Creștinul trăiește după Duh
1 Acum dar nu este nicio osândire pentru cei ce sunt în Hristos Isus, care nuVers. 4.Gal. 5:16,25. trăiesc după îndemnurile firii pământești, ci după îndemnurile Duhului. 2 În adevăr, legeaIoan 8:36. Cap. 6:18,22.Gal. 2:19;5:1. Duhului1 Cor. 15:45.2 Cor. 3:6. de viață în Hristos Isus m-a izbăvit de legeaCap. 7:24,25. păcatului și a morții. 3 Căci – lucruFapte 13:39. Cap. 3:20.Evr. 7:18,19;10:1,2,10,14. cu neputință Legii, întrucât firea pământească8:3 Grecește: carnea, aici și peste tot unde e firea pământească. o făcea fără putere – Dumnezeu2 Cor. 5:21.Gal. 3:13. a osândit păcatul în firea pământească, trimițând, din pricina păcatului, pe Însuși Fiul Său într-o fire asemănătoare cu a păcatului, 4 pentru ca porunca Legii să fie împlinită în noi, careVers. 1. trăim nu după îndemnurile firii pământești, ci după îndemnurile Duhului. 5 În adevăr, cei ceIoan 3:6.1 Cor. 2:14. trăiesc după îndemnurile firii pământești umblă după lucrurile firii pământești, pe când ceiGal. 5:22,25. ce trăiesc după îndemnurile Duhului umblă după lucrurile Duhului. 6 Și umblareaCap. 6:21;8:13.Gal. 6:8. după lucrurile firii pământești este moarte, pe când umblarea după lucrurile Duhului este viață și pace. 7 Fiindcă umblareaIac. 4:4. după lucrurile firii pământești este vrăjmășie împotriva lui Dumnezeu, căci ea nu se supune Legii lui Dumnezeu și nici1 Cor. 2:14. nu poate să se supună. 8 Deci cei ce sunt pământești nu pot să placă lui Dumnezeu. 9 Voi însă nu mai sunteți pământești, ci duhovnicești, dacă Duhul1 Cor. 3:16;6:19. lui Dumnezeu locuiește în adevăr în voi. Dacă n-are cineva DuhulIoan 3:34.Gal. 4:6.Filip. 1:19.1 Pet. 1:11. lui Hristos, nu este al Lui. 10 Și dacă Hristos este în voi, trupul vostru, da, este supus morții din pricina păcatului, dar duhul vostru este viu din pricina neprihănirii. 11 Și dacă Duhul CeluiFapte 2:24. ce a înviat pe Isus dintre cei morți locuiește în voi, CelCap. 6:4,5.1 Cor. 6:14.2 Cor. 4:14.Efes. 2:5. ce a înviat pe Hristos Isus din morți va învia și trupurile voastre muritoare din pricina Duhului Său, care locuiește în voi.
Creștinul trăiește în așteptarea mântuirii
12 AșadarCap. 6:7,14., fraților, noi nu mai datorăm nimic firii pământești, ca să trăim după îndemnurile ei. 13 Dacă trăițiVers. 6.Gal. 6:8. după îndemnurile ei, veți muri, dar, dacă, prin Duhul, faceți să moarăEfes. 4:22.Col. 3:5. faptele trupului, veți trăi. 14 Căci toți cei ce sunt călăuzițiGal. 5:18. de Duhul lui Dumnezeu sunt fii ai lui Dumnezeu. 15 Și voi n-ați1 Cor. 2:12.Evr. 2:15. primit un duh de robie, ca să mai aveți frică2 Tim. 1:7.1 Ioan 4:18., ci ați primit un duhIs. 56:6.Gal. 4:5,6. de înfiere, care ne face să strigăm: „AvaMarcu 14:36.!", adică „Tată!" 16 Însuși2 Cor. 1:22;5:5.Efes. 1:13;4:30. Duhul adeverește împreună cu duhul nostru că suntem copii ai lui Dumnezeu. 17 Și, dacă suntem copii, suntem și moștenitoriFapte 26:18.Gal. 4:7.: moștenitori ai lui Dumnezeu și împreună-moștenitori cu Hristos, dacă suferimFapte 14:22.Filip. 1:29.2 Tim. 2:11,12. cu adevărat împreună cu El, ca să fim și proslăviți împreună cu El. 18 Eu socotesc că suferințele2 Cor. 4:17.1 Pet. 1:6,7;4:13. din vremea de acum nu sunt vrednice să fie puse alături cu slava viitoare, care are să fie descoperită față de noi. 19 De asemenea, și firea2 Pet. 3:13. așteaptă cu o dorință înfocată descoperirea1 Ioan 3:2.Gen. 3:19. fiilor lui Dumnezeu. 20 Căci fireaVers. 