blestem! 20 Dar dacă, fiind sub puterea bărbatului tău, te-ai abătut de la el și te-ai pângărit și dacă un alt om decât bărbatul tău s-a culcat cu tine», 21 și preotulIos. 6:26.1 Sam. 14:24.Neem. 10:29. să pună pe femeie să jure cu un jurământ de blestem și să-i zică: «Domnul săIer. 29:22. te facă să ajungi de blestem și de urgie în mijlocul poporului tău, făcând să ți se usuce coapsa și să ți se umfle pântecele, 22 și apele acestea aducătoare de blestem să intrePs. 109:18. în măruntaiele tale, ca să facă să ți se umfle pântecele și să ți se usuce coapsa!» ȘiDeut. 27:15. femeia să zică: «Amin! Amin!» 23 Preotul să scrie blestemele acestea într-o carte, apoi să le șteargă cu apele cele amare. 24 Și să dea femeii să bea apele amare aducătoare de blestem, și apele aducătoare de blestem vor intra în ea și-i vor pricinui amărăciunea. 25 Preotul să ia din mâinile femeii darul de mâncare adus pentru gelozie, să legeneLev. 8:27. darul într-o parte și într-alta înaintea Domnului și să-l aducă pe altar. 26 ApoiLev. 2:2,9. preotul să ia un pumn din darul acesta, ca aducere aminte, și să-l ardă pe altar. După aceea, să dea femeii să bea apele. 27 După ce îi va da să bea apele, dacă ea s-a pângărit și a fost necredincioasă bărbatului ei, apele aducătoare de blestem vor intra în ea și-i vor pricinui amărăciunea; pântecele i se va umfla, coapsa i se va usca, și femeia aceasta va fi de blestemDeut. 28:37.Ps. 83:9,11.Ier. 24:9;29:18,22;42:18.Zah. 8:13. în mijlocul poporului ei. 28 Dar, dacă femeia nu s-a pângărit și este curată, va rămâne neatinsă și va avea copii. 29 Aceasta este legea asupra geloziei, pentru împrejurarea când o femeie care este sub puterea bărbatului ei se abateVers. 19. și se pângărește 30 și pentru împrejurarea când un bărbat, apucat de un duh de gelozie, are bănuieli asupra nevestei lui: preotul s-o pună să stea în picioare înaintea Domnului și să-i facă întocmai după legea aceasta. 31 Bărbatul va fi scutit de vină, dar femeia aceea își va luaLev. 20:17,19,20. pedeapsa nelegiuirii ei.’"
Ngā Tāngata Poke
1 I kōrero anō a Ihowā ki a Mohi, i mea, 2 "Whakahaua ngā tama a Īharaira kia motuhia kētia atu ngā repera katoa i roto i te puni, ngā tāngata katoa e rere ana te pirau, me ngā tāngata katoa e poke ana i te tūpāpaku. 3 Ko te tāne, ko te wahine, me ngare atu, me ngare e koutou ki waho o te puni; kei poke i a rātou ō rātou puni e nohoia nei e ahau." 4 Nā, pērātia ana e ngā tama a Īharaira, ā, motuhia kētia ana rātou i roto i te puni; rite tonu ki tā Ihowā i kōrero ai ki a Mohi tā ngā tama a Īharaira i mea ai.
Te Whāki me te Utunga
5 I kōrero anō a Ihowā ki a Mohi, i mea: 6 "Mea atu ki ngā tama a Īharaira: Ki te mahia e te tangata, e te wahine rānei, tētahi mea e hara ai te tangata, hei mahi i te kino ki a Ihowā, ā, ka hē taua wairua; 7 nā, me whāki tō rātou hara i hara ai. Me whakahoki e ia te mea i hē ai ia, te tino mea, me tāpiri anō ki tōna whakarima, ka hoatu ai ki te tangata i hara nei ia ki a ia. 8 Otiia ki te kāhore he whanaunga o taua tangata hei hoatutanga mō te utu, me hoatu te utu mō te hara ki a Ihowā, arā ki te tohunga; hei tāpiri mō te hipi whakamārie hei whakamārie mōna. 9 Nā, ko ngā whakahere hapahapai katoa o ngā mea tapu katoa a ngā tama a Īharaira, e kawea ana ki te tohunga, māna ērā. 10 Māna ake ngā mea tapu a te tangata; ko tā te tangata e hoatu ai ki te tohunga, māna tēnā."
