1 Samuel 30

Întoarcerea lui David la Țiclag

1 Când a ajuns David cu oamenii lui a treia zi la Țiclag, amaleciții*Cap. 15:7;27:8. năvăliseră în partea de miazăzi și în Țiclag. Ei nimiciseră și arseseră Țiclagul 2 după ce luaseră prinși pe femei și pe toți cei ce se aflau acolo, mici și mari. Nu omorâseră pe nimeni, dar luaseră totul și plecaseră. 3 David și oamenii lui au ajuns în cetate și iată că era arsă; și nevestele, fiii și fiicele lor fuseseră luați prinși. 4 Atunci, David și poporul care era cu el au ridicat glasul și au plâns până n-au mai putut plânge. 5 Cele două*Cap. 25:42,43.2 Sam. 2:2. neveste ale lui David: Ahinoam din Izreel și Abigail din Carmel, nevasta lui Nabal, fuseseră luate și ele. 6 David a fost în mare strâmtorare, căci poporul vorbea*Exod 17:4. să-l ucidă cu pietre, pentru că toți erau amărâți în suflet, fiecare din pricina fiilor și fetelor lui. Dar*Ps. 42:5;56:3,4,11.Hab. 3:17,18. David s-a îmbărbătat, sprijinindu-se pe Domnul Dumnezeul lui. 7 El*Cap. 23:6,9. a zis preotului Abiatar, fiul lui Ahimelec: „Adu-mi efodul!" Abiatar a adus efodul la David. 8 Și David*Cap. 23:2,4. a întrebat pe Domnul: „Să urmăresc oastea aceasta? O voi ajunge?" Domnul i-a răspuns: „Urmărește-o, căci o vei ajunge și vei izbăvi totul." 9 Și David a pornit, el și cei șase sute de oameni care erau cu el. Au ajuns la pârâul Besor, unde s-au oprit cei ce rămâneau la coadă. 10 David i-a urmărit mai departe, cu patru sute de oameni, dar două*Vers. 21. sute de oameni s-au oprit, fiind prea obosiți ca să mai treacă pârâul Besor. 11 Pe câmp, au dat peste un om egiptean, pe care l-au adus la David. I-au dat să mănânce pâine și să bea apă 12 și i-au mai dat și o legătură de smochine și două legături de stafide. După ce a mâncat*Jud. 15:19. Cap. 14:27., i-au venit iarăși puterile, căci nu mâncase și nu băuse apă de trei zile și trei nopți. 13 David i-a zis: „Al cui ești și de unde ești?" El a răspuns: „Sunt un băiat egiptean în slujba unui amalecit și de trei zile stăpânul meu m-a părăsit pentru că eram bolnav. 14 Am năvălit în partea de miazăzi a cheretiților*Vers. 16.2 Sam. 8:18.1 Împ. 1:38,44.Ezec. 25:16.Ţef. 2:5., pe ținutul lui Iuda și la miazăzi de Caleb*Ios. 14:13;15:13., și am ars Țiclagul." 15 David i-a zis: „Vrei să mă duci la oastea aceasta?" Și el a zis: „Jură-mi pe Numele lui Dumnezeu că nu mă vei omorî și nu mă vei da pe mâna stăpânului meu, și te voi coborî la oastea aceasta." 16 El i-a slujit astfel de călăuză. Și amaleciții erau risipiți pe tot ținutul, mâncând*1 Tes. 5:3., bând și jucând de bucuria prăzii celei mari pe care o luaseră din țara filistenilor și din țara lui Iuda. 17 David i-a bătut din zorii zilei până a doua zi seara și n-a scăpat niciunul din ei, afară de patru sute de tineri, care au încălecat pe cămile și au fugit. 18 David a scăpat astfel tot ce luaseră amaleciții și a scăpat și pe cele două neveste ale lui. 19 Nu le-a lipsit nimeni, de la mic până la mare, nici fiu, nici fiică, nici un lucru din pradă, nimic din ce li se luase; David a adus înapoi totul*Vers. 8.. 20 Și David a luat toate oile și toți boii, și cei ce mânau turma aceasta și mergeau în fruntea ei ziceau: „Aceasta este prada lui David!" 21 David a ajuns la cei două*Vers. 10. sute de oameni care fuseseră prea obosiți ca să mai meargă după el și pe care-i lăsase la pârâul Besor. Ei au ieșit înaintea lui David și înaintea poporului care era cu el. David s-a apropiat de ei și i-a întrebat de sănătate. 22 Toți oamenii răi și de*Deut. 13:13.Jud. 19:22. nimic dintre cei ce merseseră cu David au luat cuvântul și au zis: „Fiindcă n-au venit cu noi, să nu le dăm nimic din prada pe care am scăpat-o, ci doar să-și ia fiecare nevasta și copiii și să plece." 23 Dar David a zis: „Să nu faceți așa, fraților, cu ce ne-a dat Domnul, căci El ne-a păzit și a dat în mâinile noastre ceata care venise împotriva noastră. 24 Și cine v-ar asculta în privința aceasta? Partea trebuie să fie aceeași atât*Num. 31:27.Ios. 22:8. pentru cel ce s-a coborât pe câmpul de bătaie, cât și pentru cel ce a rămas la calabalâcuri; s-o împartă deopotrivă." 25 Lucrul acesta a rămas de atunci și până în ziua de azi o lege și un obicei în Israel. 26 Când s-a întors la Țiclag, David a trimis o parte din pradă bătrânilor lui Iuda, prietenilor săi, spunându-le aceste cuvinte: „Iată darul pe care vi-l fac din prada luată de la vrăjmașii Domnului!" 27 A trimis celor din Betel, celor din Ramot*Ios. 19:8., de la miazăzi, celor din Iatir*Ios. 15:48., 28 celor din Aroer*Ios. 13:16., celor din Sifmot, celor din Eștemoa*Ios. 15:50., 29 celor din Racal, celor din cetățile ierahmeeliților*Cap. 27:10., celor din cetățile cheniților*Jud. 1:16., 30 celor din Horma*Jud. 1:17., celor din Cor-Așan, celor din Atac, 31 celor din Hebron*Ios. 14:13.2 Sam. 2:1. și în toate locurile pe care le străbătuse David cu oamenii lui.

