1 Samuel 28

Războiul cu filistenii

1 Pe vremea aceea*Cap. 29:1., filistenii și-au strâns taberele și au făcut o oștire ca să pornească război împotriva lui Israel. Achiș a zis lui David: „Să știi că vei veni cu mine la oștire, tu și oamenii tăi." 2 David a răspuns lui Achiș: „Ei bine, vei vedea ce va face robul tău." Și Achiș a zis lui David: „De aceea te voi pune păzitorul capului meu în tot timpul." 3 Samuel*Cap. 25:1. murise. Tot Israelul îl plânsese și-l îngropase la Rama, în cetatea lui. Saul îndepărtase din țară pe cei ce chemau morții*Vers. 9.Exod 22:18.Lev. 19:31;20:27.Deut. 18:10,11. și pe cei ce ghiceau. 4 Filistenii s-au strâns și au venit de au tăbărât la Sunem*Ios. 19:18.2 Împ. 4:8.. Saul a strâns pe tot Israelul și au tăbărât la Ghilboa*Cap. 31:1.. 5 La vederea taberei filistenilor, Saul a fost cuprins de frică*Iov 18:11. și un tremur puternic i-a apucat inima. 6 Saul a întrebat pe Domnul, și Domnul nu i-a răspuns*Cap. 14:37.Prov. 1:28.Plâng. 2:9. nici prin*Num. 12:6. vise, nici prin Urim*Exod 28:30.Num. 27:21.Deut. 33:8., nici prin proroci. 7 Atunci, Saul a zis slujitorilor lui: „Căutați-mi o femeie care să cheme morții, ca să mă duc s-o întreb." Slujitorii lui i-au zis: „Iată că în En-Dor este o femeie care cheamă morții." 8 Atunci, Saul s-a schimbat, a luat alte haine și a plecat cu doi oameni. Au ajuns la femeia aceea noaptea. Saul i-a zis: „Spune-mi viitorul chemând un mort și scoală-mi pe cine-ți*Deut. 18:11.1 Cron. 10:13.Is. 8:19. voi spune." 9 Femeia i-a răspuns: „Știi ce a făcut Saul, cum a nimicit*Vers. 3. din țară pe cei ce cheamă morții și pe cei ce ghicesc viitorul, pentru ce dar întinzi o cursă vieții mele, ca să mă omori?" 10 Saul i-a jurat pe Domnul și a zis: „Viu este Domnul că nu ți se va întâmpla niciun rău pentru aceasta." 11 Femeia a zis: „Pe cine vrei să-ți scol?" Și el a răspuns: „Scoală-mi pe Samuel." 12 Când a văzut femeia pe Samuel, a scos un țipăt mare și a zis lui Saul: „Pentru ce m-ai înșelat? Tu ești Saul!" 13 Împăratul i-a zis: „Nu te teme de nimic. Dar ce vezi?" Femeia a zis lui Saul: „Văd o ființă dumnezeiască sculându-se din pământ." 14 El i-a zis: „Cum e la chip?" Și ea a răspuns: „Este un bătrân care se scoală și este învelit cu o mantie*Cap. 15:27.2 Împ. 2:8,13.." Saul a înțeles că era Samuel și s-a plecat cu fața la pământ și s-a închinat. 15 Samuel a zis lui Saul: „Pentru ce m-ai tulburat chemându-mă?" Saul a răspuns: „Sunt*Prov. 5:11-13;14:14. într-o mare strâmtorare: filistenii îmi fac război, și Dumnezeu*Cap. 18:12. S-a depărtat de la mine; nu mi-a*Vers. 6. răspuns nici prin proroci, nici prin vise. Și te-am chemat să-mi arăți ce să fac." 16 Samuel a zis: „Pentru ce mă întrebi pe mine, când Domnul S-a depărtat de tine și S-a făcut vrăjmașul tău? 17 Domnul îți face așa cum îți*Cap. 15:28. vestisem din partea Lui; Domnul a rupt împărăția din mâinile tale și a dat-o altuia, lui David. 18 N-ai ascultat*Cap. 15:9.1 Împ. 20:42.1 Cron. 10:13.Ier. 48:10. de glasul Domnului și n-ai făcut pe Amalec să simtă aprinderea mâniei Lui, de aceea îți face Domnul așa astăzi. 19 Și chiar Domnul va da pe Israel împreună cu tine în mâinile filistenilor. Mâine, tu și fiii tăi veți fi împreună cu mine și Domnul va da tabăra lui Israel în mâinile filistenilor." 20 Îndată, Saul a căzut la pământ cât era de lung, și cuvintele lui Samuel l-au umplut de groază; nu mai avea nicio putere, căci nu mâncase toată ziua și toată noaptea. 21 Femeia a venit la Saul și, văzându-l foarte înspăimântat, i-a zis: „Iată că roaba ta ți-a ascultat glasul; mi-am pus viața*Jud. 12:3. Cap. 19:5.Iov 13:14. în primejdie ascultând de cuvintele pe care mi le-ai spus. 22 Ascultă acum și tu glasul roabei tale și lasă-mă să-ți dau o bucată de pâine, ca să mănânci și să prinzi putere ca să pornești la drum." 23 Dar el n-a vrut și a zis: „Nu mănânc nimic!" Slujitorii lui și femeia au stăruit de el până i-a ascultat. S-a sculat de la pământ și a șezut pe pat. 24 Femeia avea la ea un vițel gras, pe care l-a tăiat în grabă; a luat făină, a frământat-o și a copt azimi. 25 Le-a pus înaintea lui Saul și înaintea slujitorilor lui și au mâncat. Apoi s-au sculat și au plecat chiar în noaptea aceea.