E Pā ana ki te Wahine Pūremu
11 I kōrero anō a Ihowā ki a Mohi, i mea, 12 "Kōrero ki ngā tama a Īharaira, mea atu ki a rātou: Ki te peka kē te wahine a tētahi tangata, ā, ka hara ki a ia, 13 ā, ka takoto, ka pūremu tētahi ki a ia, ā, ka ngaro i ngā kanohi o tāna tahu, ka huna, ā, ka poke te wahine, kāhore anō hoki he kaiwhakaatu mō tōna hē, kāhore anō ia i mau rawa. 14 Ā, ka tau ki a ia te wairua hae, ā, ka hae ia ki tāna wahine, ā, ka poke te wahine. Ki te tau rānei ki a ia te wairua hae, ā, ka hae ia ki tāna wahine kīhai nei i poke; 15 kātahi ka kawe taua tangata i tāna wahine ki te tohunga, me kawe anō e ia tā te wahine whakahere hei mea mōna, te whakatekau epa parāoa pārei. Kaua he hinu e ringihia ki runga, kaua anō he parakihe e hoatu ki runga; he whakahere totokore hoki mō te hae, he whakahere whakamahara, hei whakamahara ki te kino.
16 "Nā, ka nekehia mai ia e te tohunga, ā, ka whakatūria ki te aroaro o Ihowā. 17 Ā, ka mau te tohunga ki te wai tapu i te oko oneone; ka mau anō te tohunga ki tētahi wāhi o te puehu o te papa o te tapenākara, ka maka ai ki te wai. 18 Nā, ka whakatūria e te tohunga te wahine ki te aroaro o Ihowā, ā, ka tuku ngā makawe o te wahine kia mahora noa, ka hoatu ai i te whakahere whakamahara ki ōna ringa, arā i te whakahere totokore mō te hae. Hei te ringa ia o te tohunga te wai kawa e tau ai te kanga. 19 Nā, ka whakaoati te tohunga i a ia, ā, ka mea ki te wahine, ‘Ki te mea kāhore anō tētahi tangata i takoto ki a koe, ki te kāhore anō hoki koe i peka atu, i poke, i te mea i raro koe i tāu tāne, kia ora koe i tēnei wai kawa e tau ai te kanga. 20 Ki te mea ia kua peka kē koe, i te mea i raro koe i tāu tāne, ā, kua poke koe, ā, kua takoto ki a koe tētahi tangata ehara nei i te tāne nāu,’ 21 – kātahi ka whakaoati te tohunga i te wahine ki te oati kanga, ā, ka mea te tohunga ki te wahine – ‘mā Ihowā koe e mea hei kanga, hei oati i roto i tōu iwi, ina mea a Ihowā kia pirau tōu hūhā, kia pupuhi hoki tōu puku; 22 ā, ka tae ki roto ki ōu whēkau tēnei wai e tau ai te kanga, e pupuhi ai tōu puku, e pirau ai tōu hūhā.’
"Me kī te wahine, ‘Āmine, Āmine.’
23 "Ā, me tuhituhi ēnei kanga e te tohunga ki te pukapuka, ka horoi atu anō e ia ki roto ki te wai kawa. 24 Nā, ka whakainumia e ia te wahine ki te wai kawa e tau ai te kanga, ā, ka tae te wai e tau ai te kanga ki roto ki a ia, ka kawa.
25 "Me tango hoki e te tohunga te whakahere mō te hae i te ringa o te wahine, ā, ka poipoia te whakahere ki te aroaro o Ihowā, ka whakaherea ki runga ki te āta. 26 Nā, ka aohia e te tohunga tētahi wāhi o te whakahere, kia kī te ringa, ko tōna whakamaharatanga hoki, ā, ka tahuna ki runga ki te āta, ā muri iho ka whakainumia te wahine ki te wai. 27 Ā, ka oti ia te whakainu ki te wai, nā, ki te mea kua poke ia, kua hara ki tāna tahu, nā, ka tae ki roto ki a ia te wai e tau ai te kanga, ka kawa, ā, ka pupuhi tōna puku, ka pirau hoki tōna hūhā. Ā, hei mea kanga tēnā wahine i roto i tōna iwi. 28 Ā, ki te mea kīhai i poke te wahine, ā, e mā ana; nā, ka ora, ā, ka whai tamariki.
29 "Ko te ture tēnei mō ngā hae, mehemea te wahine, kei raro nei ia i tāna tāne, ka peka kē, ā, ka poke; 30 ina tau iho rānei te wairua hae ki tētahi, ā, ka hae ia ki tāna wahine. Nā, me whakatū taua wahine e ia ki te aroaro o Ihowā; nā, ka mahia e te tohunga tēnei ture katoa ki a ia. 31 Nā, ka kore he hē mō te tangata, ā, ka waha e taua wahine tōna kino."