22. a fost supusă deșertăciunii – nu de voie, ci din pricina celui ce a supus-o – cu nădejdea însă 21 că și ea va fi izbăvită din robia stricăciunii, ca să aibă parte de slobozenia slavei copiilor lui Dumnezeu. 22 Dar știm că, până în ziua de azi, toată firea suspinăIer. 12:11. și suferă durerile nașterii. 23 Și nu numai ea, dar și noi, care avem cele dintâi roade2 Cor. 5:5.Efes. 1:14. ale Duhului, suspinăm2 Cor. 5:2,4. în noi și așteptămLuca 20:36. înfierea, adică răscumpărarea trupuluiLuca 21:28.Efes. 4:30. nostru. 24 Căci în nădejdea2 Cor. 5:7.Evr. 11:1. aceasta am fost mântuiți. Dar o nădejde care se vede nu mai este nădejde, pentru că ce se vede se mai poate nădăjdui? 25 Pe când, dacă nădăjduim ce nu vedem, așteptăm cu răbdare. 26 Și tot astfel și Duhul ne ajută în slăbiciunea noastră, căci nuMat. 20:22.Iac. 4:3. știm cum trebuie să ne rugăm. Dar ÎnsușiZah. 12:10.Efes. 6:18. Duhul mijlocește pentru noi cu suspine negrăite. 27 Și Cel1 Cron. 28:9.Ps. 7:9.Prov. 17:3.Ier. 11:20;17:10;20:12.Fapte 1:24.1 Tes. 2:4.Apoc. 2:23. ce cercetează inimile știe care este năzuința Duhului, pentru că El mijlocește pentru sfinți după1 Ioan 5:14. voia lui Dumnezeu.
Pe creștin nimic nu-l poate despărți de dragostea lui Dumnezeu
28 De altă parte, știm că toate lucrurile lucrează împreună spre binele celor ce iubesc pe Dumnezeu, și anume spre binele celor ceCap. 9:11,23,24.2 Tim. 1:9. sunt chemați după planul Său. 29 Căci, pe aceia pe care i-a cunoscut maiExod 33:12,17.Ps. 1:6.Ier. 1:5.Mat. 7:23. Cap. 11:2.2 Tim. 2:19.1 Pet. 1:2. dinainte, i-a și hotărât maiEfes. 1:5,11. dinainte săIoan 17:22.2 Cor. 3:18.Filip. 3:21.1 Ioan 3:2. fie asemenea chipului Fiului Său, pentru caCol. 1:15,18.Evr. 1:6.Apoc. 1:5. El să fie Cel Întâi Născut dintre mai mulți frați. 30 Și pe aceia pe care i-a hotărât mai dinainte, i-a și chematCap. 1:6;9:24.Efes. 4:4.Evr. 9:15.1 Pet. 2:9., și pe aceia pe care i-a chemat, i-a și socotit neprihăniți1 Cor. 6:11., iar pe aceia pe care i-a socotit neprihăniți, i-a și proslăvitIoan 17:22.Efes. 2:6.. 31 Deci ce vom zice noi în fața tuturor acestor lucruri? Dacă Dumnezeu este pentru noi, cine va fi împotriva noastră? 32 ElCap. 5:6,10., care n-a cruțat nici chiar pe Fiul Său, ci L-aCap. 4:25. dat pentru noi toți, cum nu ne va da fără plată, împreună cu El, toate lucrurile? 33 Cine va ridica pâră împotriva aleșilor lui Dumnezeu? DumnezeuIs. 50:8,9.Apoc. 12:10,11. este Acela care-i socotește neprihăniți! 34 Cine-iIov 34:29. va osândi? Hristos a murit! Ba mai mult, El a și înviat, stăMarcu 16:19.Col. 3:1.Evr. 1:3;8:1;12:2.1 Pet. 3:22. la dreapta lui Dumnezeu șiEvr. 7:25;9:24.1 Ioan 2:1. mijlocește pentru noi! 35 Cine ne va despărți pe noi de dragostea lui Hristos? Necazul sau strâmtorarea sau prigonirea sau foametea sau lipsa de îmbrăcăminte sau primejdia sau sabia? 36 După cum este scris: „DinPs. 44:22.1 Cor. 15:30,31.2 Cor. 4:11. pricina Ta suntem dați morții toată ziua; suntem socotiți ca niște oi de tăiat." 37 Totuși1 Cor. 15:57.2 Cor. 2:14.1 Ioan 4:4;5:4,5.Apoc. 12:11. în toate aceste lucruri noi suntem mai mult decât biruitori, prin Acela care ne-a iubit. 38 Căci sunt bine încredințat că nici moartea, nici viața, nici îngerii, nici stăpânirileEfes. 1:21;6:12.Col. 1:16;2:15.1 Pet. 3:22., nici puterile, nici lucrurile de acum, nici cele viitoare, 39 nici înălțimea, nici adâncimea, nici o altă făptură8:39 Sau: zidire. nu vor fi în stare să ne despartă de dragostea lui Dumnezeu, care este în Isus Hristos, Domnul nostru.