Ka Kōrero a Haora ki te Wairua o Hamuera

1 Nā, i aua rā kua huihuia e ngā Pirihitini ā rātou taua mō te pakanga, hei whawhai ki a Īharaira. Nā, ka mea a Ākihi ki a Rāwiri, "Kia tino mōhio koe me haere tahi tāua ki te whawhai, koutou ko āu tāngata."

2 Anō rā ko Rāwiri ki a Ākihi, "Mā reira koe ka mōhio ai ki ngā mahi a tāu pononga."

Ā, ka mea a Ākihi ki a Rāwiri, "Koia ahau ka mea nei i a koe hei tiaki mō tōku upoko i ngā rā katoa."

3 Nā, kua mate a Hamuera, kua uhungatia hoki e Īharaira katoa, kua tanumia ki Rama, ki tōna pā ake. Kua whakakorea atu hoki e Haora i te whenua te hunga i ngā waka atua, i ngā rapa māori hoki.

4 Nā, ka huihui ngā Pirihitini, ā, haere mai ana, puni ana ki Huneme; i huihuia anō e Haora a Īharaira katoa, ā, puni ana ki Kiripoa. 5 Ā, nō te kitenga o Haora i te taua a ngā Pirihitini, ka wehi, tūiri rawa tōna ngākau. 6 Nā, i te uinga a Haora ki a Ihowā, hore rawa he kupu a Ihowā i whakahokia mai ki a ia, e ngā moe, e ngā Urimi, e ngā poropiti rānei. 7 Kātahi a Haora ka mea ki āna tāngata, "Rapua māku tētahi wahine he atua māori tōna kia haere ahau ki a ia ki te rapu tikanga i a ia."

Anō rā ko āna tāngata ki a ia, "Tērā tētahi wahine he atua māori tōna, kei Eneroro."

8 Nā, ka whakaahua kē a Haora i a ia, ā, kākahu ana i ētahi kākahu kē, haere ana ia me āna tāngata tokorua; ka tae ki taua wahine i te pō, ka mea atu ia, "Tēnā koa, hirihiria te atua māori, ā, whakaputaina ake ki ahau tāku e kī atu ai."

9 Nā, ka mea taua wahine ki a ia, "Ha, kua mōhio anō koe ki tā Haora i mea ai, ki tāna hautopenga atu i te hunga atua māori, i ngā rapa māori, o te whenua nei. He aha rā koe i mea māhanga mai ai mō tōku wairua, kia mate ai ahau?"

