Números 21

Israeliții în luptă cu canaaniții

1 Împăratul Aradului, un canaanit care locuia la miazăzi, a auzitCap. 33:40.Jud. 1:16. că Israel vine pe drumul Atarim. El s-a luptat împotriva lui Israel și a luat mai mulți prinși de război. 2 AtunciGen. 28:20.Jud. 11:30. Israel a făcut Domnului o juruință și a zis: „Dacă vei da pe poporul acesta în mâinile mele, îi voi nimici cu desăvârșire cetățile." 3 Domnul a auzit glasul lui Israel și a dat pe canaaniți în mâinile lui. Israeliții i-au nimicit cu desăvârșire, pe ei și cetățile lor, și locul acela l-au numit Horma (Nimicire deplină).

Șerpii înfocați

4 AuCap. 20:22;33:41. plecat de la muntele Hor pe drumul care duce spre Marea Roșie, ca săJud. 11:18. ocolească țara Edomului. Poporul și-a pierdut răbdarea pe drum 5 și a vorbitPs. 78:19. împotriva lui Dumnezeu și împotriva lui Moise: „PentruExod 16:3;17:3. ce ne-ați scos din Egipt ca să murim în pustie? Căci nu este nici pâine, nici apă și ni s-a scârbitCap. 11:6. sufletul de această hrană proastă." 6 Atunci, Domnul1 Cor. 10:9. a trimis împotriva poporului nișteDeut. 8:15. șerpi înfocați, care au mușcat poporul, așa încât au murit mulți oameni în Israel. 7 PoporulPs. 78:34. a venit la Moise și a zis: „AmVers. 5. păcătuit, căci am vorbit împotriva Domnului și împotriva ta. Roagă-teExod 8:8,28.1 Sam. 12:19.1 Împ. 13:6.Fapte 8:24. Domnului ca să depărteze de la noi acești șerpi." Moise s-a rugat pentru popor. 8 Domnul a zis lui Moise: „Fă-ți un șarpe înfocat și spânzură-l de o prăjină; oricine este mușcat și va privi spre el va trăi." 9 Moise2 Împ. 18:4.Ioan 3:14,15. a făcut un șarpe de aramă și l-a pus într-o prăjină și oricine era mușcat de un șarpe și privea spre șarpele de aramă trăia.

Alte călătorii ale israeliților

10 Copiii lui Israel au plecat și auCap. 33:43. tăbărât la Obot. 11 Au plecatCap. 33:44. din Obot și au tăbărâtDeut. 2:13. la Iie-Abarim, în pustia din fața Moabului, spre răsăritul soarelui. 12 De acolo au plecat și au tăbărât în valea Zered. 13 De acolo au plecat și au tăbărât dincolo de Arnon, care curge prin pustie, ieșind din ținutul amoriților, căci ArnonulCap. 22:36.Jud. 11:18. face hotarul Moabului, între Moab și amoriți.

14 De aceea se zice în Cartea Războaielor Domnului:

„Vaheb în Sufa,

Șuvoaiele Arnonului

15 Și scurgerile șuvoaielor

Care se întind înspre Ar și se atingDeut. 2:18,29. cu hotarul lui Moab."

16 De acolo s-au dusJud. 9:21. la Beer (Fântână). La această fântână, Domnul a zis lui Moise: „Strânge poporul și le voi da apă."

17 Atunci a cântatExod 15:1.Ps. 105:2;106:12. Israel cântarea aceasta:

„Țâșnește, fântână! Cântați în cinstea ei!

18 Fântâna pe care au săpat-o căpeteniile,

Pe care au săpat-o mai-marii poporului,

Cu toiagul de cârmuireIs. 33:22., cu toiegele lor!"

Din pustia aceasta s-au dus la Matana; 19 din Matana, la Nahaliel; din Nahaliel, la Bamot; 20 din Bamot, la valea din câmpia Moabului, în vârful muntelui Pisga, care caută spreCap. 23:28. pustie.

Sihon și Og

21 IsraelDeut. 2:26,27.Jud. 11:19. a trimis soli la Sihon, împăratul amoriților, ca să-i spună: 22 „Lasă-măCap. 20:17. să trec prin țara ta; nu vom intra nici în ogoare, nici în vii și nu vom bea apă din fântâni; vom ține drumul împărătesc, până vom trece de ținutul tău." 23 SihonDeut. 29:7. n-a îngăduit lui Israel să treacă prin ținutul lui. Sihon a strâns tot poporul și a ieșit înaintea lui Israel, în pustie. A venit la IahațDeut. 2:32.Jud. 11:20. și s-a luptat împotriva lui Israel. 24 IsraelDeut. 2:33;29:7.Ios. 12:1,2;24:8.Neem. 9:22.Ps. 135:10,11;136:19.Amos 2:9. l-a bătut cu ascuțișul sabiei și i-a cucerit țara de la Arnon până la Iaboc, până la hotarul copiilor lui Amon, căci hotarul copiilor lui Amon era întărit. 25 Israel a luat toate cetățile acelea și s-a așezat în toate cetățile amoriților, în Hesbon și în toate satele de prin împrejurimi. 26 Căci Hesbonul era cetatea lui Sihon, împăratul amoriților. El pornise cu război împotriva împăratului dinainte al Moabului și-i luase toată țara până la Arnon.