Te Ora i roto i te Wairua
1 Nā, kāhore e tau te hē ināianei ki te hunga i roto i a Karaiti Īhu. 2 Nā te ture hoki a te Wairua o te ora i roto i a Karaiti Īhu ahau i ātea ai i te ture a te hara, a te mate. 3 Ko te mea kīhai i taea e te ture, he ngoikore nōna i te kikokiko, tonoa mai ana e te Atua tāna Tama, i te āhua o te kikokiko hara, hei whakahere anō mō te hara, ā, whakataua ana e ia te hē ki te hara i roto i te kikokiko. 4 Kia rite ai tō te ture tikanga i roto i a tātou, kāhore nei e haere i runga i tā te kikokiko, engari, i tā te Wairua.
5 Ko te hunga hoki i runga i tā te kikokiko, whakaaro ana rātou ki ō te kikokiko; ko te hunga ia i runga i tā te Wairua, ki ō te Wairua. 6 Ko tō te kikokiko whakaaro hoki he mate, ko tō te Wairua ia he ora, he rangimārie. 7 He tikanga whawhai hoki ki te Atua te whakaaro ki te kikokiko e kore nei hoki e ngāwari ki te ture a te Atua, kāhore anō e āhei kia ngāwari; 8 ā, e kore e taea e te hunga i te kikokiko te whakamānawareka ki te Atua.
9 Otiia, kāhore koutou i te kikokiko, engari, i te Wairua, ki te mea e noho ana te Wairua o te Atua i roto i a koutou. Ki te kāhore ia te Wairua o te Karaiti i tētahi, ehara tēnei i a ia. 10 Tēnā, ki te mea kei roto a te Karaiti i a koutou, he tūpāpaku te tinana i te hara, he ora ia te wairua i te tika. 11 Ki te noho ia i roto i a koutou te Wairua o te kaiwhakaara o Īhu i te hunga mate, māna, mā te kaiwhakaara o Karaiti Īhu i roto i te hunga mate, e whakaora ake anō ō koutou tinana mate ki tōna Wairua e noho nā i roto i a koutou.
12 Nā reira, e ōku tēina, kāhore he tikanga o te kikokiko kei runga i a tātou, kia whai tātou i tāna. 13 Ki te noho hoki koutou i runga i tā te kikokiko, ka mate koutou; ki te mea ia ka whakamate koutou i ngā mahi a te tinana, he mea nā te Wairua, ka ora koutou. 14 Ko te hunga hoki e ārahina ana e te Wairua o te Atua, he tama rātou nā te Atua. 15 He teka hoki he wairua pononga kua riro nei i a koutou, e mataku ai anō koutou; engari, kua riro i a koutou te Wairua e mea ana i a koutou hei tamariki ake, e karanga ai koutou, "E Apa, e Pā!" 16 Ko taua Wairua rā anō hei whakaae ake ki ō tātou wairua, he tamariki tātou nā te Atua. 17 Ki te mea hoki he tamariki, kāti mō tātou te kāinga; mō tātou te kāinga o te Atua, mō tātou tahi ko te Karaiti; kia mamae rawa ake ai tātou tahi me ia, ka whakakorōriatia ngātahitia tātou me ia.