10 Nā, ka oatitia a Ihowā e Haora ki a ia, i mea ia, "E ora ana a Ihowā, e kore tētahi hē e pā ki a koe mō tēnei mea."

11 Kātahi te wahine ka mea, "Ko wai kia whakaputaina ake e ahau ki a koe?"

Anō rā ko ia, "Ko Hamuera tāu e whakaputa ake ai ki ahau."

12 Ā, nō te kitenga o te wahine i a Hamuera, nui atu tōna reo ki te hāmama; ā, ka kōrero te wahine ki a Haora, ka mea, "He aha koe i tinihanga ai ki ahau? Ko Haora hoki koe."

13 Nā, ka mea te kīngi ki a ia, "Kaua e wehi; i kite hoki koe i te aha?"

Nā, ka mea te wahine ki a Haora, "Kei te kite ahau i tētahi atua e haere ake ana i te whenua."

14 Anō rā ko tērā ki a ia, "He āhua aha tōna?"

Ka mea ia, "He koroheke te haere ake nei; he koroka hoki te kākahu."

Nā, ka mōhio a Haora ko Hamuera. Tuohu ana tōna mata ki te whenua, piko ana ia.

15 Nā, ka mea a Hamuera ki a Haora, "He aha koe i whakaohooho ai i ahau, i mea ai kia haere ake ahau?"

Anō rā ko Haora, "Nui atu tōku mate; e whawhai ana hoki ngā Pirihitini ki ahau, ā, kua mahue ahau i te Atua, kāhore ake hoki he kupu āna e whakahokia mai ki ahau e ngā poropiti, e ngā moe rānei; koia ahau i karanga ai ki a koe, hei ako i ahau ki tāku e mea ai."

16 Kātahi a Hamuera ka mea, "He aha rā koe i ui ai ki ahau, kua mahue nei hoki koe i a Ihowā, hei hoariri anō ia ki a koe? 17 Nā, kua meatia e Ihowā mōna ake tāna i whakapuakina e ahau; kua haea atu hoki te kīngitanga i tōu ringa, kua hoatu ki tōu hoa, arā ki a Rāwiri. 18 Mōu kīhai i rongo ki te reo o Ihowā, kīhai i whakaputa i tōna riri āritarita ki a Amareke; nā reira a Ihowā i mea ai i tēnei mea ki a koe i tēnei rā. 19 Ko tēnei, ka hoatu anō a Īharaira Ihowā me koe hoki ki te ringa o ngā Pirihitini, ā, āpōpō koutou ko āu tama tae ake ai ki ahau. Ā, ka hoatu e Ihowā te taua a Īharaira ki te ringa o ngā Pirihitini."

20 Kātahi ka hinga tonu iho a Haora, tōna roa katoa ki te whenua, nui rawa hoki tōna wehi mō ngā kupu a Hamuera; kāhore anō he kaha i roto i a ia; kīhai hoki ia i kai taro noa pau noa taua rā, pau noa taua pō.

21 Nā, ka haere taua wahine ki a Haora; ā, ka kite e pororaru rawa ana ōna whakaaro, ka mea ki a ia, "Nanā, kua whakarongo nei tāu pononga ki tōu reo, ā, whakamomori ana ahau ki te mate, whakarongo ana ahau ki āu kupu i kōrerotia e koe ki ahau. 22 Nā, tēnā, whakarongo mai hoki āianei ki te reo o tāu pononga, kia whakatakotoria e ahau tētahi wāhi taro ki tōu aroaro; me kai anō koe, kia whai kaha ai koe ina haere i tōu huarahi."

23 Otiia i whakakāhore ia, i mea, "E kore ahau e kai."

Heoi, tohea ana ia e āna tāngata rātou ko te wahine; nā, ka rongo ia ki tō rātou reo, ā, whakatika ake ana i te whenua, noho ana ki runga ki te moenga.

24 Nā, he kūao kau tā taua wahine i te whare, he mea whāngai. Nā, hohoro tonu tāna patu, tīkina ana e ia he parāoa, pokepokea ana, tunua iho e ia ētahi keke rēwenakore. 25 Kawea mai ana e ia ki te aroaro o Haora, ki te aroaro anō o āna tāngata. Nā, kai ana rātou, ā, whakatika ana, haere atu ana i taua pō.