27 De aceea zic poeții:

„Veniți la Hesbon!

Să se zidească din nou și să se întărească cetatea lui Sihon.

28 Căci a ieșitIer. 48:45,46. un foc din Hesbon,

O flacără din cetatea lui Sihon,

Și a mistuit peDeut. 2:9,18.Is. 15:1. Ar-Moab,

Pe locuitorii înălțimilor Arnonului.

29 Vai de tine, Moab!

Ești pierdut, poporul lui Chemoș!Jud. 11:24.1 Împ. 11:7,33.2 Împ. 23:13.Ier. 48:7,13.

El a făcut pe fiii lui fugari,

Și pe fetele lui le-a dat roabe

Lui Sihon, împăratul amoriților.

30 Noi am aruncat cu săgețile asupra lor:

Din Hesbon până laIer. 48:18,22. Dibon totul este nimicit;

Am pustiit până la Nofah,

Care se întinde până laIs. 15:2. Medeba."

31 Israel s-a așezat astfel în țara amoriților. 32 Moise a trimis să iscodească IaezerulCap. 32:1.Ier. 48:32.. Au luat satele care țineau de el și au izgonit pe amoriții care erau în ele. 33 Au schimbat apoi drumul și s-au suit pe drumul care duce la Basan. OgDeut. 3:1;29:7., împăratul Basanului, le-a ieșit înainte cu tot poporul lui, ca să lupte împotriva lor laIos. 13:12. Edrei. 34 Domnul a zis lui Moise: „NuDeut. 3:2. te teme de el, căci îl dau în mâinile tale, pe el și tot poporul lui și toată țara lui; să-iVers. 24.Ps. 135:10,11;136:20. faci cum ai făcut lui Sihon, împăratul amoriților, care locuia la Hesbon." 35 Și ei l-auDeut. 3:3. bătut, pe el și pe fiii lui și tot poporul lui, de n-au lăsat să scape unul măcar, și au pus mâna pe țara lui.

Te Nākahi Parāhi

1 Ā, ka rongo a Kīngi Arara, te Kanaani, i noho nei ki te taha ki te tonga, e haere ana a Īharaira nā te ara o Atarimi; nā, ka tatau ia ki a Īharaira, ā, whakaraua ana ētahi o rātou e ia. 2 Nā, ka puta te kī taurangi a Īharaira ki a Ihowā, ka mea, "Ki te tukua mai e koe tēnei iwi ki tōku ringa ka tino whakangaromia e ahau ō rātou pā." 3 Ā, i whakarongo a Ihowā ki te reo o Īharaira, ā, hōmai ana e ia ngā Kanaani; ā, tino whakangaromia ana rātou me ō rātou pā e rātou; ā, huaina iho te ingoa o taua wāhi ko Horema.

4 Nā, ka tūria atu e rātou i Maunga Horo nā te ara o te Moana Whero ki te taiāwhio i te whenua o Ēroma; ā pōuri noa iho te wairua o te iwi i te ara. 5 Ā, ka whakahē te iwi i te Atua, i a Mohi hoki, "He aha i kawea mai ai mātou ki runga nei i Īhipa kia mate ki te koraha? Kāhore nei hoki he taro, kāhore he wai; ā, e whakarihariha ana tō mātou wairua ki tēnei taro māmā."

6 Nā, ka tukua mai e Ihowā he nākahi tū ā-ahi ki te iwi, ā, ka ngaua te iwi; ā, he tokomaha o Īharaira i mate. 7 Nā, ka haere te iwi ki a Mohi, ka mea, "Kua hara mātou i a mātou i whakahē i a Ihowā, i a koe hoki; īnoi ki a Ihowā kia tangohia atu e ia ngā nākahi i a mātou." Nā, ka īnoi a Mohi mō te iwi.

8 Nā, ka mea a Ihowā ki a Mohi, "Hangā tētahi nākahi tū ā-ahi māu, ka whakanoho ki te pou; nā, mehemea kua ngaua tētahi, ā, ka titiro atu ia ki reira, ka ora." 9 Nā, hangā ana e Mohi te nākahi ki te parāhi, ā, whakanohoia ana ki te pou; nā, mehemea kua ngaua tētahi e te nākahi, ka titiro ia ki te nākahi parāhi, kua ora.