Te Korōria kei te Haere mai
18 Ki tōku whakaaro iho hoki, he kore noa iho ngā mamae o tēnei wā, ki te whakaritea ki te korōria e whakakitea mai ki a tātou ā mua. 19 Ko te tūmanako hoki o te mea i hangā e tatari ana ki te whakakitenga mai o ngā tama a te Atua. 20 Kua meinga hoki te tekateka noa hei rangatira mō te mea i hangā, ehara i te mea nā tēnei ake i whakaae, engari, nā tā te kaiwhakarite i pai ai, i runga i te tūmanako, 21 tērā taua mea i hangā e whakaateatia mai i te whakataurekarekatanga a te pirau, whakarangatiratia ake ki roto ki te korōria o ngā tamariki a te Atua.
22 E mōhio ana hoki tātou, kei te ngunguru tahi, kei te mamae tahi, ngā mea hanga katoa taea noatia tēnei rā. 23 Ehara i te mea ko tērā anake, engari, ko tātou anō hoki kua whiwhi nei ki te hua mātāmua, arā ki te Wairua, inā, e auē ana hoki tātou i roto i a tātou, e tatari ana ki te whakatamarikitanga, arā ki te whakaoranga o ō tātou tinana. 24 Nā te tūmanako hoki tātou i ora ai. Tēnā, ka kitea te mea e tūmanakohia atu ana, kore ake te tūmanako. Ko wai oti e tūmanako ki te mea e kitea nei e ia? 25 Ki te tūmanako atu ia tātou ki te mea kāhore nei e kitea, kātahi ka āta tāria māriretia atu e tātou.
26 Waihoki ko te wairua hei hoa mō tātou e ngoikore nei. Kāhore hoki tātou e mātau me pēhea e tika ai tā tātou īnoi; otiia, ko te Wairua tonu anō te īnoi ana mō tātou ki ōna auē e kore nei e taea te whakahua. 27 Ā, ko te kaititiro i ngā ngākau, e mōhio ana ki te hinengaro o te Wairua, ko tērā hoki e īnoi ana mō te hunga tapu i runga i tā te Atua i pai ai.
28 Nā, e mātau ana tātou, kei te mahi tahi ngā mea katoa i te pai mō te hunga e aroha ana ki te Atua, arā mō te hunga i karangatia i runga i tāna i whakatakoto ai. 29 Ko āna hoki i mōhio ai i mua, i whakaritea anō e ia i mua kia rite ki te āhua o tāna Tama, kia ai ia hei muanga i roto i ngā tēina tokomaha. 30 Ā, ko āna i whakarite ai i mua, ko ēnā anō i karangatia e ia; ā, ko āna i karanga ai, ko ēnā anō i whakatikaia e ia; ā, ko āna i whakatika ai, ko ēnā anō i whakakorōriatia e ia.
Te Aroha o te Atua i roto i a Īhu Karaiti
31 Nā, kia pēhea tā tātou kōrero ki ēnei mea? Ki te mea ko te Atua hei hoa mō tātou, ko wai hei whawhai ki a tātou? 32 Ko ia kīhai nei i kaiponu i tāna ake Tama, heoi, tukua mai ana e ia mō tātou katoa, e kore ianei ia e tāpiri noa mai ki a ia i ngā mea katoa mō tātou? 33 Ko wai hei whakapā hē ki ā te Atua i whiriwhiri ai? Ko te Atua rā hei whakatika. 34 Ko wai ianei hei whakatau hē? Ko Karaiti Īhu rā, i mate nei, āe rawa hoki, ko ia rā kua whakaarahia ake nei i te mate, ā, kei te ringa matau o te Atua, ko ia hoki kei te īnoi mō tātou. 35 Mā wai tātou e momotu kē i te aroha o te Karaiti? Mā te whakapāwera rānei, mā te mamae, mā te whakatoi, mā te matekai, mā te kākahukore, mā te mate ka tata, mā te hoari rānei? 36 Ko te mea hoki ia i tuhituhia:
"Nā te whakaaro ki a koe
mātou i whakamatea ai i te rā roa nei;
kīia ana mātou hei hipi e patua ana."
37 Engari, i ēnei mea katoa hira ake te wikitōria i a tātou, he mea nāna i aroha nei ki a tātou. 38 Ū tonu hoki tōku whakaaro, e kore te mate, te ora rānei, e kore ngā anahera, ngā rangatiratanga rānei, e kore ngā mea onāianei, e kore ngā mea e puta mai ā mua, e kore ngā mana, 39 e kore te tiketike, e kore te hōhonu, e kore tētahi atu mea hangā, e kaha ki te momotu i a tātou i te aroha o te Atua, i tērā i roto nei i a Karaiti Īhu, i tō tātou Ariki.