Te Pakanga ki ngā Amareki

1 Ā, nō ka tae a Rāwiri rātou ko āna tāngata ki Tikiraka i te toru o ngā rā, nā, kua huaki ngā Amareki ki te tonga, ki Tikiraka anō. Patua ana a Tikiraka e rātou, tahuna ake ki te ahi; 2 whakaraua ana hoki e rātou ngā wāhine me ngā mea o reira, te iti, te rahi; kīhai i whakamatea tētahi, engari i kāhakina atu, ā, haere ana i tō rātou ara. 3 Heoi, i te taenga o Rāwiri rātou ko āna tāngata ki te pā, kua oti te tahu ki te ahi, ā, kua whakaraua atu ā rātou wāhine, ā rātou tama, ā rātou tamāhine. 4 Kātahi ka puaki te reo o Rāwiri rātou ko āna tāngata, tangi ana rātou, ā, kāhore noa ō rātou kaha ki te tangi. 5 I riro whakarau anō ngā wāhine tokorua a Rāwiri, a Ahinoama o Ietereere, rāua ko Apikaira wahine a Nāpara o Karamere. 6 Nā, mamae rawa a Rāwiri, nō te mea i kupukupu te nuinga kia ākina ia ki te kōhatu; i mamae hoki te ngākau o te iwi katoa, o tērā, o tērā, ki ā rātou tama, ki ā rātou tamāhine. Ko Rāwiri ia i whakapakari i a ia i roto i a Ihowā, i tōna Atua.

7 Nā, ka mea a Rāwiri ki a Apiātara tohunga, tama a Ahimereke, "Tēnā, maua mai te epora ki ahau." Nā, maua ana te epora e Apiātara ki a Rāwiri. 8 Nā, ka ui a Rāwiri ki a Ihowā, ka mea, "Ki te whai ahau i tēnei taua e mau rānei rātou i ahau?"

Nā, ka mea ia, "Whāia; ka mau pū hoki rātou i a koe, ā, ka riro katoa mai āu i a koe."

9 Heoi, haere ana a Rāwiri rātou ko āna tāngata e ono rau, kua tae ki te awa, ki Pehoro, ki te wāhi i noho ai te hunga i mahue iho. 10 Otiia whai tonu ana a Rāwiri rātou ko ngā tāngata e whā rau; e rua hoki ngā rau i noho; i ruha rawa hoki, tē whiti ai i te awa, i Pehoro.

11 Nā, ka tūpono atu rātou ki tētahi tangata o Īhipa i te pārae, ā, kawea ana ia ki a Rāwiri. Nā, ka hoatu he taro māna, ā, kai ana ia; i whakainu anō rātou i a ia ki te wai. 12 I hoatu anō e rātou tētahi wāhi o te keke piki me ētahi tautau karepe e rua. Nā, ka kai ia, ā, ka hoki tōna wairua ki a ia; e toru hoki ngā rā, e toru ngā pō ōna kīhai nei ia i kai i te kai, kīhai i inu i te wai.