Te Haerenga ki Moapa

10 Nā, ka tūria atu e ngā tama a Īharaira, ā, noho ana i Opoto. 11 Ā, ka tūria atu i Opoto, ā, noho ana i Iteaparimi, i te koraha i te ritenga atu o Moapa, whaka te rāwhiti. 12 Ā, ka haere atu rātou i reira, ā, noho ana i te raorao i Terete. 13 Nā, ka tūria atu i reira, ā, noho ana i tērā taha o Aranona, o tērā i te koraha e puta mai ana i ngā wāhi o ngā Amori; ko Aranona hoki te rohe ki a Moapa, kei waenganui o Moapa, o ngā Amori. 14 Koia i kōrerotia ai i te Pukapuka o ngā Whawhai a Ihowā,

"Ko tāna i mea ai ki te Moana Whero,

ki ngā awa hoki o Aranona,

15 ki ngā hurihanga wai anō hoki,

e anga ana ki te nohoanga i Ara,

e piri nei ki te rohe o Moapa."

16 Ā, i haere atu rātou i reira ki Pēre; ko te puna ia i kōrero ai a Ihowā ki a Mohi, "Huihuia te iwi, ā, māku e hoatu he wai ki a rātou."

17 Nā, ka waiatatia tēnei waiata e Īharaira:

"Pupuke ake, e te puna! Waiatatia!

18 Te puna i keria e ngā rangatira,

i keria e ngā ariki o te iwi,

ki te hēpeta, ā, ki ā rātou tokotoko."

Nā, ka tūria atu e rātou i te koraha ki Matana, 19 i Matana hoki ki Nahariere; ā, i Nahariere ki Pamoto, 20 ā, i Pamoto ki te raorao i te whenua o Moapa, ki te tihi o Pihika, e titiro iho ana ki te koraha.

Te Patua iho o Kīngi Hihona rāua ko Kīngi Oka

21 Nā, ka unga tāngata a Īharaira ki a Hihona kīngi o ngā Amori, hei mea:

22 "Tukua atu ahau nā tōu whenua; e kore mātou e peka ki ngā māra, ki ngā māra wāina rānei; e kore mātou e inu i te wai o ngā puna. Ka haere mātou nā te huanui o te kīngi, kia pahemo rā anō ōu rohe i a mātou."

23 Otiia kīhai a Hihona i tuku i a Īharaira kia tika nā tōna wāhi; nā, huihuia ana e Hihona tōna iwi katoa, ā, puta mai ana ki te tū i a Īharaira ki te koraha, nā, ka haere ia ki Iahata; ā, ka tatau ia i a Īharaira. 24 Ā, patua iho ia e Īharaira ki te mata o te hoari, tangohia ana e rātou tōna whenua, o Aranona atu ā tae noa ki Iapoko, ki ngā tama rā anō a Āmona; he rohe hoki e kore e taea tō ngā tama a Āmona. 25 Ā, riro ana i a Īharaira ēnei pā katoa; ā, nohoia ana e Īharaira ngā pā katoa o ngā Amori, a Hehepona, me ōna pā ririki. 26 He pā hoki a Hehepona nō Hihona kīngi o ngā Amori; i whawhai hoki ia ki tō mua kīngi o Moapa, ā, tangohia ana ia tōna whenua katoa i tōna ringa ā tae noa ki Aranona.

27 Koia te hunga kōrero whakatauki ka mea ai,

"Haere mai ki Hehepona, kia hangā;

kia whakaūngia te pā o Hihona.

28 "Kua puta atu hoki he ahi i Hehepona,

he mura i te pā o Hihona.

Ā, pau ake a Ara o Moapa,

me ngā ariki o ngā wāhi tiketike o Aranona.

29 Auē te mate mōu, e Moapa!

Ka ngaro koe, e te iwi o Kemoho!

Kua hoatu e ia āna tama i rere mōrehu,

me āna tamāhine,

hei pononga mā Hihona,

mā te kīngi o ngā Amori.

30 "I kōpere atu mātou ki a rātou

kua ngaro a Hehepona, tae noa ki Ripono,

kua hunā e mātou tae noa ki Nopa e totoro atu nei ki Merepa."

31 Nā, ka noho a Īharaira ki te whenua o ngā Amori.

32 Ā, ka tono tāngata a Mohi ki te tūtei i Iatere, ā, ka riro i a rātou ngā pā o reira, i panā hoki ngā Amori e noho ana i reira.

33 Nā, ka tahuri rātou, ā, ka haere ki runga nā te ara o Pahana; nā, ko te putanga mai o Oka kīngi o Pahana, ki te whakatūtaki i a rātou, a ia, me tōna iwi katoa ki te whawhai ki Eterei. 34 Ā, ka mea a Ihowā ki a Mohi, "Kei wehi i a ia; kua hoatu hoki ia e ahau ki tōu ringa, me tōna iwi katoa, me tōna whenua; ā, ka rite tāu e mea ai ki a ia ki tāu i mea ai ki a Hihona kīngi o ngā Amori i noho rā i Hehepona."

35 Nā, patua iho ia e rātou, me āna tama, me tōna iwi katoa, ā, kore noa e toe tētahi mōrehu ōna; ā, tangohia ana e rātou tōna whenua.