13 Nā, ka mea a Rāwiri ki a ia, "Nā wai koe? Nō hea hoki koe?"

Anō rā ko ia, "He tamaiti ahau nō Īhipa, he pononga nā tētahi Amareki; i whakarērea hoki ahau e tōku ariki, he pānga nōku e te mate ka toru ēnei rā. 14 I huakina e mātou te tonga o ngā Kereti, me te wāhi i a Hūrā, me te tonga o Karepe; i tahuna anō e mātou a Tikiraka ki te ahi."

15 Nā, ka mea a Rāwiri ki a ia, "E taea rānei ahau te kawe e koe ki raro ki te ope rā?"

Anō rā ko ia, "Oati mai ki ahau ki te Atua hoki, e kore ahau e whakamatea e koe, e kore e tukua ki ngā ringa o tōku rangatira, ā, ka kawea koe e ahau ki raro ki taua ope."

16 Ā, nō tāna kawenga i a ia ki raro, kua wawā noa atu rātou ki te mata o te whenua katoa, e kai ana, e inu ana, e kanikani ana, mō ngā taonga nui katoa, taonga parakete, i riro i a rātou i te whenua o ngā Pirihitini, i te whenua hoki o Hūrā. 17 Nā, patua iho rātou e Rāwiri i te pūaotanga ā taea noatia te ahiahi o te aonga ake. Kīhai hoki tētahi o rātou i mawhiti, heoi anō ko ētahi taitamariki e whā rau i eke ki ngā kāmera, ā, rere ana. 18 I riro anō hoki i a Rāwiri ngā mea katoa i tangohia e ngā Amareki; i riro anō i a Rāwiri āna wāhine tokorua. 19 Kīhai hoki i ngaro tētahi o ā rātou mea; te iti, te rahi, ngā tama, ngā tamāhine, ngā taonga parakete, ngā mea katoa i tangohia e rātou; i hoki katoa mai i a Rāwiri. 20 I mau anō i a Rāwiri ngā hipi katoa me ngā kāhui; ā, ka ārahina e rātou i mua i ērā atu kararehe, i mea, "Ko te taonga parakete tēnei a Rāwiri."

21 Ā, ka tae a Rāwiri ki ngā tāngata e rua rau i ruha nei, kīhai nei i aru i a Rāwiri, i meinga rā kia noho ki te awa, ki Pehoro. Ka puta rātou ki te whakatau i a Rāwiri, ki te whakatau hoki i te iwi i a ia; ā, ka tata a Rāwiri ki aua tāngata, ka oha ia ki a rātou. 22 Kātahi ka oho ake te hunga kino katoa, ngā tāngata o Periara i roto i te hunga i haere tahi rātou ko Rāwiri, ka mea, "Kīhai rātou i haere tahi tātou, nā, e kore e hoatu ki a rātou ētahi o ngā taonga i riro mai i a tātou. Heoi anō, ko te wahine me ngā tamariki a tēnei, a tēnei, nā, mā rātou e ārahi atu, e haere."

23 Kātahi a Rāwiri ka mea, "Kaua e pēnā, e ōku tēina, ki tā Ihowā i hōmai ai ki a tātou; nāna nei hoki tātou i tiaki, ā, hōmai ana e ia ki ō tātou ringa taua ope i haere ake rā ki a tātou. 24 Ko wai hoki hei whakarongo ki tēnei mea a koutou? Ko te wāhi hoki a te tangata i haere ki te whawhai kia rite ki te wāhi a te tangata i noho ki ngā mea; kia rite tonu te wāhi mā rātou." 25 Nā, waiho tonu iho e ia tēnā hei tikanga, hei ritenga mō Īharaira nō taua rangi ā tuku iho ki tēnei rā.

26 Ā, i te taenga o Rāwiri ki Tikiraka, ka tonoa e ia ētahi o ngā taonga ki ngā kaumātua o Hūrā, ki ōna hoa, ā, ka mea, "Tēnā tētahi manaaki mō koutou nō ngā taonga a ngā hoariri o Ihowā"; 27 ki ngā tāngata hoki o Pētēre, ki o Rāmoto ki te tonga, ki ērā hoki i Iatiri; 28 ki o Aroere, ki o Hipimoto, ki o Ehetemoa, 29 ki o Rakara, ki o ngā pā o ngā Ierameeri, ki o ngā pā o ngā Keni; 30 ki o Horema, ki o Korahana, ki o Ataka, 31 ki o Heperona, ki o ngā wāhi katoa i hāereere ai a Rāwiri rātou ko āna tāngata.